APC Botosani

Corespondență specială din Elveția de la Prof. Viviana Buhociu

Ei fug de persecutii, de razboi, de violenta, de foamete…In noiembrie 2015, aproape 5700  de persoane au cerut azil in Elvetia, dintre care numerosi copii si tineri, care trebuie integrati in scoli. Beat W. Zemp, presedintele asociatiei cadrelor didactice elvetiene, pledeaza, intr-un interviu, pentru si mai multa omenie si deschidere fata de acesti oameni atat de vulnerabili . Iata ce provocari noi au aparut in invatamantul elvetian :

-diversitatea claselor va creste si mai evident, multi dintre copii  nu au fost aproape/deloc la scoala, unii tineri sirieni sunt si foarte bine pregatiti,pe cale  sa obtina o diploma ; sunt si copii ajunsi singuri , fara parinti, fapt total nou, cu care trebuie lucrat intr-un mod inca necunoscut total.

-o mare parte dintre acesti tineri au fost traumatizati, au calatorit singuri luni intregi, au trait lucruri graznice (acte de violenta, violuri), si-au vazut parintii omorati ; unii dintre ei nu mai pot vorbi ; trebuie adoptata nu numai o integrare scolara si sociala, ci si una psihologica.

-in practica : acesti copii traumatizati ajung in clase speciale cu efectiv redus, trebuie sa fie, unul cate unul, mai intai stabilizati psihologic de cadre specializate ; nu trebuie sa se faca acum  nici un fel de economii.

-este nevoie de cadre specializate pentru acesti copii, lipsesc traducatori pentru anumite limbi.

-ca sa ajunga intr-o clasa obisnuita, copiii trec prin trei faze ; in prima faza, 6-12 luni, refugiatii se vor afla in centre federale unde vor fi scolarizati in clase de primire/ tranzitie ca sa poata dobandi primele cunostinte ale unei limbi nationale ; in faza a doua, ei vor fi repartizati in comune (localitati) unde vor avea locul de resedinta si vor intra in clase normale, dar ajutorul complementar nu va lipsi : psihologic si lingvistic ; a treia etapa, integrarea completa, va fi atunci cand copilul nu va mai avea nevoie de ajutor.

-se va folosi experienta anilor trecuti, in 2000 au fost integrati numerosi copii refugiati din Kosovo ; cadrele didactice sunt bine pregatite si apte sa gestioneze situatia ; daca zeci de mii de refugiati vor veni, atunci va fi nevoie de noi sali de clase.

-refugiatii nu trebuie vazuti doar ca o sarcina pentru sistem si societate, ci si ca o noua sansa ; exista studii care arata ca tarile care au primit  multi refugiati au putut profita de aceasta situatie.

-integrarea scolara a refugiatilor si masurile economice sunt incompatibile ; nu e suficient sa se cheltuiasca  bani pe garduri de protectie si controale vamale.

-parintii elvetieni nu trebuie sa se teama ca integrarea refugiatilor ar putea influenta negativ succesul scolar al copiilor lor ; astazi individualizarea ritmului de invatare este un fapt obisnuit ; copiii care vor sa invete  nu se lasa franati ; si apoi pe plan uman toti copiii au de castigat, caci este un adevarat noroc sa inveti ca oamenii nu se nasc egali si ca destinele nu sunt identice.