Monthly Archives: ianuarie 2016

Corina Cretu: Potential enorm pentru dezvoltarea europeana

Prima întâlnire din acest an a Comisarului European Corina Crețu cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu a prezentat astăzi, 14 ianuarie, Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, în cadrul primei întâlniri din acest an, Comunicarea Comisiei Europene adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

”Prin această Comunicare, prezentăm pentru prima dată angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima oară când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade”, a afirmat Corina Crețu.
Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici. În fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, Corina Crețu și-a exprimat convingerea că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, reamintind că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.
De exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.”
Comunicarea pe care Comisarul European Corina Crețu a prezentat-o astăzi Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.
În ceea ce privește România, înaltul oficial european a precizat: ”Mă bucur cădiscuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020,au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.”
Reamintind potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții pe care autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere, Comisarul European a anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, va publica în curând orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, pentru a se asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate.
Context

454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI. Acestea reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.

Așa cum prevede articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune , această comunicare prezintă principalele rezultate ale negocierilor dintre statele membre, partenerii acestora, inclusiv actorii regionali și locali, și Comisia Europeană cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe. Ea cuprinde o trecere în revistă a aspectelor-cheie pentru fiecare stat membru în anexa II, în timp ce anexa I se axează pe programele de cooperare interregională. 

Pagini Utile

Intalnire a Comisarului European Corina Cretu cu Ministrul Aura Raducu: prioritățile Romaniei pentru anul 2016

Corina Crețu: România a reușit să folosească integral, în 2015, fondurile europene alocate prin Politica de Coeziune

Elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a primit astăzi, la Bruxelles, o delegație a Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu. Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune, prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din perioada 2014-2020, și includerea României într-un proiect pilot privind dezvoltarea regiunilor.

„Implementarea proiectelor din perioada de programare 2007-2013, prima pe care România a experimentat-o ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei, a apreciat Corina Crețu în întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene din România. Înaltul oficial european s-a declarat mulțumit că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune.
Grupul de lucru pentru o mai bună implementare, pe care l-am inițiat anul trecut, a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilitplanuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.
La întâlnirea cu delegația Ministerului român al Fondurilor Europene, comisarul Corina Crețu a subliniat importanța alocării de către România, în 2016, a resurselor financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020.
La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.
Oficialul european a recomandat autorităților române să acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și în privința stabilirii unor mecanisme eficiente de monitorizare. „Îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță”, a subliniat Corina Crețu.
La aceeași întâlnire, comisarul european pentru politică regională și-a exprimat speranța demarării în scurt timp a proiectului pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de Direcția Generală pentru Politică Regională (DG REGIO). Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.
***

Notă de informare

Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro.

Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

Pagini Utile

Jurnal elvetian: Ganduri bune pentru 2016

bon resol

 

 

 

 

bonnes resolutions

 

 

 

 

 

 

În exclusivitate pentru Europe Direct Botoşani de la prof. Viviana Buhociu

Les bonnes resolutions a prendre pour 2016  / Ganduri bune pentru 2016

A inceput déjà noul an 2016, v-ati gandit la ce veti face in acest an ? Ati luat niste hotarari care sa va conduca spre binele si bucuria voastra ? Din ce-am citit, din reportajele de la televizor, din discutiile cu unii elvetieni, iata ce –am aflat :

-elvetienii estimeaza sa-si micsoreze contributia pentru asigurarea de sanatate si sa mareasca suma pentru vacante, ocupatii de timp liber ; 8,8% din totalul asiguratilor vor sa-si schimbe societatea unde sunt déjà inscrisi ;

-economii se vor putea face in domeniul telefoniei, internetului si automobilului ;

-cat priveste produsele de ingrijire corporala, pentru sanatate,  alimentele, cei care au raspuns la sondaje spera sa se mentina la bugetul anului trecut ;

-cu cat elvetienii inainteaza in varsta,cu atat mai mult incearca sa-si supravegheze nivelul cheltuielilor ;

– tinerii, din contra, nu acorda atentie cresterii sau scaderii bugetului lor ; 22 % din locuitorii  din Tessin (sudul  tarii, spre Italia), 14 % din cei din partea germana si 13 % dintre romanzi (partea franceza a tarii) s-au hotarat sa fie mai economi in ceea ce priveste iesirile in baruri, restaurante ;

