Monthly Archives: decembrie 2015
Elvetia – o tara de voluntari: corespondenta speciala
Corespondență specială din Elveția de la Prof. Viviana Buhociu
Elvetia este o tara de voluntari ? Da, voluntariatul este larg recunoscut si, in plus, aduce societatii venituri mari si este creator de legaturi sociale de incredere umana. Dupa Oficiul federal de statistica, mai mult de un sfert din populatia rezidenta in tara, in varsta de peste 15 ani, exerseaza cel putin o activitate neremunerata. Exemplele cele mai banale ar fi : regularizarea circulatie
i (v-am povestit despre « Nasul Rosu »), ajutorarea politistilor rutieri, arbitrarea meciurilor de fotbal sau antrenarea juniorilor la clubul sportiv din localitate, transportul persoanelor cu mobilitate redusa.
De ce fac elvetienii astfel de activitati in timpul lor liber ? Pentru ca le place, pentru ca vor sa vada ca lucrurile se misca mai repede si mai bine la nivel cultural, sportiv, uman. Ce-i motiveaza ? Sa vada rezultatele acestor ore de voluntariat, e ca si cum proiectele lor prind viata. Activitatile aduc si un mare castig economiei elvetiene. In 2013, valoarea monetara a voluntariatului organizat (asociatii, organizatii) si a celui informal (care se desfasoara intre vecini, prieteni, cunostinte, rude dar netraind sub acelasi acoperis) a ajuns la 41 miliarde de franci. Sigur ca unii isi pun intrebarea : ce-ar face economia elvetiana fara activitateavoluntarilor ? Ca sa nu ne adancim in prea multa filosofie economica, aflati ca economia unei tari are nevoie de incredere si nu de neincredere ; regiunile unde voluntariatul este mai activ o duc mai bine si economic vorbind ; economia nu poate supravietui decat intr
o lume bazata pe incredere care se construieste si se regenereaza prin relatii altruiste. Cateva date : 665 milioane de ore investite in voluntariat/ 2013 dintre care : 348 milioane de ore consacrate muncii benevole informale si 317 milioane de ore muncii benevole organizate.
Poate v-ati gandit sau nu : voluntarii sunt mai fericiti decat ceilalti (s-au facut studii, cercetari,…) pentru ca primesc multumirea, recunostinta de la cei ajutati intr-un fel sau altul. O persoana, care da fara sa astepte nimic in schimb, primeste mult mai mult : bucuria, multumirea, fericirea celor pe care-i ajuta intr-un fel sau altul. Cum v-ati simti, daca la sfarsitul unui meci de…,sportivii pe care i-ati antrenat, cantaretii dintr-un ( mic) cor, la sfarsitul programului lor, …v-ar striga/ zice : « Merci les benevoles ! » ? In romana, desigur.
Craciun 2015 in Elvetia: Corespondenta speciala
Corespondenta speciala de la Prof. Viviana Buhociu
A trecut Craciunul si peste elvetieni, fara zapada mult dorita de la mic la mare. Iata o prezentare generala a ceea ce se petrece, a ceea ce inseamna si ar insemna momentul Craciunului aici ; cercetarea nu am facut-o eu, ci Anne-Sophie Keller.
Marul discordiei in familii, in acest moment al sarbatorilor este, intr-o ordine descrescatoare a procentajelor : alegerea locului de vacanta pentru aceste zile, ornamentele bradului, casei in interior si exterior, repartitia sarcinilor de indeplinit, curatenia dupa sarbatori, muzica de ascultat, televizorul inchis/deschis, ne/participarea la slujba religioasa, felurile de mancare,…
In Elvetia exista 1,67 milioane de copii si tineri. Daca fiecare primeste un cadou de 500 grame, asta inseamnaun un total de 835 ooo kg. Nu-i rau deloc pentru micul IIsus ! Dupa regulile ce trebuie respectate la locul de munca, o tanara femeie poate duce o greutate de maximum 12 kg, ceea ce ar insemna aproximativ 70 000 de drumuri. Intr-o zi de munca de 8 ore (nu ?!), 24 decembrie, ea ar trebui sa faca 97 500 de zboruri /h ! Cu Mos Craciun sunt alte reguli, nescrise, desigur.
Dupa un sondaj din 2013, cadourile preferate de elvetieni sunt : banii, cartile, calatoriile/vacantele, mesele la restaurant, bonurile de cumparaturi, biletele de spectacole, un computer portabil, produsele si serviciile cosmetice, bijuteriile, ceasurile (deabia la urma !)
Crucea Rosie elvetiana si-a facut obiceiul de a oferi pachete cadouri in cadrul unui proiect numit « 2 x NOEL ». Valoarea a crescut de la 3 milioane de franci elvetieni in 1999/2000 pana la 6,3 milioane de franci elvetieni in 2014/2015.
1,2 milioane de brazi se vand, in medie, in fiecare an: 80% sunt brazi Nordmann(Caucazian), ei provin din Elvetia, 45%, din Danemarca, 40% si 15 % din Germania si din alte tari. Daca vreti sa stiti : pe un singur brad pot trai 25 000 de insecte (dupa un studiu al Universitatii din Bergen, Norvegia). Si inca : in fiecare iarna, la Craciun, 1000 de apartamente sunt stricate de foc.
Probabilitatea de a avea un Craciun alb, in ultimele decenii, variaza mult dupa localitate. Va dau cateva exemple : 88% la Scuol (in cantonul Grisons), 47 % la Coire (pe valea Rinului), 38 % la St-Gall (pe langa lacul Constance),…24% la Zurich, …8% la Lugano.
Numarul de persoane care a recurs la campania de securitate rutiera , legendara aici, « Nez Rouge », adica « Nas Rosu » a crescut de la 5000 in 1994 la 30 000 in 2014. Explicatii : aceasta campanie, bazata pe benevoli, are drept scop sa micsoreze numarul de accidente rutiere cauzate de conducerea unui vehicul de catre soferi cu reactii depreciate, slabite. Cum ? Sensibilizand populatia, incurajand sistemul « soferul desemnat » (adica persoana dintr-un grup care ramane sobra si se obliga sa-i duc ape ceilalti acasa, daca trebuie). Mai ales in timpul sarbatorilor de iarna, serviciul acesta, anonim si gratuit, nu este numai simbolic, ci chiar concret : benevolii, daca nu este alta solutie, ii aduc la ei acasa pe cei incapabili sa tina volanul. Verificand site-urile localitatilor din Valais, am gasit informatia ca se mai cauta benevoli pentru seara de 31 decembrie 2015, intre orele 23-7 si pentru Carnavalul din 5-6 februarie 2016.
Cantecele de Craciun, cele mai cantate de locuitorii partii franceze a Elvetiei sunt : « Il est ne le divin enfant », « Douce nuit », « Mon beau sapin ». Le cunoasteti si voi.
Euro-Botosani, semestrul II 2015
Corespondenta din Elvetia: capra cu gura de pasla
Cici, românul artist stradal de pe străzile din Lausanne a fost nevoit să pună pâslă în gura caprei sale pentru a nu-i deranja pe elvețieni cu clămpănitul
Prof. Viviana Buhociu
Vineri, 4 decembrie 2015, a fost premiera filmului documentar, de lung metraj, CICI, realizat de Yann Betant, un elvetian fascinat de Romania (exista !). Cici este Petru Pintea, un roman care are o capra (un costum traditional de capra) cu care-si castiga existenta pe strazile Lausanne-ului. Realizatorul l-a cunoscut pe Cici in Lausanne , pe strada, castigand ceva bani pentru a-si ingriji nevasta bolnava intr-un spital din Romania, apoi l-a vizitat in satul lui. Cici a fost prima persoana in stare sa anime strazile orasului cu dansul caprei sale. Problema grava : s-au facut plangeri in scris de catre unii locuitori ai orasului contra sunetelor scoase de capra (clampanitul). Cici este filmat si ducandu-se la serviciile administrative pentru a-si reinnoi autorizatia de artist stradal. De cateva luni, Cici, ingenios, are la capra noua ( i-a pus in gura niste pasla), are si autorizatie noua, obtinuta cu o singura grava conditie : sa nu mai faca zgomot perturbator al linistii strazilor !
