Monthly Archives: mai 2016

Corina Crețu: Spitalele – cât mai repede posibil. La Iași există un litigiu privind spațiul pentru construcție

Masă rotundă la Bucureşti pe tema dezvoltării a trei spitale regionale la Cluj, Craiova și Iași, în prezența comisarului european Corina Crețu


23/05/2016

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a participat astăzi, 23 mai 2016, la Bucureşti, alături de viceprim-ministrul și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dl. Vasile Dîncu, ministrul Fondurilor Europene, dl. Cristian Ghinea, noul ministru al Sănătății, dl. Vlad Voiculescu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dl. Raed Arafat, și de reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții, la o masă rotundă  pe tema construirii, în România, a trei spitale regionale ce beneficiază de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Întâlnirea, desfăşurată la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a vizat în principal găsirea în comun a unor soluții și conturarea unui plan concret de acțiuni care să ducă la deblocarea situației privind construcția celor trei spitale regionale la Cluj, Craiova și Iași.

Înaltul oficial european a transmis la București preocuparea Comisiei Europene privind întârzierile pe care România le înregistrează în accesarea fondurilor europene în domeniul sănătății, care rămâne unul dintre sectoarele critice, asigurând încă o dată autoritățile de la București de sprijinul continuu al Comisiei.

Corina Crețu consideră că investițiile europene în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc sunt printre cele mai importante pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a României față de Europa de Vest:

“Întâlnirea de astăzi pe tema sănătății a fost una extrem de utilă. A fost important faptul că toate părțile implicate în această discuție au fost de acord în legătură cu urgența deblocării situației privind spitalele regionale. Salut angajamentul asumat de autoritățile naționale în privința următorilor pași atât de necesari pentru construcția spitalelor regionale cât mai curând posibil. Vom urmări evoluția lucrurilor și am convingerea că termenul anunțat de vicepremierul Vasile Dîncu, începutul lunii octombrie, pentru realizarea hărții serviciilor medicale și a studiilor de fezabilitate pentru cele 3 spitale va fi respectat.

Întâlnirea pe care comisarul european pentru politică regională a avut-o cu reprezentanți ai Guvernului României și cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și BEI a fost urmată de o sesiune de discuții tehnice între reprezentanți ai ministerelor implicate în proiectul spitalelor regionale, cei ai BM și BEI, precum și experții DG REGIO.

Împreună cu instituțiile financiare internaționale – Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială şi Banca Europenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Comisia Europeană a sprijinit România să elaboreze strategii de dezvoltare, să pregătească reformele, să identifice și să rezolve diferitele deficiențe și blocaje structurale, inclusiv în domeniul sănătății.  În sectorul sanitar, România trebuie să facă o serie de reforme care urmăresc în principal creșterea calității și accesibilității serviciilor medicale – în special pentru comunitățile dezavantajate – și reducerea utilizării ineficiente a serviciilor spitalicești, prin redefinirea rețelei medicale și construcția de noi instituții de îngrijire și intervenție.

Context

România va beneficia în perioada de programare 2014-2020 de Fonduri structurale şi de investiţii în valoare de peste 30 de miliarde de euro.  Pentru a putea utiliza fondurile europene puse la dispoziție, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante. Unele dintre acestea se referă tocmai la domeniul sănătăţii.

Prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, România are alocate peste 325 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de asistenţă medicală.  La aceasta sumă, se adaugă o finanțare de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), pentru proiectul „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate din România,” din care însă România nu a utilizat deocamdată bani.

Prin POR 2014-2020, sprijinul financiar european planificat pentru sectorul sănătăţii din România cuprinde 280 de investiţii în domeniul asistenţei ambulatorii şi alte 35 în unități de primiri urgențe din cadrul spitalelor județene. Totodată, aproape jumătate din suma alocată sănătăţii este destinată construirii şi dotării cu aparatura medicală necesară a celor trei spitale regionale, care urmează să furnizeze servicii medicale complexe.

În perioada 2007-2013, aproape 100 de proiecte au fost implementate și au fost investite circa 190 milioane de euro în România pentru modernizarea infrastructurii de sănătate.

Discursul d-nei Corina Crețu:

București, 23 mai 2016

[Doar discursul pronunțat este autentic]

Doamnelor şi domnilor,

Domnule Vice-Premier Dîncu,

Domnilor Miniştri,

Stimați reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții,

Dragi colegi,

Bună dimineața tuturor!

 

Declarații introductive

 

În primul rând, vreau să vă mulțumesc foarte mult tuturor celor prezenți pentru participarea la această masă rotundă! Este important ca toți actorii interesați de dezvoltarea domeniului sănătății să aibă un dialog constant, iar noi, la Comisie ne dorim sa avem aceasta oportunitate de comunicare directă.

După cum bine știți, împreună cu instituţiile financiare internaţionale (BEI, BM şi BERD), Comisia Europeană a sprijinit permanent România să elaboreze strategii de dezvoltare, să pregătească reforme, să identifice și să rezolve diverse deficienţe şi blocaje structurale. De data aceasta ne propunem să ne unim eforturile pentru a vedea cum putem îmbunătăți condițiile din sistemul de sănătate.

Importanța investițiilor europene și situația actuală

 

Investițiile europene în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc sunt, din punctul meu de vedere, printre cele mai importante pentru depășirea decalajului de dezvoltare al României față de Europa de Vest.

Aceste investiții au însemnat schimbări concrete, vizibile pentru spitale și pentru cei care lucrează în ele. Au fost reabilitate clădirile, au fost achiziționate echipamente medicale performante, a crescut semnificativ calitatea serviciilor medicale.

Dar Sănătatea rămâne unul dintre sectoarele critice ale României, care are nevoie urgentă de fondurile europene puse la dispoziție pentru exercițiul bugetar 2014-2020. Două vești legate de acest subiect:

Voi începe cu vestea rea: raportul de ţară al Comisiei Europene din 2016 a confirmat faptul că situația din prezent a sistemului de sănătate este una deficitară și există discrepanțe de dezvoltare între diversele regiuni ale țării.

 

Vestea bună este că modernizarea şi eficientizarea sistemului sanitar public din România reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană și administrația de la București și din țară se bucură de tot sprijinul necesar de la Bruxelles.

Astfel, trebuie să implementăm o serie de reforme care se bazează pe două elemente fundamentale: creșterea calității și a accesibilității serviciilor medicale, mai ales pentru comunitățile dezavantajate, și reducerea utilizării ineficiente a serviciilor spitalicești prin redefinirea rețelei medicale și construcția de noi instituții de îngrijire și intervenție.

Aici sunt importante – în egală măsură – doua dimensiuni:

  1. Mai întâi, să existe o viziune de dezvoltare a investițiilor in sănătate. Nu e suficient să ne gândim la betoane şi la construcția clădirii – trebuie să existe o viziune (şi acesta este rolul Guvernului) cu privire la rolul acestor spitale regionale, cu privire la funcția lor pentru regiunea pe care o deservesc, să fie definite clar serviciile pe care e necesar să le ofere fiecărei regiuni.
  2. Apoi, să vedem ce soluții se pot adopta pentru ca lucrările să demareze în cel mai scurt timp. Banii exista, sprijinul exista – este nevoie de voința politica a executivului și a autorităților locale.

Avem nevoie de un plan de acțiune, o cartografiere a nevoilor din sistemul sanitar, precum şi un sistem de monitorizare şi evaluare fiabil. Harta pe care o așteptăm ar trebui să includă o evaluare a serviciilor şi infrastructurii existente, evidențiind diferențele si disparitățile, precum şi recomandări privind utilizarea optimă a serviciilor de asistenţă medicală. Avem nevoie de această prioritizare a nevoilor de investiții – pe care doar autoritățile române o pot face. Ideal ar fi să avem acest Plan de Acțiune cât mai curând posibil, însă nu vă ascund faptul că opinia Comisiei este foarte sceptică din acest punct de vedere. Oricum, DG REGIO a angajat un expert extern pentru a ajuta România.

 

O acțiune concretă – despre vizita recentă la Bistrița

 

După cum probabil știți, am efectuat recent o vizită la Ambulatoriul integrat al Spitalului Județean de Urgență din Bistrița, unde s-au investit, prin fondurile europene, 8,2 milioane de euro, dar și la noua maternitate și la Secția de Chirurgie de la SJU Bistrița, unde lucrările la Blocul operator centralizat, în valoare totală de peste 4,4 milioane euro, sunt aproape de final.

Este un exemplu de proiect de succes, foarte util pentru oamenii care trăiesc în zonă, o investiție de anvergură nu doar la nivelul României, dar și la nivelul Europei Centrale și de Est. Dacă la Bistrița s-a putut, sunt sigură că se poate și la Cluj, Craiova și Iași.

 

Ce s-a făcut deja în România și ce urmează să se facă până în 2020

 

În perioada 2007-2013 aproape 100 de proiecte au fost implementate și au fost investite circa 190 milioane de euro în România pentru modernizarea infrastructurii de sănătate. România va beneficia în perioada de programare 2014-2020 de Fonduri structurale şi de investiţii în valoare de peste 30 de miliarde de euro.

Suma pusă la dispoziție prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru domeniul Sănătății este de 326 milioane euro. În plus, proiectul „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate din România” este finanțat cu un împrumut de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – din care România deocamdată nu a extras bani.

Prin POR 2014-2020, Sănătatea va beneficia în următorii patru ani de 280 de proiecte sprijinite și finanțate de Comisia Europeană, care vor avea impact direct asupra comunităților locale și a calității vieții oamenilor. Printre aceasta se numără:

  • investiții la 35 de unități de urgență în spitalele județene;
  • reabilitarea și modernizarea unităților de primiri urgență din spitalele județene – o noutate față de vechiul program regional, în condițiile în care în perioada 2007-2013 au fost avute în vedere doar spitale și ambulatorii;
  • și, subiectul principal pentru care ne-am întâlnit astăzi, construirea și echiparea a trei spitale regionale – la Cluj, Craiova și Iași.

 

Care sunt principalele probleme întâlnite

 

Pentru a putea utiliza toate fondurile comunitare puse la dispoziție, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante – unele dintre acestea se referă tocmai la domeniul sănătăţii.

Lipsa unei viziuni, a cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii pentru Sănătate previne începerea tuturor investițiilor din fondul regional. Nu e suficient să ştim să construim o clădire – trebuie să ştim şi ce servicii va oferi şi ce probleme va rezolva.

Din păcate, statul român nu poate construi spitale noi dacă Guvernul nu trimite la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România, aceasta fiind o condiție ex-ante impusă de Comisia Europeană, pe care autoritățile din România o cunosc încă din 2014. Din acest motiv există riscul suspendării unor plăți.

Niciun proiect în domeniul sănătăţii nu poate să înceapă până când această cartografiere nu va fi făcută.

Dar obiectivul României nu trebuie să fie doar acela al evitării sancțiunilor, ci al implementării acelor politici care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor.

Desigur, adoptarea Strategiei naționale pentru Sănătate a fost un pas important. Aceasta este o componentă foarte utilă și apreciată, dar nu este suficientă.

Prin strategia naţională de sănătate autorităţile române şi-au propus să facă sistemul mai accesibil persoanelor vulnerabile, să crească rolul îngrijirii primare, comunitare şi ambulatorii, revizuind în acelaşi timp reţeaua de spitale, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi eficienţa lor.

Dar din strategie lipsesc şi acum harta privind nevoile de servicii medicale şi a infrastructurii sanitare, precum şi un sistem fiabil de monitorizare şi evaluare.

 

Câteva detalii despre proiectele celor trei spitale regionale

 

Vreau să avem în vedere faptul că discuțiile despre spitalele regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi au început în urmă cu 9 ani, perioadă în care lucrurile s-au mișcat cu dificultăți majore.

Suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziție până în 2020 este de circa 50 de milioane de euro pentru fiecare spital – 150 de milioane de euro în total pentru aceste trei proiecte.

Dar finanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională poate fi accesată doar după ce cartografierea nevoilor de servicii medicale va fi realizată.

Totodată, există probleme punctuale – de exemplu există un litigiu în ceea ce priveşte spitalul regional de la Iaşi, deoarece a fost alocat un spaţiu nepotrivit pentru construcție. La Craiova, de asemenea, a fost o problemă cu un teren retrocedat.

Sper ca până în luna septembrie problemele acestea să fie rezolvate și studiile de fezabilitate pentru construirea celor trei unități de urgență să fie finalizate, în conformitate cu planul deja convenit cu Guvernul.

 

Ce sper să realizăm prin întâlnirea de astăzi

 

  1. După discuțiile noastre, sper să cădem de acord asupra unui plan de acțiune pentru a reuși demararea construcției spitalelor din 2017;
  2. Să obținem un angajament clar pentru predarea studiilor de fezabilitate și pentru finalizarea planului de îndeplinire a condițiilor ex-ante; Vă mulțumesc şi astept cu interes contribuțiile Dvs.

 

Mesaje de încheiere

 

Am în mod constant discuții cu autoritățile de la București (cu vicepremierul Vasile Dîncu și cu ministrul Fondurilor Europene, domnul Cristian Ghinea), despre stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate din Programul Operațional Regional. Cu toții suntem de acord asupra importanței acestor proiecte pentru România şi am mare încredere în cuvântul şi angajamentul asumat de Guvern în acest sens.

Oportunitatea pe care o avem astăzi este de a discuta direct despre ce putem face pentru a rezolva problemele existente și pentru a depăși impasul actual.

Vreau să asigur că singura mea preocupare şi a Comisie este să rezolvăm această problemă. Este opțiunea Guvernului cum dorește sau cu cine alege să finalizeze aceste studii de fezabilitate. Pe noi, Comisia Europeana, ne interesează doar să reușim să deblocam această situație.

Vreau să mai adaug faptul că sunt conștientă de contextul în care are loc vizita mea. Este un an electoral, dar acest lucru nu trebuie să afecteze munca administrației centrale și locale.

Lupta politică trebuie separată de proiectele dedicate sistemului de sănătate, pentru că vorbim în primul despre viețile românilor, nu despre eventuale câștiguri electorale sau oportunități de imagine.

Şi chiar doresc să fac un apel către primarii actuali şi cei care vor fi aleși să nu politizeze procesul privind demararea spitalelor regionale pentru a evita orice alte blocaje care ar putea să apară din cauza unor bătălii politice locale sau regionale.

În condițiile în care circa 75% dintre investițiile publice din România sunt realizate cu fonduri europene, cred cu tărie că dezvoltarea nu este posibilă fără accelerarea simultană a implementării proiectelor cu fonduri europene.

Guvernul României știe că are tot sprijinul din partea Comisiei Europene și din partea mea personal, pentru ca fiecare proiect european care se derulează să schimbe viața cetățenilor în bine.

Românii au nevoie de spitale moderne și de servicii medicale la standarde europene!

 

Vă mulțumesc!

Notă: sublinierile aparțin ED Botoșani

 

Mai multe detalii:

Dana BERINDE – Membru al cabinetului comisarului Corina Crețu

dana.berinde@ec.europa.eu +3 222 988 365

EUROINVENT Iași – mai 2016

Un eveniment organizat în parteneriat de colegii noștri de la Europe Direct Iași:

Noi reguli pentru produsele din tutun vândute în UE

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Bruxelles, 20 mai 2016

10 schimbări-cheie pentru produsele din tutun vândute în UE(*)

1) Avertismente de sănătate obligatorii, mai mari și prin imagini

Avertismentele de sănătate grafice, cu fotografii, texte și informații privind renunțarea la fumat, vor ocupa 65 % din partea din față și din spate a pachetelor de țigări și de tutun de rulat (RYO)(**). Descriind efectele sociale și de sănătate ale fumatului, avertismentele sunt menite să descurajeze oamenii de la fumat sau să-i încurajeze să renunțe. Avertismentele sunt grupate în trei seturi, care urmează să se rotească în fiecare an, pentru a le asigura impactul pe un timp cât mai lung posibil. Prezentarea avertismentelor de pe pachetele de țigări și de pe cele de tutun de rulat este detaliată într-o directivă de punere în aplicare a Comisiei. A se vedea macheta noilor pachete de țigări.

2) Interzicerea țigărilor și a tutunului de rulat cu arome caracteristice

Țigările și produsele din tutun de rulat nu mai pot să aibă arome caracteristice, cum ar fi de mentol, de vanilie sau de bomboane, care să mascheze gustul și mirosul de tutun(***). În cazul produselor cu o cotă de piață de peste 3 % (de exemplu, al țigărilor mentolate), interdicția se va aplica începând din 2020.

S-a instituit o procedură prin care să se stabilească dacă un produs din tutun are o aromă caracteristică, iar Comisia și statele membre urmează să fie asistate în această privință de un comitet consultativ independent.

3) Înlocuirea etichetării privind gudronul, nicotina și monoxidul de carbon (GNMC)

Etichetarea referitoare la GNMC aplicată țigărilor și tutunului de rulat va fi înlocuită de-acum cu un mesaj care îi va informa pe consumatori că „Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”. Cercetările au arătat că etichetele privind GNMC sunt înșelătoare pentru consumatori, inducându-le ideea că unele produse sunt mai puțin periculoase pentru sănătate. Noul mesaj informativ va reflecta cu mai multă acuratețe consecințele reale ale fumatului pentru sănătate.

4) Se încheie epoca pachetelor publicitare sau înșelătoare

Pachetele de țigări trebuie să aibă o formă cuboidă, care să asigure vizibilitatea avertismentelor de sănătate combinate. Nu vor mai fi permise pachetele subțiri sau alte tipuri de pachete de forme neregulate. De asemenea, vor fi interzise pachetele cu mai puțin de 20 de țigări. Prin urmare, pachetele de 10 țigări, care sunt în special atractive pentru tineri cu putere de cumpărare limitată, vor dispărea de pe piață(^).

Nu este permis să apară pe pachetele de țigări elemente sau caracteristici promoționale și/sau înșelătoare. Astfel, nu vor mai fi posibile referiri la beneficii în privința stilului de viață sau la gusturi și arome, oferte speciale, sugestii conform cărora un anumit produs ar fi mai puțin dăunător decât altele sau că ar avea o biodegradabilitate îmbunătățită sau alte avantaje ecologice.

5) Raportarea electronică obligatorie a ingredientelor

Pentru a permite colectarea de informații mai complete privind ingredientele conținute de produsele din tutun și privind efectele lor asupra sănătății și de creare de dependență, producătorii și importatorii au obligația de a raporta ingredientele tuturor produselor pe care le pun la dispoziție pe piața UE, într-un format electronic standardizat. Anumite substanțe frecvent utilizate, în cazul cărora există indicații inițiale care să sugereze că ar contribui la toxicitate, ar duce la crearea de dependență sau ar da arome caracteristice țigărilor sau tutunului de rulat, vor fi supuse unor cerințe de raportare mai detaliată.

6) Cerințele privind siguranța și calitatea țigaretelor electronice

Directiva privind produsele din tutun nu interzice țigaretele electronice. A se vedea aici ce anume se schimbă, pentru corectarea impresiilor greșite cu privire la schimbările aduse. În loc de aceasta, pentru prima oară, au fost introduse anumite cerințe de siguranță și de calitate pentru țigaretele electronice care conțin nicotină.

În primul rând, întrucât nicotina este o substanță toxică, directiva stabilește niveluri maxime ale concentrațiilor de nicotină și volumul maxim al cartușelor, rezervoarelor și flacoanelor cu nicotină lichidă. Țigaretele electronice ar trebui să fie astfel fabricate încât să nu permită accesul copiilor la conținut și modificările ilicite și ar trebui să aibă un mecanism care să permită reumplerea fără vărsare, pentru a proteja consumatorii. Ingredientele din țigaretele electronice trebuie să fie de înaltă puritate, iar aceste țigarete ar trebui să emită aceeași cantitate de nicotină pentru inhalări de aceeași intensitate și durată.

7) Normele de ambalare și etichetare a țigaretelor electronice

Avertismentele de sănătate pentru țigaretele electronice devin obligatorii, pentru a atrage atenția consumatorilor că țigaretele electronice conțin nicotină și nu ar trebui folosite de nefumători.

Ambalajul trebuie să conțină, de asemenea, o listă cu toate ingredientele conținute, informații privind cantitatea de nicotină conținută și un prospect cu instrucțiuni de utilizare și informații privind reacțiile adverse, grupele de risc, precum și dependența și toxicitatea.

Nu sunt permise elemente promoționale pe ambalajul țigaretelor electronice, iar reclamele și promovarea transfrontaliere ale țigaretelor electronice sunt interzise.

8) Monitorizarea și raportarea evoluțiilor în domeniul țigaretelor electronice

Cum țigaretele electronice sunt un produs relativ nou, pentru care abia încep să apară studii, directiva stabilește cerințe de monitorizare și de raportare adresate producătorilor și importatorilor, statelor membre și Comisiei:

  • Producătorii de țigarete electronice trebuie să notifice statelor membre toate produsele pe care le introduc pe piață și să le raporteze, anual, volumul vânzărilor, preferințele consumatorilor și tendințele pieței.
  • Autoritățile din statele membre vor monitoriza piața pentru a detecta orice dovezi care arată că țigaretele electronice duc la dependență de nicotină sau la consum de tutun, în special în cazul tinerilor și al nefumătorilor.
  • De asemenea, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului evoluțiile în domeniul țigaretelor electronice în raportul său privind punerea în aplicare, ce urmează să fie elaborat după cinci ani.

9) Posibilitatea de a interzice vânzările transfrontaliere la distanță

Țările UE pot să interzică vânzările transfrontaliere la distanță de produse din tutun, care le oferă consumatorilor – inclusiv celor foarte tineri – acces la produse care nu respectă dispozițiile directivei. În cazul în care o țară UE alege această opțiune, vânzătorii cu amănuntul în chestiune nu își mai pot livra produsele către consumatorii din țara respectivă. Chiar dacă un stat membru nu interzice aceste vânzări, vânzătorii cu amănuntul trebuie să se înregistreze pe lângă autoritățile competente, atât în țara în care își au sediul, cât și în țara în care plănuiesc să-și vândă produsele.

10) Măsuri de combatere a comerțului ilicit

Noile măsuri menite să combată comerțul ilicit cu produse din tutun includ un sistem la nivelul UE de localizare și urmărire a lanțului de aprovizionare legală și un element de securitate format din componente vizibile și invizibile (de exemplu, holograme), care ar trebui să ajute organismele de aplicare a legii, autoritățile naționale și consumatorii să detecteze produsele ilicite.

Aceste măsuri vor fi introduse în 2019, pentru țigări și tutunul de rulat, și respectiv în 2024, pentru alte produse din tutun decât țigările și tutunul de rulat.

Informații suplimentare

Politica UE în materie de tutun

Produsele din tutun din UE

Revizuirea Directivei UE privind produsele din tutun

Infografic

Întrebări și răspunsuri: Noi norme pentru produsele din tutun

 

(*) Deși normele li se aplică tuturor produselor fabricate începând de azi, statele membre le pot acorda producătorilor 12 luni suplimentare pentru a-și lichida stocurile vechi.

(**) Directiva privind produsele din tutun prevede (la articolul 24) că statele membre pot să adopte măsuri mai stricte (respectiv ambalaj neutru), cu condiția ca măsurile respective să fie proporționale și justificate din motive legate de sănătatea publică.

(***) Alte produse, precum trabucurile, țigările de foi și tutunul snus, sunt scutite de această interdicție.

(^) Produsele puse în vânzare până la data de 20 mai 2016 pot fi vândute în UE până în 2017.

Fumătorii din UE – infografic

Fumătorii din UE – infografic

Video lb. română: Europol – noi puteri în lupta împotriva terorismului

Peste 172 milioane de euro pentru exploatații pomicole, marketing și procesarea produselor agricole

AFIR

AFIR

Peste 172 milioane de euro disponibili în 2016 pentru

producția și industria pomicolă și pentru procesarea produselor agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primește, începând din data de 20 mai 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul submăsurilor 4.1a„Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole”, 4.2a„Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicol”și 4.2„Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol” din PNDR 2014-2020.

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 20 mai 2016, ora 9.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00.

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au în 2016 la dispoziție peste 172 milioane de euro prin finanțările lansate azi.

Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

Deschiderea acestor sesiuni vine să completeze fondurile disponibile pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltare rurală din 2016. În sesiunea din 2015, solicitarea de fonduri pentru cele trei Submăsuri a depăşit 95 milioane euro. Având în vedere simplificările procedurale implementate de AFIR care facilitează semnificativ implementarea Programului, sunt convins că pe parcursul acestui an vom epuiza toate sumele alocate” a declarat Eugen POPESCU, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cei 70,5 milioane euro disponibili în 2016 pentru accesarea Submăsurii 4.1a – Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole” vor contribui la creșterea competitivității, şi diversificarea producției. Un alt obiectiv este creşterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței exploatațiilor pomicole, dar şi creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obţinute. Sunt de asemenea sprijinite proiectele care duc la dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1a sunt atât persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale, dar şi Societăţile comerciale sau institutele de cercetare – dezvoltare.

Depinzând de dimensiunea exploataţiei şi de obiectivele propuse prin proiect, intensitatea sprijinului este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile şi se poate majora în unele situaţii cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Astfel, sprijinul acordat pentru proiectele de investiții finanţate prin sM 4.1a poate varia între 100 mii euro şi 1,05 milioane euro fonduri europene nerambursabile.

Dintre investiţiile eligibile amintim:

Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă și ploaie, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor;

  • În cazul proiectelor care propun achiziția de generatoare terestre antigrindină, solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de Finanțare, Acordul de principiu privind includerea generatoarelor terestre antigrindină în Sistemul Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor (SNACP), emis de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, iar la ultima Cerere de Plată, Avizul de includere în SNACP;

  • Înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, îngheț, caniculă și ploaie;

Parte din Subprogramul Pomicol este şi submăsura 4.2a – Procesarea produselor Pomicole, cu o alocare de 8,6 milioane euro pentru sesiunea anuală continuă din 2016. Submăsura sprijină financiar investiţiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, rețelele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie și pentru eficiență energetică precum şi entru acțiuni de marketing.

De asemenea, beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice (societăţi comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru întreprinderi mari. Intensitatea sprijinului se poate majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Programul European pentru Inovare).

În funcţie de tipul beneficiarului şi de activitatea de procesare propusă, sprijinul european nerasmbursabil poate varia între 200 mii euro şi 1,5 milioane euro.

De exemplu, pentru producerea de băuturi sprijinul este de 200 mii de euro pentru microîntreprinderi şi de 300 mii de euro pentru formele asociative (grupuri de producători și cooperative).

Dacă o microîntreprindere poate obţine 900 mii euro pentru proiecte care acoperă tot lanțul alimentar, o întreprindere mare poate obţine pentru aceeaşi activitate 1,5 milioane euro.

Banii disponibili prin această submăsură pot fi folosiţi şi pentru:

  • Înființarea, extinderea şi modernizarea unităților ce colectează, condiționează şi/procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I, inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice.

  • Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații şi echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime.

  • Cheltuieli generate de organizarea şi implementarea sistemelor de management a calității şi de siguranță alimentară, dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului; cheltuieli cu achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licențe pentru pregătirea implementării proiectului; achiziționarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.

93,4 milioane euro sunt alocaţi pentru acest an submăsurii 4.2 – “Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol”. Aceste fonduri sunt destinate investiţiilor care au ca scop înființarea și/ sau modernizarea unităților de procesare şi comercializare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecția mediului, creșterea numărului de locuri de muncă sau promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Beneficiarii Submăsurii – persoane fizice autorizate, societăţi comerciale, cooperative agricolepot obţine o rată a sprijinului public nerambursabil de maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obţine până la 2,5 miloane euro Euro/proiect, în funcţie de tipul beneficiarului şi investiţia propusă.

Ca şi în cazul proiectelor finanţate prin submăsura 4.2a, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Parteneriatul European de Inovare).

Printre cheltuielile finanţate prin submăsura 4.2 se numără:

  • Construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare;

  • Achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/ sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate;

  • Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru procesarea și comercializarea produselor agro-alimentare;

Lista chieltuielilor eligibile, precum şi toate condiţiile de accesare ale celor trei submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Sănătatea – maximă urgență : Vizita Comisarul European Corina Crețu

Comisarul European Corina Crețu în România

Comisarul European Corina Crețu

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, se  află într-o în vizită la București, în perioada 20-23 mai 2016.

Vineri, 20 mai, d-na Corina Crețu are programată o întâlnire cu ministrul Fondurilor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta despre contribuția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI)  în domeniul protecției copilului în România.

Luni, 23 mai, înaltul oficial european va participa la o masă rotundă împreună cu viceprim-ministrul și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dl Vasile Dîncu, ministrul Fondurilor Europene, dl Cristian Ghinea, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dlRaed Arafat, și cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și Băncii Europene de Investiții, pe tema celor 3 spitale regionale ce beneficiază de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Scopul întrevederii este găsirea în comun a unor soluții privind planul de acțiune pentru demararea construcției spitalelor regionale in 2017. Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020 are alocate, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor sanitare.

Sprijinul pe care POR îl oferă sectorului de sănătate inccude 280 de investiții în îngrijirea comunitară și ambulatorie,  35 de unități medicale de urgență, amplasate în spitale județene și 3 spitale regionale, ce vor oferii servicii de îngrijire complexe. Aproape jumătate din suma alocată sectorului de sănătate este destinată construirii celor 3 spitale regionale.

Întâlnirea va fi urmată de o conferința de presă pe aceeași temă.

Persoane de contact:

Răzvan Szabo, asistent în cadrul departamentului de presă, Reprezentanța CE în România, tel.: +40 21 2035408, e-mail: razvan.szabo@ec.europa.eu

Dana Berinde, membru de cabinet, tel.: +32 460 76 79 75, e-mail:dana.berinde@ec.europa.eu

Pagini Utile

Managementului deşeurilor în România rămâne unul critic: întâlnire Corina Creţu – Cristiana Paşca Palmer, Ministrul Mediului

Întâlnirea Comisarului European pentru Politică Regională, doamna Corina Creţu, cu doamna Cristiana Paşca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a primit-o astăzi, 19 mai, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, pe Cristiana Paşca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România.

În discuţiile pe care le-a avut cu ministrul român, înaltul oficial european a reiterat necesitatea finalizării planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.
„Am îndemnat autorităţile să-şi concentreze eforturile şi să accelereze reformele din acest sector, incluzând aici managementul deşeurilor, al apei şi prevenirea riscurilor. Este nevoie de reformă pentru a putea face investiţii eficiente şi sustenabile. Nu este uşor, dar experienţa din trecut ne arată că aceasta este o precondiţie pentru succes. Comisia, JASPERS şi instituţiile financiare internaţionale sunt pregătite să ajute România. De asemenea, recomand autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare”, a declarat Corina Creţu.
Sectorul managementului deşeurilor rămâne unul critic şi în actuala perioadă de programare, existând riscul neîndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante. Comisia Europeană continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi în vederea îndeplinirii acestor condiţionalităţi, dar şi pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.

Principala concluzie a întâlnirii dintre Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, şi Cristiana Paşca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost că România trebuie să accelereze reforma în sectorul mediului, în special în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, al apei şi prevenirea riscurilor. De asemenea, Comisarul European a transmis părţii române necesitatea creării unui model de monitorizare a proiectelor reeşalonate din precedenta perioadă de programare, cât şi nevoia de a investi urgent în pregătirea noului flux de proiecte pentru toate sectoarele relevante: apă, managementul deşeurilor, prevenirea riscurilor şi bio-diversitate.

Informaţii generale

425 de milioane de euro sunt alocate protecţiei mediului prin PO Infrastructură Mare 2014-2020. Comisia Europeană este pregătită să ofere susţinerea necesară pentru îmbunătăţirea administrării acestui sector.

Mai multe detalii:

Dana Berinde – Membru de cabinet
dana.berinde@ec.europa.eu
+32 2 229 88 365

Recomandări privind completarea Cererii de Finanțare pentru proiecte PNDR

COMUNICAT DE PRESĂ

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale recomandă solicitanților de fonduri nerambursabile acordate prin PNDR 2020 să folosească la depunere cea mai recentă versiune a Cererii de Finanțare și a Cererii de Plată, disponibile pe pagina oficială a Agenției (www.afir.info), pentru a evita generarea de erori tehnice la încărcarea Cererii de Finanțare în sistemul informatic de depunere al AFIR.

Astfel, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) îi sfătuiește pe cei care depun proiecte, să completeze mai întai toate documentele anexe la Cererea de Finanțare și, ulterior, chiar înaintea de a depune proiectul, să descarce și să completeze Cererea de Finanțare. În cazul în care nu se utilizează ultima versiune a Cererii de Finanțare, pot apărea neconcordanțe cu aplicațiile disponibile și proiectul să fie respins de sistemul electronic de depunere.

AFIR realizează periodic update-uri (actualizări) de ordin tehnic pentru a asigura, atunci când este cazul, compatibilitatea dintre versiunile formularelor și sistemul informatic.

Menționăm, totodată, că recomandarea folosirii ultimei versiuni disponibile este valabilă și pentru completarea Cererii de Plată, tocmai pentru a evita eventuale erori de ordin tehnic și pentru a scurta timpul de încărcare a Cererii în sistem.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că începând cu 28 aprilie 2016 primește proiecte de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor aferentă anului 2016, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea bugetară disponibilă în această sesiune pentru cei care doresc să dezvolte proiecte europene în agricultură și dezvoltare rurală este de peste 541 milioane de euro pentru submăsurile lansate pe 28 aprilie 2016.

Pentru întocmirea proiectelor de investiții, solicitanții pot consulta Ghidul Solicitantului, disponibil pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AFIR – Direcția Relaţii Publice

POCU anti-sărăcie pentru romi și alte minorități

POCU anti-sărăcie

Ministerul Fondurilor Europene deschide astăzi oficial pe platforma MySMIS primele două apeluri de proiecte care își propun reducerea sărăciei în comunitățile marginalizate. Suma totală lansată este de 350 milioane de euro. Apelurile abordează problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educație, locuire, sănătate, servicii sociale și anti-discriminare, adresate atât celor mai săraci copii, cât și familiilor lor.

Autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali și societățile comerciale care doresc să aplice au la dispoziție două linii de finanțare separate: Obiectivul Specific 4.1. – Dezvoltare locală integrată (DLI 360o) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome și Obiectivul Specific 4.2. – Dezvoltare locală integrată în comunitățile marginalizate (indiferent de dimensiunea populației de etnie roma).

Concret, autorităţile locale şi/sau organizaţii neguvernamentale și societăți comerciale identifică o comunitate marginalizată şi propun un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului. Bugetul maxim poate fi de 6 milioane de euro. Ministerul Fondurilor Europene va evalua proiectele depuse din perspectiva analizei la faţa locului şi a măsurilor propuse de promotorii proiectelor, grila de punctaj încurajând o abordare complexă, care să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor din comunităţile sărace.

“Pe de o parte, activitățile de proiect nu mai pot fi formulate din birou, ci trebuie construite pornind de la nevoile comunității, de la fața locului. Prin ceea ce lansăm astăzi, Ministerul Fondurilor Europene propune o schimbare în modul în care statul român tratează problema sărăciei: nu doar acţiuni sectoriale făcute din perspectiva unei agenţii guvernamentale şi doar în aria sa de competenţă, ci finanţăm acţiuni care pun la o un loc mai multe surse ale sărăciei (condiţii proaste de locuire, abandonul şcolar, lipsa de acces la sănătate, etc) şi vin cu soluţii pentru toate în acelaşi timp, punând comunitatea în centrul intervenţiei. Felicit echipa de la Ministerul Fondurilor Europene, în special pe secretarul de stat Ciprian Necula, pentru eforturile depuse în a aduce această nouă abordare în practică. Noi am creat cadrul, acum așteptăm ca promotorii de proiecte, autorități și ONG-uri, să lucreze la firul ierbii, să analizeze cauzele sărăciei din comunitatea lor și să propună soluții bune. Evaluarea proiectelor va începe de la 1 iulie, deci este timp pentru o analiză serioasă și vorbit cu oamenii din comunități, pentru a acoperi nevoile lor reale” a declarat domnul Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene.

“Am gândit intervențiile din aceste ghiduri ca unele aplicate pe nevoile tuturor membrilor unei familii care locuiesc în aceeași gospodărie, în funcție de nevoile fiecărei generații și fiecărei persoane: copiii au nevoie de educație, dar pentru asta au nevoie ca ei și părinții lor să fie sănătoși, să aibă un loc de muncă și să beneficieze de condiții decente de locuit; la rândul lor, aceștia au nevoie de calificare pentru a obține un loc de muncă și, nu în ultimul rând, cu toții au nevoie de acte de identitate (și, eventual, de locuire). Practic, vorbim despre proiecte complexe, care comportă colaborare multi-specializată din partea celor care alcătuiesc parteneriatul, obligatorie fiind implicarea comunității și a autorităților locale, astfel încât să poată fi acoperite toate sau sau majoritatea acestor elemente de vulnerabilitate”, precizează și Secretarul de Stat, domnul Ciprian Necula.

Ministerul Fondurilor Europene a organizat săptămâna trecută o consultare publică. În urma acestei consultări, am decis să emitem astăzi un corrigendum care va clarifica unele dintre observațiile participanților – de pildă se permite participarea la aceste call-uri a comunităților din localități incluse în strategiile de dezvoltare locale depuse în Programul Național de Dezvoltare Rurală. Ministerul a decis organizarea a opt sesiuni de informare, una în fiecare regiune de dezvoltare, pentru a discuta cu autoritățile locale și județene și partenerii sociali condițiile noii abordări.

Solicitanții pot adresa în continuare întrebări referitoare la cele două propuneri de proiecte, prin sistemul de help-desk pus la dispoziție de către MFE. Cererile de finanțare pot fi încărcate în MySMIS până la 31 august 2016. Ghidurile aferente celor două cereri de propuneri de proiecte pot fi consultate la adresa http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#implementare-program.