-pentru corpul lor, evetienii vor sa faca mai multa miscare, sport (cel putin 2 ½ h pe saptamana), sa manance fructe si legume pentru a invinge mai usor bolile, sa-si verifice ochii, dintii mai des, sa renunte la fumat, sa nu faca abuz de alcool, sa-si verifice macar anual colesterolul (rau si bun), glicemia, …,sa-si verifice tensiunea arteriala, sa reduca sarea din mancaruri (6-7 grame pe zi sunt de ajuns), sa-si protejeze pielea nu numai vara de razele soarelui,  sa se uite mai putin la televizor, sa doarma mai m ult (7-8 ore pe noapte ar fi ideal), sa bea mai multa apa pentru hidratarea corpului (cam 1,5-2 litri pe zi), sa se spele pe maini mai des si mult mai corect, sa invete sa se relaxeze pentru a diminua stresul, sa nu mai abuzeze de pantofii cu tocuri mult prea inalte,  sa previna infectiile transmisibile pe cale sexuala, sa verifice data  de valabilitate a prezervativelor, sa…

-sa trieze, sa arunce si sa-si aranjeze obiectele din casa, pod, beci, garaj…sa-si organizeze viata mai bine ;

-sa invete ceva nou : o limba straina, sa cante la un instrument, sa tricoteze, sa taie lemne, sa gateasca, …

-sa devina nepasatori, din cand in cand, sa plece in excursii fara nici o pregatire, sa redevina copiii de altadata, sa iasa in ploaie, dar fara umbrela, sa spuna glume colegilor ;

-sa caute un nou loc de munca daca cel vechi a devenit apasator, neinteresant ;

-sa-si schimbe infatisarea, imbracamintea, coafura, parfumul folosit ;

-sa citeasca mai multe carti, sa se inscrie la o biblioteca, sa intre intr-un cerc de lectura, sa foloseasca lucrurile aflate ;

-sa puna capat unui prost obicei (rosul unghiilor, scarpinatul in cap, rontaitul intre mese, injuratul ,…)

-sa telefoneze mai des parintilor, rudelor, prietenilor, nu numai pentru evenimente importante, ci si asa doar ca sa le auda vocea, sa le faca mici declaratii de dragoste si de prietenie ;

-sa nu mai intarzie la serviciu, la scoala, la intalniri ;

-sa incerce sa se « detehnologizeze », adica mai putin timp petrecut in fata televizorului, computerului ;

Intrebarea este : oare le vor respecta ?cate dintre ele ? pe care dintre ele ?

Cereale chimizate, nerecomandate copiilor

 Cereale pentru micul dejun cu glicerina si arome artificiale.

11.01.2016

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în luna ianuarie anul curent, 73 de sortimente de cereale din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori. Produsele analizate sunt fabricate sau distribuite de către: România Hypermarche SA, Lidl Discount SRL, Rewe România SRL, Auchan România, Mega Image SRL, Dr. Oetker Ro SRL, Nestle România, Maryland Trading SRL, Dasco Distribution Concept SRL, Dijeo SRL, A&A Naturomedica Bio_Dietetic Group SRL, Haruz Exim SRL, Nutrivita SRL, Bio Mania SRL, Naponta Kft Ungaria, Elgeka Ferfelis România, Rommac Trade SRL, Lubella Polonia, European Food SA, Pirifan Distribution SRL, Sano Vita SRL și Star Foods EM SRL.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
       La 81% dintre produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).       Studiul privind calitatea cerealelor rafinate face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

„Cerealele rafinate pentru micul dejun nu sunt altceva decât amestecuri de făinuri rafinate, uleiuri vegetale exotice, minerale şi vitamine sintetice, arome artificiale, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme, transformate într-o pastă de cereale care la temperaturi înalte a fost transformată prin procesul de extrudare în forme atrăgătoare pentru micii consumatori. Cerealelele integrale au un conţinut ridicat de glucide, proteine, substante minerale, enzime si vitamine ( complexul B, PP si E ) în timp ce unele cereale rafinate conţin până la 50 de ori mai multe zaharuri decât cerealele integrale. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţa a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Studiul complet poate fi citit aici.
Mai multe informatii despre cereale. Cerealele integrale versus cerealele rafinate puteti citiaici.