A bientôt, VB
Coresondenta din Elvetia: zapada adusa la cort pentru copii
Prof. Viviana Buhociu
Zapada tot nu este, cald cam prea tare pentru locul si momentul unde ma aflu. Dar ce nu face administratia locala pentru bucuria copiilor si a parintilor ? Instaleaza niste corturi in care aduce zapada de pe inaltimile muntilor. Si cei mici chiar sunt bucurosi sa se joace, saniutele nu intra, dar un om de zapada tot se poate incropi .
Si daca zapada nu este inca, macar magazinele sa fie pline cu jucarii, ornamente pentru bradul de Craciun. Am intrat in cateva locuri : ursii albi, de marimi diferite, bufnitele sunt la moda, se pare. « Ia sa vad cine produce jucariile astea », mi-am zis eu, printre atatea cutii, cutiute, trenulete, gari, sine de cale ferata,… Nu am verificat toate cutiile din magazine, e de inteles, puteam da de banuit celor ce urmaresc camerele de luat vederi, destul ca am facut multe fotografii…Si am descoperit, vorba vine, ca producatorii minunatelor jucarii, facute pe transe de varste, sunt din China, Coreea, Mexic, Danemarca, Germania si Franta (cate una pe ici pe colo). Importatorii sunt firme franceze. Dar unde sunt produsele elvetiene ? Vad la televizor o emisiune in care reportera a reusit sa gaseasca, pentru familia ei, cadouri elvetiene produse in Elvetia. Sigur ca numele magazinelor nu au fost date. Atunci am facut cercetari pe internet. Apoi si pe teren : si am gasit jocuri Lego, figurine din lemn facute in Elvetia. Poate trebuia sa caut mai mult timp.
In cantonul Vaud, aici de unde va scriu, copiii si familiile modeste, defavorizate (parintii au un loc de munca, dar salariul este la limita), aflate in nevoie sunt , mai ales acum, in perioada sarbatorilor de iarna, in atentia marilor lanturi de magazine, a unor comitete de ajutorare, a unor organisme nonguvernamentale. COOP cooperation si Migros invita, prin diverese reclame (radio, TV, presa scrisa) sa se cumpere anumite produse (prajiturele « Mos Nicolae », sticle de Coca-Cola de 50 cl, ciocolate in forma de inimioara), din al caror pret magazinele varsa o anumita suma (10 – 30 centime) Crucii Rosii elvetiene in vederea ajutorarii celor aflati in dificultate. Migros va dubla suma stransa la sfarsitul actiunii pentru a se ajunge la 1 million de franci. Cum se mai poate contribui la aceasta colecta de fonduri ? Prin sms-uri, prin descarcarea de pe un site a unui cantec de Craciun, prin cartea de credit, prin virament pur si simplu. Totul cam pana la 31 decembrie 2015. Proiectele acestea fac parte din traditia Elvetiei de prin anii 1930. In 2014, au fost inregistrate 9000 cereri adresate numai comitetului « Secours d’hiver ». Din 2012, Roger Federer Foundation/ Lindt &Sprüngli a introdus un nou program de incurajare a copiilor defavorizati. Are drept scop sa permita activitati recreative intégratives si favorabile dezvoltarii copiilor care, fara acest ajutor, nu ar fi posibile din cauza lipsei de resurse financiare a familiei. Aceasta initiativa vrea sa combata izolarea sociala a copiilor atinsi de saracie. Activitatea adaptata fiecarui copil in parte trebuie sa-i intareasca personalitatea si dezvoltarea si sa contribuie la intégrarea sa in sociétate.
Bucuria de a darui la Scoala Gimnaziala nr. 11 Botosani
 |
| Activitate de binefacere la Leorda Bucuria de a darui clik – galerie foto |
Bucuria de a dărui la Şcoala Gimnazială nr. 11 Botoşani
Astăzi, 4 decembrie, un grup de elevi, profesori şi părinţi de la Şcoala Gimnazială nr. 11 Botoşani condus de doamna prof. Rozalia Groza, corodnator SNAC (Strategia Naţională de Acţiune Comunitară în România) și voluntari de la Centrul Europe Direct – Asociația pentru Protecția Consumatorilor, au organizat o activitate caritabilă la Centrul de Îngrijire și Asistență Leorda.
Elevii au adus și au împărțit persoanelor asistate peste 60 de pachete cu alimente neperisabile, fructe, îmbrăcăminte și publicații editate de Centrul Europe Direct şi de la Comisia Europeană.
Ei au primit mulțumiri din partea conducerii aşezământului, a domnului Costache Nechita.
Acţiunea face parte din proiectul Bucuria de a dărui derulat în parteneriat.
După amiază, în aceeaşi organizare, elevi ai şcolii din clasa a VII-a şi de la ciclul primar, însoţiţi de coordonatorii proiectului Bucuria de a dărui, au devenit Moş Nicolae pentru micii pacienţi de la Spitalul de copii Botoşani, împărţindu-le daruri (fructe, dulciuri, jucării).
Platforma nationala de dialog pentru zonele rurale
Reprezentanta Comisiei Europene organizeaza luni, 7 decembrie 2015, conferinta intitulata „Dezvoltarea integrata a mediului rural in Romania„, lansand o platforma nationala de dialog cu scopul identificarii si abordarii principalelor provocari socio-economice si de dezvoltare din zonele rurale.
Evenimentul va avea loc la hotelul Radisson Blu (Calea Victoriei 63 – 81), sala Atlas, cu începere de la orele 09.30. Accesul participantilor este permis de la orele 09.00.
|
Evenimentul lansează o platforma națională de dialog cu scopul identificării și abordării principalelor provocări socio-economice și de dezvoltare din zonele rurale. |
| Deși rata de ocupare în agricultură a fost de 28% în 2014, contribuția acestui sector economic la PIB este de doar 4,6%. Aceste cifre reflectă o productivitate scăzută și o lipsă de alternative reale și arată, în același timp, sub-ocuparea în agricultura de subzistență. Potențialul de creștere în agricultură este limitat de structura polarizată a exploatațiilor agricole și de fragmentare. Accesul la împrumuturi bancare este dificil, în timp ce lanțurile de aprovizionare și piețele locale rămân subdezvoltate. Crearea de locuri de muncă și diversificarea activităților din mediul rural întâmpină dificultăți substanțiale. | ||
| Rata sărăciei și a excluziunii sociale rămâne foarte ridicată (55%), reprezentând un procent aproape dublu comparativ cu mediul urban. În ceea ce privește educația, discrepanța între mediul rural și cel urban începe să se manifeste de la vârste timpurii și devine mai pronunțată pe măsura ce se avansează în ciclurile de învățământ. Rata abandonului școlar timpuriu este de trei ori mai mare în mediul rural față de mediul urban, în timp ce participarea la învățământul superior secundar și la învățământul terțiar rămâne scăzută, rezultând în dobândirea de competențe scăzute. În același timp, accesul la îngrijire medicală și furnizarea de servicii sociale rămâne limitat. Infrastructura de bază este subdezvoltată, având un impact negativ asupra calității vieții și reprezentând un obstacol major în calea creșterii economice în zonele rurale. |
Proiectul de agenda al conferintei
http://ec.europa.eu/romania/images/04122015_agenda_rural_challenges_final_%28ro%29_%282%29.pdf
Cum să ne protejam de radiatiile electromagnetice?
|
|||
|
|||
|
