APC Botosani

ROMÂNIA Cooperare și ajutor pentru dezvoltarea UE

Eurobarometru special Noiembrie – Decembrie 2015

ANALIZĂ SUCCINTĂ PE ȚARĂ 1 În România, peste opt din zece respondenți afirmă că este important să se acorde ajutor persoanelor din țările în curs de dezvoltare (88%). Aceasta reprezintă o creștere de patru puncte procentuale față de anul 2014. Mai mult de șapte din zece sunt de acord cu faptul că ajutorul către țările în curs de dezvoltare ar trebui crească (71%) – o cifră ce depășește ușor media UE de 68%. De fapt, dintre toți respondenții europeni, cei din România susțin cel mai frecvent că nivelul ajutorului acordat ar trebui sporit dincolo de ce s-a promis deja (29%), aceasta constituind o creștere de unsprezece puncte procentuale față de anul 2014.

Chiar dacă prin comparație cu media UE este mai probabil ca respondenții din România să se exprime în favoarea faptului că rezolvarea problemei sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie una din prioritățile principale ale UE (74% față de 69%), aceasta reprezintă un declin de trei puncte procentuale față de anul 2014, în timp ce la nivel european la acest capitol se înregistrează o creștere de cinci puncte procentuale. Aceeași tendință se constată și atunci când respondenții din România se pronunță referitor la rezolvarea problemei sărăciei în țările în curs de dezvoltare ca fiind una din prioritățile principale ale guvernului național. Dar în acest caz, ponderea celor care sunt de acord cu această afirmație se apropie de media UE (51% față de 50%) și reprezintă o descreștere de trei puncte procentuale față de 2014, în timp ce la nivel european această cifră a crescut cu cinci puncte procentuale.

Respondenții din România, comparativ cu europenii în general, sunt mult mai optimiști în ceea ce privește eficiența ajutorului oficial pentru dezvoltare, acordat cu scopul de a reduce nivelul de sărăcie în țările în curs de dezvoltare (79% față de 67%). De asemenea, este mai probabil ca ei să se exprime în favoarea faptului că acest tip de ajutor constituie o modalitate eficientă de abordare a fenomenului migrației neregulamentare (77% față de 73%). Este mai puțin probabil ca respondenții din România să fi auzit despre Obiectivele de dezvoltare durabilă decât europenii în ansamblu (29% față de 36%). Totuși, ei sunt la curent mai frecvent decât aceștia că 2015 a fost Anul European pentru Dezvoltare (25% față de 18%). De asemenea, în rândul respondenților din România se înregistrează cea mai înaltă frecvență în ceea ce privește faptul de a se considera mai informați despre ajutorul pentru dezvoltare (21%) în 2015 decât în 2014.

Referindu-se la cele mai presante provocări pentru viitorul ţărilor în curs de dezvoltare, este mai probabil ca respondenții din România, comparativ cu europenii în general, să menționeze următoarele aspecte: sănătatea (46% față de 34%), educația (39% față de 34%) și creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inegalitatea socială (33% față de 26%). Pe de altă parte, este mai mică probabilitatea ca ei să menționeze aspecte legate de migrație (7% față de 12%). Și doar patru din zece respondenți din România sunt de acord cu faptul că la nivel individual pot juca un rol în rezolvarea problemei sărăciei în țările în curs de dezvoltare (42%).

Ei fac parte din numărul celor care sunt cel mai puțin predispuși să plătească mai mult pentru alimente sau alte produse ce provin din țările în curs de dezvoltare (28% față de 50%) sau să se implice personal în acțiuni de ajutor destinate acestora (7% față de 33%). În întreaga UE respondenții mai tineri (cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani) sunt în general mai optimiști privind aspectele legate de dezvoltare, în comparație cu persoanele ce aparțin altor categorii de vârstă (de la 25 ani în sus). Această tendință este mai puțin pronunțată în România, unde diferența dintre aceste categorii de vârstă este mică. Totuși, în România, respondenții mai tineri sunt mai predispuși să afirme că ajutorul pentru dezvoltare ar trebui să crească (78% față de 70%). În același timp, ei exprimă mai multă încredere în rolul pe care îl poate juca fiecare, la nivel individual (56% față de 40%). În contrast cu tendința înregistrată la nivel european, există o probabilitate mai mare ca respondenții mai tineri din România să fie implicați personal în acordarea ajutorului persoanelor din țările în curs de dezvoltare, decât persoanele aparținând altor categorii de vârstă (12% față de 6%).

Sondajul intergal, în format pdf limba română aici:  ebs_441_fact_ro_ro