Conf. Univ. Dr.
Costel Stanciu
Președinte al APC Romania
0723 004 407

Gradinita Buratino din Bulgaria cauta parteneri Erasmus +

Dear colleagues,

Below is the profile of a preschool kindergarten looking for potential partners under Erasmus+ programme.

Could you please disseminate their profile to relevant organisations in your region. The contact e-mail is beneath the information of the organisation.

Thank you in advance.

Hello,

We are  a pre – primary school called „Buratino” from Bulgaria, the town of Kazanlak,  in the famous Valley of

Roses.  Our region is famous for its hereditary of the ancient  Thracian culture.

Our students are between 3 – 7 years old . They are divided into 4 groups by age. In the pre primary school the

children have the possibility to deal with different activities as Music., Bulgarian and English Languages, Art, Dance.

There they  achieve different skills. In our pre primary school we present many performances connected with the

traditions in our region. We would be glad to take part as  a partner in a  future common project.

My name is Stefka Gancheva and I’m a manager of the school.

The person at the position of contact is Iskra Spasova.

E mai:l   miss_isa@abv.bg

cdg7kk@abv.bg

We are waiting for your reply.

Best wishes

Stefka Gancheva

Prioritatea nr. 1 a Comisiei Europene valabilă și la Botoșani: locuri de muncă, creștere, investiții

APC – Centrul Europe Direct Botoșani este un partener activ în organizarea Bursei locurilor de muncă în județul Botoșani

În planul de activitate al Asociației pentru Protecția Consumatorilor Botoșani pentru anul 2016 prioritatea nr. 1 a Comisiei Europene Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții se află pe primul loc. Studiile de impact, cele trei sondaje în rândul a câte 150 de persoane efectuate în anul 2015, chestionarele, feedbak-ul primit confirmă interesul cetățenilor din Botoșani pentru problematica locurilor de muncă. Peste 65 la sută din cetățenii consultați ar dori ca autoritățile locale, naționale și europene să acorde o atenție sporită creării unor noi locuri de muncă.

Botoşănenii solicită astfel măsuri ferme referitoare la sprijinul pentru locuri de muncă și creștere economică, în special prin investiții și aprofundarea pieței unice, consolidarea uniunii economice și monetare și a dimensiunii sociale a acesteia, precum și la crearea unui regim fiscal mai echitabil, măsuri destinate să aprofundeze uniunea economică și monetară. Cadrul financiar multianual ar trebui revizuit, pentru a stabili dacă programele UE pot face față numeroaselor provocări actuale din regiunile sărace şi defavorizate, precum Botoşani în modul cel mai simplu și mai eficace.

Din discuțiile purtate cu tinerii cu ocazia evenimentelor organizate în anul 2016, atât prin forțe proprii cât și în parteneriat cu diferite instituții publice, în special Consilierul EURES am ajuns la câteva concluzii :

  • Tinerii din județul Botoșani vor să lucreze ;

  • Școala nu le oferă suficiente competențe.

  • Ei privesc cu o anumită rezervă ofertele oficiale și preferă să caute un loc de muncă prin intermediul rețelei de relații personale. Locurile de muncă pe care le găsesc astfel, în România sau în Europa, sunt de multe ori, sub capacitățile sau nivelul lor de pregătire.

