Acordul UE – SUA (TTIP) in viziunea APC Romania

View this email in your browser
APC România: negocierile dintre SUA și UE
vor influența semnificativ cetățenii europeni

04.11.2015

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România), organizaţie de utilitate publică, împreună cu BEUC – organizaţia europeană a consumatorilor- urmărește cu atenție negocierile dintre UE și SUA, în cadrul Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP). Discuțiile acoperă o arie largă de sectoare, care afectează protecţia consumatorilor, a mediului înconjurător, a sănătăţii publice şi a politicilor sociale.

”Planurile privind cooperarea legislativă dintre SUA şi UE ar putea schimba radical modul cum se adoptă reglementările în prezent, reducând capacitatea factorilor de decizie din Bruxelles şi din Statele Membre să legifereze în interesul publicului, după cum consideră că este mai potrivit. APC România a solicitat, de la bun început, deplină transparenţă asupra negocierilor care vor influenţa serios cetăţenii UE. APC România, organizaţie de utilitate publică, este membru al organizaţiei europene a consumatorilor Bureau Européen des Unions des Consommateurs BEUC, a mişcării internaţionale a consumatorilor Consumers International CI, a Grupului consultativ european al consumatorilor ECCG şi a altor organisme naţionale de profil, ea activând din anul 1990 în interesul consumatorilor români.”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC România.

Alimentele în TTIP
SUA şi UE au implementat abordări destul de diferite de privind politicile în domeniul alimentelor. În UE este fundamental „principiul precauţiei”, în timp ce în SUA se aplică principiul relaţiei dintre costuri şi beneficii. De exemplu, în timp ce Ractopanina şi alte medicamente similare folosite pentru îngrăşarea animalelor de fermă au fost interzise în UE, în SUA ele sunt permise şi, ca urmare, folosite intens. În timp ce UE interzice hormonii şi alte medicamente veterinare pentru stimularea luării în greutate de către animale, pe baza riscurilor pentru sănătatea atât umană cât şi animală, aceste substanţe nu sunt interzise în SUA.
În contextul acestor diferențe, BEUC recomandă ca pilonii fundamentali ai legislaţiei alimentare europene, inclusiv principiul precauţiei şi a „altor factori legitimi” (nu doar a estimării de risc), să fie păstraţi în TTIP, UE trebuie să-şi păstreze libertatea de a stabili nivelul de protecţie pe care-l consideră adecvat pentru cetăţenii săi, atât în prezent, cât şi în viitor. TTIP trebuie să fie o ocazie de întărire a cooperării dintre SUA şi UE privind adoptarea de măsuri ambiţioase referitoare la utilizarea excesivă sau greşită a antibioticilor în fermele de animale , interzicerea folosirii acizilor trans graşi, produşi în mod industrial, în producerea alimentelor, optimizarea schimbului rapid de informaţii între factorii de decizie din SUA şi UE, pentru a se identifica astfel sursa unei eventuale contaminări.

Produsele chimice
Oamenii de ştiinţă au avertizat că numărul tot mai mare de probleme de sănătate, printre care bolile cronice şi severe precum cancerul, precum şi obezitatea sau problemele de fertilitate pot avea o legătură cu expunerea la chimicale periculoase. În ciuda reglementărilor europene, există încă o serie de preocupări majore legate de gestionarea inadecvată a produselor chimice periculoase. În acest context, UE şi SUA au demarat o serie de negocieri în cadrul Parteneriatului transatlantic de comerţ şi investiţii (TTIP), unde atenţia este acordată în primul rând eliminării barierelor non-tarifare în calea comerţului.
BEUC recomandă ca CE să excludă substanţele chimice din capitolele privind cooperarea orizontală şi sectorială din cadrul TTIP. Totuşi, dacă substanţele chimice rămân în cadrul TTIP, este fundamental necesar ca  să insiste ca legislaţia viitoare din domeniu să se bazeze pe hazard-based approach (abordare bazată pe evaluarea riscului).

Fluxul de date
Negocierile dintre SUA şi UE privind Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii (TTIP) vor aborda şi fluxul transatlantic de date, ca şi comerţul electronic. Organizaţia Europeană a Uniunilor de Consumatori (BEUC), din  care face parte şi APC România, îşi manifestă preocuparea privind faptul că aceste fluxuri de date vor genera o diminuare a dreptului fundamental al consumatorilor la viaţa privată şi la protecţia datelor personale.
În SUA şi UE cadrul legislativ de protecţie a datelor personale diferă semnificativ. Partea americană insistă pentru inter-operabilitatea dintre regulile de protecţie a datelor pe ambele maluri ale Atlanticului, fapt care conduce la diminuarea standardelor europene de protecţie a datelor. Pentru cetățenii europeni aceasta înseamnă că informaţiile personale, referitoare la nume, numere de identificare, adresă de internet, mesajele de e-mail, contactele, vor fi transferate în SUA fără nici o precauţie, datele colectate de companiile americane despre consumatorii europeni vor fi acesibile autorităţilor din SUA, putând fi transferate în continuare oriunde în lume, pe baza acordurilor bilaterale încheiate de Statele Unite cu diverse ţări, iar aceste acorduri pot să nu conţină nivelul de protecţie a vieţii private stabilit în UE.
Potrivit BEUC, UE trebuie să introducă o excepţie generală (o clauză orizontală) în TTIP care indică faptul că regulile de protecţie a datelor din Europa se aplică asupra tuturor produselor şi serviciilor oferite consumatorilor europeni. Factorii de decizie europeni nu trebuie să accepte ca protecţia datelor personale să fie considerată o barieră în calea comerţului liber. Legislaţia europeană nu poate fi considerată o „discriminare arbitrară sau nejustificată” în cazul comerţului transatlantic. Mai  mult, UE trebuie să se asigure că prevederile din acord care se referă la localizarea echipamentelor de prelucrare a datelor nu vor submina regulile europene privind transferul de date, care interzic procesarea acestor date în terţe ţări ce nu se ridică la înălţimea standardelor europene.

Rezolvarea disputelor dintre stat şi investitor
Rezolvarea disputelor dintre stat şi investitor (ISDS) este un mecanism de arbitrare inclus în mod obişnuit în acordurile privind investiţiile şi, mai de curând, în cele comerciale. El dă posibilitatea investitorilor străini să iniţieze proceduri împotriva unui stat cu scopul de a obţine compensare pentru presupusele violări ale drepturilor de investitor, aşa cum au fost acordate de tratatul respectiv.
Mandatul acordat Comisiei de către statele membre ale UE în ce priveşte negocierile din cadrul TTIP include şi aspectele privind ISDS. Cu toate acestea, nu există un capitol specific.

”Cu toate că noi apreciem eforturile Comisiei de a propune o soluţie pe termen lung, totuşi considerăm că ISDS prezintă prea multe imperfecţiuni pentru a putea fi ameliorat. Propunerile Comisiei nu iau în calcul o serie de aspecte esenţiale, ca: ISDS nu este util în TTIP, mecanismul este discriminatoriu, iar arbitrii nu sunt judecători numiţi de organele abilitate. Comisia îşi va prezenta propunerea finală la sfârşitul lui 2015, iar planul acesta va trebui să includă o alternativă pe termen scurt la ISDS”.
Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC România

Includerea ISDS în TTIP implică riscul ca reglementările privind consumatorii, sănătatea, mediul şi relaţiile de muncă să fie invocate drept violări ale „drepturilor investitorilor”. ISDS poate acţiona ca o piedică majoră în adoptarea legislaţiei de protecţia consumatorilor, sănătate şi mediu, mai ales în ţările mici, care se pot preocupa de reacţiile marilor corporaţii. Contribuabilii UE ar putea vedea cum guvernele lor vor folosi banul public pentru plata cheltuielilor implicate de curţile de arbitraj, pentru obţinerea unei înţelegeri sau pentru achitarea unor compensări (costurile medii de arbitrare pe fiecare caz ISDS – câştigat sau pierdut – sunt estimate la 8 milioane de dolari, conform OECD). Sistemele europene de justiţie vor fi puse în pericol de suprapunerea acestui sistem separat de arbitraj.
BEUC pledează pentru excluderea ISDS din CETA şi TTIP. Argumentele prezentate de oponenţii săi (o violare sistematică a drepturilor investitorilor străini în SUA şi UE, precum şi nevoia de un asemenea sistem pentru dezvoltarea investiţiilor) s-au dovedit a fi inconsistente, în opinia cercetătorilor. Orice beneficiu probabil este depăşit considerabil de riscurile concrete pentru consumatori şi pentru societate în general.
Dacă o măsură este necesară pentru întărirea drepturilor investitorului, BEUC sugerează explorarea unor alternative viabile, precum crearea unei curţi internaţionale de arbitraj, un forum stabilit pe baze contractuale, sau folosirea asigurărilor şi a altor remedii în afară de deciziile unor organe de profil. Dacă ISDS este inclus în TTIP şi alte acorduri comerciale, BEUC solicită statelor membre ale UE şi Parlamentului European respingerea acestei decizii.

Mai multe informații găsiți pe http://www.apc-romania.ro/ro/i-apc-romania-negocierile-dintre-sua-si-ue-vor-influenta-semnificativ-cetatenii-europeni/MzExLTI.html

Share
+1
Forward
Conf. Univ. Dr.
Costel Stanciu
Președinte al APC Romania
0723 004 407

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: