Director român în cadrul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare (DG RTD) a Comisiei Europene

Ruxandra Draghia-Akli, numită director general-adjunct

Dna Ruxandra Draghia-Akli a fost numită director general adjunct al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare (DG RTD) din cadrul Comisiei Europene. Ea va prelua această funcție începând cu data de 1 septembrie 2016. Dna Draghia-Akli este unul dintre cei 4 noi directori generali adjuncți, alături de dna Charlina Vitcheva – Centrul Comun de Cercetare (DG JRC), dl Mario Campolargo – Direcția Generală Informatică (DG DIGIT) și dl Carlos Alegria – Direcția Generală Interpretare (SCIC).

Noul director general adjunct are cetățenie română și s-a alăturat Comisiei Europene în 2009, în cadrul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare. Anterior, dna Draghia-Akli a desfășurat, timp de aproape 20 de ani, o activitate de medic și cercetător în România, Franța și SUA. Ultimul post ocupat, înainte de a-și începe activitatea în cadrul Comisiei Europene, a fost cel de vicepreședinte pentru cercetare al unei companii de cercetare din domeniul biotehnologiei. În cadrul Comisiei Europene, ea ocupă actualmente poziția de director în Direcția Sănătate din cadrul DG RTD. Aici, dna Draghia-Akli conduce o echipă de circa 150 de persoane și gestionează un buget de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
 

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11sau prin email

Pagini Utile

Fermitate față de migranți

Sursa imaginii: http://www.swissinfo.ch

Corespondență specială din Elveția pentru Europe Direct Botoșani: Prof. Octavia Buhociu

Fermitatea elvetiana fata de imigrantii ce vin din sud irita oficialitatile italiene. Au aparut tensiuni la vama de la Chiasso : in fiecare zi, zeci de persoane sunt respinse spre nemultumirea  autoritatilor italiene care considera ca acordurile de la Dublin sunt interpretate si aplicate prea strict, prea sever de catre Elvetia. « Orasul Como risca sa devina un centru de solicitanti de azil sub cerul liber. »se plange un deputat italian din Liga de Nord. Punctul de vedere al autoritatilor elvetiene : « Nu putem lasa Elvetia sa devina o cale de trecere spre nordul Europei… pentru primul semestru 2016, factura gestionarii frontierelor din sud se ridica déjà la 5 milioane de franci . (« 24 heures »/14 iulie 2016 )

Lacuri prea curate pentru bibani!

Sursa imaginii:http://lifestyle.bzi.ro

Corespondență specială  pentru Europe Direct Botoșani:

Prof. Octavia Buhociu

Lacul Leman a devenit, in  ultimii ani, prea curat pentru bibani , care nu se mai inmultesc si deci nu mai apar in farfuriille numerosilor amatori de peste din Lausanne, Geneva. Acest fenomen se observa si in alte lacuri din Elvetia, tocmai prin micsorarea concentratiei de  fosfati din apa. Alte specii de peste, doritoare de apa curata (stiuca, pastravul  ) au profitat si s-au dezvoltat foarte mult.  Specialistii in piscicultura vor gasi solutia pentru ca toate speciile sa poata coabita,, chiar daca in procentaje diferite. In acelasi timp, specialistii sunt nelinstiti de starea de sanatate a raurilor din tara. Dupa concluziile ultimelor rapoarte, ecosistemele acvatice sunt serios degradate in cel putin 30% din locurile unde s-au facut masuratori. Pentru pestii mai exigenti, situatia este si mai grava : 60% dintre rauri sunt poluate. Fata de anii 1980, oricum situatia s-a imbunatatit : cantitatile de nitrati si fosfati au scazut foarte mult prin construirea statiilor de epurare a apelor uzate. Noii dusmani aparuti sunt micropoluantii (resturi de medicamente, de cosmetice, detergenti, pesticide din agricultura), vreo 230 detectati, inofensivi pentru oameni, dar distrugand diversitatea biologica. In noiembrie 2015, parlamentul a aprobat 1,15 miliarde de franci pentru ameliorarea instalatiilor de filtrare a apei (carbon activ si ozonare). Alte masuri vor fi luate pentru a se reduce impactul poluarii in agricultura ( schimbarea practicilor, dozarea pesticidelor, cercetarea mai atenta a utilitatii substantelor deversate). Vina o mai poarta si persoanele private, primariile unor localitati, lucratorii cailor ferate,… Eforturi se fac, rezultatele se vor vedea.

Războiul limbilor străine în Elveția

Sursa imaginii: http://lsfmt.ro/

Corespondență specială  pentru Europe Direct Botoșani:

Prof. Octavia Buhociu

Comentatorii din zona germanica a Elvetiei se arata foarte critici fata de proiectul consilierului federal Alain Berset de a impune limba franceza din scoala primara (doua ore pe saptamana). Coeziunea nationala ar fi periclitata. Unii ziaristi  considera ca autostrada A1 si trenurile inter city intre Geneva si Saint-Gall fac mai mult pentru coeziunea nationala decat ar face limba  franceza la scoala primara. Alt ziarist pluseaza : engleza este un mijloc de comunicare mai eficace intre elvetieni.  Vai vai !  Altii apara limba franceza. De exemplu Frank A Meyer, nascut in orasul bilingv Berna, dar traind acum la Berlin, rezuma ideile in voga : franceza pentru romanticii din Elvetia si engleza pentru realistii lumii globalizate  raspund viziunii economice , care trebuie depasita. « Franceza, limba neiubita in Elvetia germanica face parte din valorile cele mai esentiale ale Confederatiei. Fara franceza, adica fara romanzi, nu exista Elvetia ».  Dar italiana vorbita in sudul tarii, spre Italia ?  Ministrul instructiei publice din Ticino- Tessin, Manuele Bertoli cere ca limba italiana sa fie predata in toata tara in scoala primara si gimnaziala, macar facultativ si nu miercuri dupa-masa cand elevii sunt liberi. (« 24 heures »/ 11 iulie 2016)

Reducerea procentajului de grasimi, zahar, sare si coloranti din alimente prin voluntariat

Sursa imaginii: http://assets.perfecte.ro/assets/perfecte/2010/07/19/image_galleries/2645/colorantii-mai-periculosi-decat-grasimile-si-zaharul_size2.jpg

Corespondență specială europeană pentru Europe Direct Botoșani: Prof. Octavia Buhociu

In domeniul alimentatiei, un consilier national , Manuel Tornare, a depus o motiune care vizeaza reglementarea cantitatii de sare utilizata in hrana industriala, ce se poate gasi in magazine si restaurante. Nu se stie bine daca parlamentul va accepta motiunea aceasta, chiard daca elvetienii mananca mult prea sarat, ceea ce antreneaza cresterea tensiunii arteriale  si a numarului de accidente vasculare, infarcturi. Federatia romanda a consumatorilor saluta aceasta propunere. Administratia federala, in locul restrictiilor legale, a initiat o miscare de colaborare bazata pe voluntariat cu intreprinderile producatoare de alimente : reducerea procentajului de grasimi, zahar, sare si coloranti din componenta produselor. De 8 ani, déjà, asociatia brutarilor-cofetarilor elvetieni a permis sa se scada cu 16% in medie continutul de sare din paine. Finlanda, Franta au mers tot pe ideea voluntariatului, a informarii populatiei, a promovarii folosirii inlocuitorilor sarii.