  • Strategia de comunicare a Centrului Europe Direct Botoșani

  • Vom menţine şi vom consolida relaţiile cu parteneri noștri tradiționali implicaţi în măsuri active de identificare a locurilor de muncă şi creştere economică care să ofere răspunsuri pertinente cererilor de informaţii, împreună cu care să generăm activităţi comune: consilierul local EURES, Instituţia Prefectului, Primării, AJOFM, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Asociaţia Persoanelor Fără Loc de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie, Asociaţii ale micilor întreprinzători, reţeaua de multiplicatori Regio.
  • Pornind de aspecte evidenţiate de botoşăneni vom oferi informaţii şi răspuns la întrebări privind eventualele cazuri de discriminare a celor plecați la muncă în străinătate şi vom informa publicul cu acele prevederi care garantează libera circulație a lucrătorilor și dreptul lor la o remunerare egală pentru aceeași activitate desfășurată în același loc.
  • Vom alimenta cu postări în temă site-ul, pagina Facebook a Centrului Europe Direct, blogurile proprii, canalul video. Pe pagina proprie dedicată Priorităţii nr. 1 (I Like Eures) înfiinţată din anul 2011 vom relansa concursuri cu premii. Vom edita două pagini speciale în publicația tipărită proprie Euro-Botoșani.
  • Evenimente: întâlniri cu reprezentanți ai EURES, ai asociațiilor persoanelor fără loc muncă din Botoșani, participarea în calitate de partener, la târguri pentru locuri de muncă, întâlniri cu oamenii de afaceri și micii întreprinzători, participarea la întâlnirile în temă organizate de Prefectură, Consiliul Județean și Primăria Botoșani, discuții în focus-grupuri.
  • Vom intensifica activitatea combinată pe site, paginile Facebook, bloguri, canalele video și audio, pagini speciale în publicația proprie Euro-Botoșani. În cadrul dezbaterilor vom evidenția unele progrese ce se regăsesc şi în România – creşterea PIB şi vom evidenția cerințele din Raportul de ţară ca rata de ocupare a locurilor de muncă să atingă şi să depăşească media europeană.
  • În context vom face referiri la exemple de succes din cadrul Uniunii Europene: Letonia, Irlanda, Spania, Portugalia, vom difuza informatii de bază privind legislaţia muncii în principalele ţări de emigratie ale botoşănenilor. Vom continua activităţi intrate în buna tradiţie: organizarea şi co-organizarea târgurilor de joburi, chestionarele și jocurile de rol privind condiţiile de muncă în diferite țări europene, cu sprijinul unor psiho-sociologi postate pe pagina proprie Facebook I Like Eures.
  • Vom prelua și disemina informaţiile referitoare la noutățile privind încadrarea în muncă a tinerilor și legătura învățământului cu dezvoltarea economiei reale. Vom populariza iniţiative ale Comisiei Europene precum: Primul tău loc de muncă EURES, „top 10” cu referire la micile întreprinderi. Vom disemina informațiile privind Portalul EURES

Platforma online de solutionare alternativa a litigiilor consumatori-comercianti

platforma online

De ieri, 9 ianuarie platforma va fi utilizabilă în mod experimental pentru a vă înscrie și a vă familiariza cu funcţionarea ei înainte de a fi deschisă pentru utilizarea efectivă de către consumatori și comercianți, la 15 februarie 2016.

Statele membre au trebuit să notifice aceste organisme până la 9 ianuarie.

Comercianții online vor fi obligaţi  să furnizeze un link către platforma SOL pe site-urile lor.

Věra Jourová, comisar pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, a declarat: „Unul din trei consumatori întâmpinat o problemă atunci când a cumpărat online, in anul trecut, dar un sfert din aceşti  consumatori nu s-au plâns – mai ales pentru că au  considerat că procedura le ia prea mult timp sau este prea scumpă. Noua platforma on-line va economisi timp și bani pentru consumatori și comercianți. Sunt încrezătoare că  platforma va fi utilizată  pe scară largă pentru a rezolva nemulțumirile consumatorilor „.

Mai multe informații despre SAL și SOL este disponibil la adresa : aici . Platforma on-line va fi accesibilă aici începând cu 15 februarie.

 

Cooperare transfrontaliera – inclusiv zonele precum Botosanii

Comisia Europeană, condusă de președintele Jean-Claude Juncker, a avut prima întâlnire oficială cu reprezentanții Președinției olandeze a Consiliului UE - ‪#‎EU2016NL‬. Albumul foto se găsește aici: http://ec.europa.eu/avservices/photo/photoDetails.cfm?sitelang=en&ref=029790#0 ‪#‎TeamJunckerEU‬ Sursa foto: Comisia Europeană
Comisia Europeană, condusă de președintele Jean-Claude Juncker, a avut prima întâlnire oficială cu reprezentanții Președinției olandeze a Consiliului UE Albumul foto se găsește  aici

Sursa foto: Comisia Europeană

 

Comisia EUE urmează să investească 1 miliard de euro în regiunile situate de-a lungul frontierelor sale externeuropeană a adoptat o serie de programe de cooperare transfrontalieră, care au un buget total de 1 miliard de euro și sunt destinate să sprijine dezvoltarea socială și economică a regiunilor situate de ambele părți ale frontierelor externe ale UE.

Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru evitarea creării unor noi linii de separare. Această nouă finanțare va contribui la o dezvoltare regională mai integrată și mai durabilă a regiunilor frontaliere învecinate și la o cooperare teritorială mai armonioasă în zona frontierelor externe ale UE”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.
Sunt foarte mulțumită că Fondul European de Dezvoltare Regională poate contribui la apropierea UE de vecinii săi. Programele de cooperare transfrontalieră reprezintă exemple concrete ale modului în care UE acționează pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față unor provocări comune, creând astfel un veritabil sentiment de solidaritate și stimulând în același timp competitivitatea economiilor locale”, a declarat Corina Crețu, comisarul pentru politica regională.
Acest tip de cooperare transfrontalieră este un element important al politicii de vecinătate a UE, în cadrul căruia se va acorda prioritate proiectelor care susțin dezvoltarea durabilă de-a lungul frontierelor externe ale UE, reducându-se astfel diferențele dintre nivelurile de trai și abordându-se provocări comune prezente de o parte și de alta a acestor frontiere. În cazul fiecărui program, țările participante și-au selectat un număr de până la patru priorități, cum ar fi dezvoltarea IMM-urilor, cultura, mediul și schimbările climatice, combaterea sărăciei, educația și cercetarea, energia, accesibilitatea și gestionarea frontierelor.
Prin noul pachet vor fi finanțate proiecte din 27 de țări: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Rusia – în est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina și Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România și Suedia), precum și Norvegia și Turcia. Finanțarea este acordată în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și al Instrumentului European de Vecinătate (IEV). Acordurile de finanțare dintre țările partenere și UE vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2016. Granturile vor fi acordate prin cereri de propuneri, care se preconizează că vor fi lansate în cursul anului 2016 sau în prima parte a anului 2017.

Exemplu:

Prin proiectul „Fluviul curat”, la care participă România și Ucraina și care beneficiază de un buget de 3,8 milioane de euro, cooperarea transfrontalieră din cadrul Instrumentului European de Vecinătate (IEV) va contribui la păstrarea valorii ecologice în bazinul  Dunării, prin consolidarea cooperării în materie de prevenire a dezastrelor provocate de om.

Contact:

Investiții de 1 miliard de euro în regiuni precum Botosanii, situate de-a lungul frontierelor externe ale Uniunii Europene

DSC_1582

Comisia Europeana a adoptat o serie de programe de cooperare transfrontaliera, cu un buget total de 1 miliard de euro, destinate sa sprijine dezvoltarea sociala si economica a regiunilor situate de ambele parti ale frontierelor externe ale Uniunii.

Prin noul pachet vor fi finantate proiecte din 27 de tari: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina si Rusia – in est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina si Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franta, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania si Suedia), precum si Norvegia si Turcia.

Acordurile de finantare dintre tarile partenere si UE vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2016. Granturile vor fi acordate prin cereri de propuneri, care se preconizeaza ca vor fi lansate in cursul anului 2016 sau in prima parte a anului 2017.
Pentru mai multe detalii va rugam consultati comunicatul de presa integral, disponibil in pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/07012016_investitii_1miliard_euro_frontiere_externe_ro.htm

 

 

 

Mihai ROSIORU
Press Officer

European Commission – Representation in Romania
Str. Vasile Lascar 31, 020492 Bucuresti

Sondaj si raspuns Centrul European al Consumatorilor Romania

sondaj ecb
1. Cum ți s-a părut comunicarea cu ECC Romania în 2015?
        bună, profesională

2. Unde am greșit?
        Nu prea ați greșit. Dacă se întâmplă, voi  spune direct și concret.

3. Ce a fost bine?
        Modul cum promovați și apărați drepturile europene ale consumatorilor. Studiile comparative. Prezentarea plăcută și tinerească.

4. Cum ai vrea să îmbunătățesc comunicarea în 2016?
        Stimulați interactivitatea. Voi veni și eu cu un model, poate lucrăm împreună pe el. Preluați practicile de la Comisia Europeană în materie de copyright – de fapt copyleft (reproducerea permisă cu citarea sursei).https://ro.wikipedia.org/wiki/Copyleft

5. Ți-ai păstrat aceleași date de contact și lucrezi în același loc? Dacă nu, îmi zici unde te-ai mutat și pe ce domeniu să îți trimit comunicatele în viitor?
        Păstrat, păstrat.

6. Mai vrei să rămâi în baza mea de date?
        Da, sigur.
 
 Acestea au fost răspunsurile APC – Europe Direct Botoșani

%d blogeri au apreciat: