Monthly Archives: septembrie 2016

Şcoala de tractoriști Vlăsinești – vizită de Ziua Educației

Sursa: Agrointrel.ro

Miercuri, 5 octombrie, de Ziua Educației, invităm părțile interesate (elevi, profesori,părinți, jurnaliști, fermieri) să facem o vizită  împletită cu o scurtă dezbatere  la Şcoala profesională de mecanici agricoli „Gheorghe Burac” din Vlăsineşti, județul Botoșani. 
Școala a fost înfiinţată în 2015 şi, de atunci, este cea mai căutată unitate de învăţământ din mediul rural – (potrivit prestigioasei publicații Agrointel . 
Centrul Europe Direct Botoșani a întreprins demersuri la unitatea de învățământ pentru realizarea unei documentări la fața locului și va contribui la efectuarea transportului Botoșani – Vlășinești și retur în perioada anunțată.
Înscrierile se pot face pe adresa apcbotosani@yahoo.fr sau la tel. +0727710703 în limita locurilor disponibile.
Link pagina evenimentului:

Revoluție privind simplificarea în favoarea beneficiarilor a fondurilor structurale și de investiții europene

Facilitarea accesului la fondurile structurale și de investiții europene

  • proceduri online;
  • modalități mai simple de rambursare a cheltuielilor;
  • acces facilitat la finanțare pentru IMM-uri;
  • creșterea nivelului de utilizare a instrumentelor financiare.

În conformitate cu inițiativa „Un buget UE axat pe rezultate” și cu eforturile pentru o mai bună legiferare, Comisia a trecut în revistă activitatea desfășurată de Grupul la nivel înalt privind simplificarea în favoarea beneficiarilor a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

Birocrația poate fi descurajatoare pentru întreprinderile mici și pentru cele nou-înființate, care, uneori, ar putea renunța la oportunitățile oferite de fondurile ESI din cauza procedurilor administrative. Astfel, rămâne nerealizat un potențial prețios de îmbunătățire a competitivității Europei.

Din acest motiv, acum un an, Comisia a lansat un Grup la nivel înalt privind simplificarea menit a găsi soluții și a facilita accesul întreprinderilor la fondurile structurale și de investiții europene.

Până în prezent, grupul a emis un set de recomandări  pentru patru domenii:

  • proceduri online;
  • modalități mai simple de rambursare a cheltuielilor;
  • acces facilitat la finanțare pentru IMM-uri;
  • creșterea nivelului de utilizare a instrumentelor financiare.

La sfârșitul anului 2016, grupul se va concentra pe rezolvarea problemei suprareglementării, adică a cerințelor administrative suplimentare impuse beneficiarilor de autoritățile naționale sau locale.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Simplitatea și flexibilitatea sunt esențiale pentru asigurarea succesului investițiilor din fondurile ESI în Europa. Trebuie să ajutăm proiectele inovatoare și de calitate să se lanseze, facilitând accesul la fonduri al întreprinderilor mici și al celor nou-înființate. În plus, recomandările grupului contribuie direct la reflecția noastră asupra viitorului politicii de coeziune după 2020.”

Fostul vicepreședinte al Comisiei și președintele grupului la nivel înalt, Siim Kallas, a comentat: „Trebuie să ne străduim în continuare să înlăturăm blocajele și să asigurăm sinergiile dintre fonduri. Nu este întotdeauna necesară schimbarea reglementărilor; bunele practici trebuie identificate și promovate în întreaga UE. Acesta este țelul nostru.”

  • Unele dintre recomandările grupului au fost deja incluse în evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, efectuată de Comisie. Aceste recomandări includ:
  • modalități mai simple de rambursare a cheltuielilor; de exemplu, beneficiarii nu ar mai trebui să justifice fiecare element de cost, ci ar putea utiliza rate forfetare sau prețuri fixe pentru anumite categorii de costuri, inclusiv cheltuielile cu personalul sau alte cheltuieli profesionale, precum cele cu asigurările și chiriile;
  • promovarea principiului „doar o singură dată”; documentele furnizate de beneficiari ar trebui păstrate pe suport digital și nu ar trebui prezentate din nou la fiecare etapă a implementării proiectului;
  • promovarea sinergiilor și a bunelor practici, precum cereri de propuneri unice care ar putea îmbina diverse surse de finanțare din partea UE. Acest lucru ar permite IMM-urilor să solicite un singur pachet de investiții, mai degrabă decât să participe la mai multe cereri de propuneri;
  • Alinierea pe cât posibil la practica de piață a cerințelor pentru întreprinzătorii care primesc împrumuturi prin instrumente financiare sprijinite de fondurile ESI. Astfel, aceste cerințe ar fi mai puțin oneroase decât cele impuse în cazul granturilor obișnuite, de exemplu ar fi necesare mai puține documente, iar perioadele de păstrare a documentelor ar fi mai scurte.

Pe baza recomandărilor grupului, Comisia a propus, de asemenea, facilitarea combinării cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), cu ajutorul unui singur set de proceduri per solicitant, în locul unor reguli separate pentru fiecare fond.

Context

Grupul la nivel înalt privind simplificarea în favoarea beneficiarilor fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a fost instituit de Comisia Europeană în urma deciziei din 10 iulie 2015 . Acest grup de 12 experți, care și-a început activitatea în octombrie 2015, consiliază Comisia Europeană în legătură cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții celor cinci fonduri.

Regulamentul privind fondurile ESI pentru 2014-2020 prevede deja o serie de oportunități pentru simplificare și o sarcină administrativă redusă. Acestea includ o serie de norme comune pentru toate fondurile ESI, utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate în materie de costuri și trecerea la „e-coeziune”. De asemenea, grupul monitorizează măsura în care statele membre utilizează aceste oportunități.

Raportul final al Grupului la nivel înalt, a cărui publicare este așteptată în 2018, va fi unul dintre elementele fundamentale ale procesului de reflecție al Comisiei în ceea ce privește viitorul politicii de coeziune.

Persoane de contact pentru presă:

Jakub ADAMOWICZ (+32 2 29 50595)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini Utile

Chestionar de opinie – Președintelui Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii 2016

Centrul Europe Direct Botoșani – Chestionar

Nume și prenume………………………………………………..vârsta……..ocupația……………………………

 

Vă rugăm să evaluați importanța următoarelor  mesajele cheie din discursul Președintelui Jean-Claude Juncker privind starea  Uniunii 2016. Notați cu x în spațiul căsuțelor aferente, în funcție de importanța pe care o acordați mesajului: pentru Botoșani, pentru România și respectiv pentru Europa .

Unitate și armonie în Europa Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Europa nu poate funcționa decât dacă lucrăm pentru unitate și armonie  și să uităm rivalitatea dintre competențe și instituții. Numai atunci Europa va fi mai mult decât suma părților sale”. „Națiunile europene trebuie să apere rațiunea pentru unitate. Nimeni nu poate face acest lucru pentru ele.””Marile națiuni democratice ale Europei nu trebuie să se îndoaie la vânturile populismului. Europa nu trebuie să se plece în fața terorismului. Nu, statele membre trebuie să construiască o Europă care protejează.”

Păstrarea modului de viață european

Liberă circulație:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Noi , europenii, nu putem accepta muncitorii polonezi hărțuiți, bătuți sau chiar uciși pe străzile din Harlow. Libera circulație a lucrătorilor este, la fel de mult, o valoare europeană comună în lupta împotriva discriminării și rasismului.”.

Valoarea vieții umane :  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Noi , europenii, ne poziționăm ferm împotriva pedepsei cu moartea. Pentru că noi credem și  respectăm valoarea vieții umane.”.

Comerț: ” Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

Acordul comercial UE-Canada este cea mai buna si cea mai progresiva afacere pe care  UE a negociat-o vreodată. Voi lucra cu voi și cu toate statele membre  pentru a vedea acest acord ratificat cât mai curând posibil.”

Protecția datelor:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Europenilor nu le plac dronele aeriene care să înregistreze fiecare mișcare a lor, sau companiile care depozitează  fiecare click al mouse – ul în memorie. În Europa, viața privată contează Aceasta este o chestiune de demnitate umană…”

Detașarea lucrătorilor:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Lucrătorii ar trebui să primească același salariu pentru aceeași muncă în același loc. Europa nu este Vestul Sălbatic, este economie socială de piață.”.

Concurență:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

”  In Europa, consumatorii sunt protejați împotriva cartelurilor și a abuzurilor practicate  de către companiile puternice.  În Europa nu acceptăm ca aceste companii puternice să obtină, prin metode   ilegale, pe  ușa din spate anumite scutiri cu privire la impozitele lor.  Comisia veghează asupra unei stări de  corectitudine aceasta este latura socială a dreptului concurenței „.

Sectorul agricol :  Pentru Botoșani Pentru RomâniaPentru Europa

„Comisia va fi  întotdeauna alături de  agricultorii noștri, mai ales atunci când aceștia trec prin momente dificile , cum este cazul în prezent,  pentru că nu voi accepta ca laptele să fie  mai ieftin decât apa.”.

Drepturile autorilor: Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

 „Vreau ca jurnaliștii, editorii și autorii să fie plătiți în mod echitabil pentru munca lor, fie că este făcută în studiouri sau la domiciliu, fie că produsele lor creative sunt difuzate online sau offline, indiferent dacă acest conținut  este publicat printr – o mașină de copiat sau printr-un  hyperlink pe web . „

Conectivitate la Internet: Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

 „Ne propunem de  astăzi să echipăm fiecare sat european și  fiecare oraș , cu acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre ale vieții publice până în 2020.”

Investiții și locuri de muncă:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

” Europa trebuie să investească puternic în tinerețea sa, în locuri de muncă , în  start-up-uri. Astăzi, ne propunem dublarea duratei Fondului european pentru investiții strategice  dublarea capacitatății sale financiare.””Eu nu pot și nu voi accepta faptul că, Generația Y Mileniului, ar putea fi, în 70 de ani, prima generație  mai săracă decât părinții lor.”

Solidaritate voluntară:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Solidaritatea este liantul care ține Uniunea noastră unită , dar , de asemenea , știu că solidaritatea trebuie să fie voluntară. Trebuie să vină din inimă, nu poate fi forțată….”

Gestionarea Migrației:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Astăzi lansăm un plan de investiții ambițios pentru Africa și țările din  vecinătate , care are potențialul de a mobiliza 44 miliarde € în investiții și poate ajunge până la 88 de miliarde € în cazul în care statele membre urmează pas cu pas  noul plan de investitii pentru Africa. Acest program de  vecinătate va oferi un punct de susținere pentru cei care altfel ar fi împinși să ia calea unor călătorii periculoase în căutarea unei vieți mai bune. „

O Europă care apără și se apără Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

Toleranță și fermitate antiterorism:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

„Așa cum am stat umăr la umăr în durere, așa că trebuie să fim uniți în răspunsul nostru”.

„În fața celei  mai grele provocări  a umanității trebuie să rămânem fideli valorilor noastre, pentru noi înșine. Și iată ceea ce suntem: societăți democratice, societăți pluraliste, deschise și tolerante. Dar toleranța nu poate veni cu prețul securității noastre.”

Securitate:  Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

” Ne vom apăra granițele noastre cu noua frontieră europeană și Paza de coasta. Vreau să văd cel puțin 200 de polițiști de frontieră forțe suplimentare și 50 de vehicule suplimentare desfășurate la frontierele externe ale Bulgariei, începând cu luna octombrie.”

Europa globală: Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa  

„Europa nu mai poate permite la nesfârșit să  se susțină pe puterea militară a altora .”

„Pentru ca o apărare europeană să fie puternică, industria europeană de apărare trebuie să inoveze. De aceea, vom propune și vom impulsiona, înainte de sfârșitul anului, constituirea unui fond european de apărare, de cercetare și inovare.”

Strategia europeană privind Siria  Pentru Botoșani Pentru RomâniaPentru Europa

„Federica Mogherini, Înalt Reprezentant nostru și  vicepreședinte,  face o treabă fantastică , dar ea trebuie să devină ministrul nostru european de externe , prin intermediul căruia toate serviciile diplomatice, ale țărilor mari și mici deopotrivă, să-și unească forțele lor. Astfel se va realiza o pârghie eficientă  în cadrul negocierilor internaționale. De aceea ,adresez  astăzi îndemnul pentru o strategie europeană pentru Siria „.

O Uniune apărării Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa :

 … „Europa are nevoie să se întărească. Nicăieri nu este acest lucru mai adevărat decât în politica noastră de apărare. Tratatul de la Lisabona permite statelor membre care doresc, să pună în comun capacitățile de apărare, sub forma unei cooperări structurate permanente. Cred că timpul pentru a face uz de această posibilitate este acum „.

O Europă  responsabilă Pentru Botoșani Pentru România Pentru Europa

” Europa poate fi construită numai cu statele membre, niciodată împotriva lor.”

Motivele dumneavoastră pentru care considerați că aveți nevoi de Uniunea Europeană:  pentru a garanta pacea si democratia   pentru securitatea popoarelor noastre    pentru a  trăi mai bine pentru a studia   a munci   a ne misca    a prospera liber pe continent    a beneficia de bogatul patrimoniu cultural bogat european alte motive…………………………………………………………………

nu, nu avem nevoie de Uniunea Europeană

Vă mulțumim pentru completarea chestionarului!

http://apcbotosani.ro/2016/09/14/presedintele-comisiei-europene-jean-claude-juncker-discursul-despre-starea-uniunii-europene-2016/

http://apcbotosani.ro/2016/09/14/jean-claude-junckerdiscursul-anual-privind-starea-uniunii-europene-2016-limba-romana/

Tinerii învață să scrie proiecte cu IHTIS, la Dumeni – Botoșani

sigla-ihtis
IHTIS: TINERII ASTEPTATI LA DUMENI – PENTRU A SE FAMILIARIZA CU ETAPELE DESFASURARII UNUI PROIECT FINANTAT

Cei care sprijina implicarea in activitati de voluntariat fac acest lucru cu constiinta clara a valorii pe care voluntariatul o aduce beneficiarilor sau comunitatii… Proiectul de tineret ”VOLUNTARIAT pentru INCLUZIUNE prin ARTA” finantat de Ministerul Tineretului si Sportului – este o astfel de initiativa a Asociatiei IHTIS, care se desfășoara in perioada 20 august – 13 noiembrie 2016, intre activitati numarandu-se si un workshop dedicat familiarizarii tinerilor cu activitatea voluntara din culisele unui proiect.

Din 1997 invat sa fiu VOLUNTAR! Invat zi de zi, intrucat fiecare proiect are cerinte si activitati diferite. Actiunea de maine poate fi – pentru tinerii ce vor raspunde invitatiiei – UN INCEPUT care, in timp, poate spori pana la ATRAGEREA FONDURILOR pentru ideile si nevoile lor. TRAINERI = INSTRUCTORI vor fi reprezentantii unor ONG-uri si scoli din Judetul Botosani – – printre domniile lor – si eu…, cu care tinerii avand varste intre 14 si 35 ani vor face ECHIPE – invatand notiuni de baza simple despre activitatea din spatele unui proiect Nu va fi greu, iar notiunile discutate vor ajuta participantii la viitoarele actiuni IHTIS sa formeze cu adevarat: O ECHIPA. In fiecare actiune socio-culturala IHTIS, numarul „indragostitilor de ARTA” este de ordinul zecilor sau depaseste suta (daca ne gandim la festivalul de colinde care se apropie). Pentru fiecare chip surprins in poza unei actiuni, povestitorul (coordonator al proiectului) are obligatia sa-i justifice prezenta – motivand in ce mod sprijina acel „personaj” atingerea scopului propus de proiect. Din acest motiv, oricat de complicata si grea este deplasarea mea in diferite locatii (un exemplu concret fiind actiunea recenta de la mare, cand fiecare a vazut ce inseamna „deplasare in fotoliu rulant” (si a pus umarul din greu…). Pentru a povesti realitatea eu TREBUIE sa fiu ascunsa mereu in spatele actiunii, observand fiecare mic detaliu (pozitiv sau negativ). Este deosebit de placut sa fii invitat gratuit intr-un eveniment sau altul, insa, treptat, beneficiarii trebuie sa preia stafeta, iar workshop-ul de maine reprezinta PRIMUL PAS…” – Mihaela Mihaescu – coordonator proiect.

24 septembrie – este ziua cand „povestitorul” si-a propus sa stea de vorba cu „eroii povestii”, ajutandu-i sa vada ce se intampla in „culisele” unui proiect finantat si motivandu-i sa intre in marea familie a voluntarilor, experienta profesionala ajutandu-i pe viitor in meseriile lor.

CUM, DE CE, CU CE, CU CINE si PENTRU CINE PRINDE VIATA UN PROIECT? Pe raspunsurile gasite acestor intrebari ONG-urille scriu povesti, le inscriu in concursuri la nivel national sau european si, in functie de punctajul obtinut, primesc (sau nu) finantare. Concurenta e mare, criteriile de jurizare sunt diferite, alcatuind un intreg (nevoile tinerilor, politici publice in domeniul tineretului, concordanta intre Scop / Obiective / Activitati, metode propuse – inedite, grup tinta, impact, buget si capacitate de implementare = indeplinirea fiecarui fragment regasit in poveste). Proiectul de tineret „VOLUNTARIAT pentru INCLUZIUNE prin ARTA” finantat de MTS este o astfel de poveste castigatoare, eroii sai fiind micii si marii artisti – ARTA insemnand, prin definitie: o forma a constiintei sociale care oglindeste realitatea in imagini artistice si care, ca si stiinta, are o mare forta de cunoastere si transformare a vietii sociale.

Avand in vedere faptul ca, maine, elevii vor participa si la Campania Nationala LET”S DO IT, Asociatia IHTIS a decis sa organizeze doua sesiuni de curs in aceeasi zi, astfel incat sa poata participa TOTI cei interesati, astfel:

GRUPA nr. 1 – incepand cu ora 10.00.

GRUPA nr.2 – incepand cu ora 15.00.

MESERIA SE FURA! IHTIS V-O DARUIESTE CU DRAG !!!

Suplimentele alimentare sub lupă

Suplimente de aditivi alimentari pentru sănătatea dumneavoastră

  • În anul 2015, consumatorii români au cheltuit 500 milioane euro pe suplimente alimentare!
  • Unele suplimente alimentare pot da tulburări de vedere, boli renale, hepatice, cardiace şi chiar cancer!
  • Unele suplimente alimentare conțin niveluri nesigure de arsenic, plumb și mercur!
  • 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt înșelătoare!
  • Suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși!
  • 67% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de titan!
  • 50% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de siliciu!

 

21.09.2016

 

Studiul privind compozitia suplimentelor alimentare face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor  astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse  cu o incarcatura chimica mare si care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 12 tipuri de suplimente alimentare în vederea realizării unui studiu privind compoziția acestora. Au fost analizate următoarele suplimente alimentare:


Printre temele care frământă consumatorii contemporani, tineri și vârstnici, în mare măsură și pentru care se cheltuie sume enorme, în pofida crizei economice și a reducerii standardului individual de viață, se numără suplimentele alimentare. Nu există familie care să nu aibă cel puțin o persoană interesată de această problemă. Suplimentele alimentare se regăsesc în emisiunile TV și radio, în presa scrisă, în discuțiile mai serioase ori mai frivole, în comentariile celor ce lucrează împreună, în schimbul de informații ale celor ce se cunosc de multă vreme ori care deabia s-au cunoscut.Oamenii normali, care nu ar avea motive să devină fanii modei suplimentelor alimentare sunt bombardați cu mesaje promoționale și ingenioase mesaje subliminale care îndeamnă la folosirea minunilor capabile să rezolve orice: greutatea ideală, potențialul biologic, rezistența fizică, îmbunătățirea memoriei, tenul proaspăt, părul mătăsos etc.

Cum orice supliment alimentar este de presupus că are anumite efecte asupra organismului, este firesc să fie urmărite și cunoscute aceste efecte, îndeosebi efectele adverse, nedorite; de aici enunțarea unui principiu care se impune respectat: dacă suntem în situația să folosim un supliment alimentar, să folosim unul care are mai multe beneficii decât efecte adverse, iar efectele adverse să fie acceptabile și nu critice. Așa, de exemplu, există mare diferență între considerarea suplimentelor alimentare în SUA și în Germania:americanii au acces la nenumărate suplimente nutritive, considerate acolo alimente,  și profită din plin de această situație, începându-și ziua cu cele mai recente suplimente la modă; în Germania, orice supliment cu acțiune terapeutică este considerat medicament, de unde și rigoarea mai pronunțată în privința procurării și consumului de suplimente nutritive. La modul general, suplimentele alimentare se referă la vitamine, minerale (dietary element), fibre, acizi grași, aminoacizi, alte substanțe necesare organismului. În lume, există zeci de mii de suplimente alimentare disponibile, iar noutățile în domeniu apar zilnic. Aceste produse nu sunt destinate să prevină sau să trateze orice boală, instituții respectabile (Institutul Național de Sănătate al SUA) rezumându-se să declare că  „anumite suplimente ar putea avea o valoare”; mai mult, se recunoaște că „în anumite circumstanțe sunt periculoase“.
O instituție americană prestigioasă, frecvent evocată ca referință în domeniu (Food and Drug Administration – FDA), precizează că suplimentele alimentare sunt produse care nu suntmedicamente farmaceutice, aditivi alimentari (cum ar fi condimentele sau conservanți) sau alimente convenționale, și care îndeplinesc oricare dintre criteriile următoare:

1. sunt destinate să completeze dieta unei persoane (fără să fie înlocuitori ai dietei);
2. sunt sau conțin o vitamină, element nutritiv, plante medicinale, aminoacizi, orice altă substanță comestibilă, sau concentrat, metabolit, ingredient, extract sau combinație a acestora.
3. sunt etichetate ca un supliment alimentar.

În categoria suplimentelor alimentare sunt incluse și:
-proteine pure sau sub forma de izolate proteice și hidrolizate proteice, aminoacizi și amestecuri ale acestora;
-lipide alimentare (inclusiv acizi grași polinesaturați esențiali);
-fosfolipide (lecitine, cefaline ș.a.) până la cantități ale conținutului de fosfor de 1 g/zi;
-fibre alimentare până la cantitatea de 24 g/zi;
-produse parabiotice: probiotice, prebiotice, simbiotice – alimente.
Spre deosebire de aditivii alimentari, suplimentele alimentare nu fac obiectul unei adăugări în alimente, ci se consumă așa cum sunt puse în vânzare.

Piața suplimentelor alimentare
La nivel global, piața suplimentelor alimentare se apropie repede de valoarea de 100 de miliarde de dolari SUA (în 2003 era de peste 50 miliarde USD, iar 10 ani mai târziu depășea 82 de miliarde USD). Aproape o treime din această piață revine Europei, iar pieței SUA îi revine peste o treime. Primele patru țări europene la acest capitol sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Franța.

Funcțiilor esențiale ale suplimentelor

În privința funcțiilor esențiale ale suplimentelor, se disting două categorii mari: suplimente de bază (gainere, proteine, aminoacizi, BCAA, glutamină, creatină, arginină, oxid nitric, pre-antrenament, anduranță, refacere) și suplimente extra (stimulatoare hormonale, afrodisiace, vitamine și minerale, batoane proteice, energizante, slăbire și ardere a grăsimilor, sănătate, articulații și ligamente).

 Prețurile suplimentelor alimentare

Analizând o listă de câteva zeci de produse, remarcăm o variație largă a prețurilor/porție, așa cum informează corect o parte dintre ofertanți: cele mai mici prețuri (0,29-0,55 lei) le prezintă vitaminele și mineralele; cele mai ridicate prețuri (3,60-7,80 lei) sunt ale proteinelor, îndeosebi cele din carne; când produsul este un Optimum Nutrition prețul ajunge la 15 lei. Este evident și caracterul cosmpolit al acestui domeniu (deopotrivă produse și utilizatori): 2,27 kg proteine din zer (tot Optimum Nutrition) se vând la prețul de 616 lei (chiar și 536 lei cu bonus), pe când un kg de urdă proaspătă (= proteină din zer), nu trece de 25 lei.

Beneficii, temeri și riscuri în consumul de suplimente alimentare

Denaturările și falsificările suplimentelor alimentare constituie o temă generatoare de temeri  îndreptățite. În SUA se constată că cele mai multe suplimente sunt de calitate slabă, circa o treime nu conțin substanțele active indicate, și tot o treime din aceste produse conțin substanțe nelistate. Se practică pe larg fraude de etichetare.
Un reputat specialist finlandez, profesor de siguranță alimentară, constată că „mai mult de 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt incorecte“ (Marina Heinonen, Suplimente alimentare, o mulțime de farsori, Yle.fi, 17/10/2012).
Materialele făcute publice de Consumer Report (purtătorul de voce al consumatorilor de pretudindeni, înființat în 1936; v. detalii la www.consumerreport.org) arată că în numeroase suplimente alimentare s-au găsit niveluri nesigure de arsenic, cadmiu, plumb și mercur.
Dintre numeroasele aspecte generatoare de teamă în legătură cu suplimentele alimentare, se prezintă în continuare câteva din cele mai importante.


În principiu, cercetătorii acceptă că suplimentele alimentare sunt sigure, dar:

-suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși, cărora le pot crea dezechilibre;
suplimentele de fier în timpul sarcinii sunt periculoase;
suplimentele alimentare nu sunt întotdeauna brevetate, deci nu li se cunosc efectele pe termen lung (chiar în SUA se raportează că doar un procent infim -circa 0,3%- dintre suplimente sunt cercetate în privința efectelor secundare);
-este foarte probabil ca versiunea de supliment pe care o cumpărați să nu fie cea cercetată de specialiști;
efectul vitaminei D asupra densității osoase este neînsemnat, în pofida practicii largi de folosire a acestei vitamine pentru prevenirea osteoporozei;
un conținut de 0,7-1,2 ppm (părți pe milion) fluor în apa de băut face inutilă și chiar periculoasă practica răspândită de a administra supliment de fluor copiilor;
-cu toate că ne dorim și credem în intimitatea noastră că există soluții-minune la nevoile noastre, acest deziderat rămâne un vis frumos pentru cei mai mulți dintre noi (deseori aflăm despre astfel de întâmplări extraordinare, dar suntem dezamăgiți când constatăm că minunea nu funcționează și la noi);
dozele exagerate determină reacții neplăcute ale organismului (între care și durerile de cap și greața); pe termen lung, se suprasolicită ficatul și se instalează osteoporoza; de asemenea, rinichii sunt deseori victime  ale supraconsumului de suplimente alimentare;
– utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare constituie prilej sigur de neplăceri;
-efectele nedorite nu se instalează în mod egal la toți consumatorii de suplimente: există diferențe majore de la un organism la altul;
-o serie de suplimente alimentare conțin substanțe psihoactive, indiferent dacă sunt naturale sau chimice;
nu tot ce este prezentat ca natural ori „naturist“ este și natural.

„Odată devenit consumator de suplimente alimentare, trebuie acordată multă grijă surselor de procurare. Cele mai autorizate opinii îndeamnă la cumpărarea suplimentelor de la magazine de specialitate.Cercetarea atentă a informațiilor de pe etichetă și ambalaj trebuie considerată cu toată seriozitatea, chiar dacă nu avem certitudinea că informațiile furnizate sunt adevărate. În principiu, trebuie verificate: denumirea produsului și a substanței/substanțelor active (atenție, chiar și mici modificări pot să indice faptul că este vorba de alt produs decât cel solicitat), avizul organului de specialitate (Ministerul Sănătății sau alta institutie notificata prin lege), compoziția, modul de administrare, condițiile de păstrare, termenul de valabilitate, specificarea că produsele aparțin categoriei suplimente nutritive.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Suplimentele de bună calitate trebuie să provină din surse naturale, organismul nostru nu poate metaboliza vitamine și minerale din surse sintetice. Este important să citim cu atenție eticheta suplimentului și să ne asigurăm că sursa de proveniență este una serioasă. Suplimentele trebuie să aibă în spate studii medicale și nu folclorul din fața blocului. Suplimentarea trebuie să completeze alimentarea corectă și să se bazeze pe nevoile individuale. Nu ne suplimentăm primăvara pentru creșterea imunității și nici nu luăm suplimente să creștem pofta de mâncare. Suplimentele nu îngrașă și nici nu ne feresc de orice boală de pe glob.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

„În ultimele decenii a apărut un nou trend, aportul de suplimente nutriționale, cu scopul de a preveni apariția unor afecțiuni, de la afecțiuni dermatologice, boli cardiovasculare, până la cancer, pentru a ameliora simptomele bolilor cronice sau chiar a vindeca boli, inclusiv ca terapie anti-ageing. Greșit ! Conform FDA (Food and Drug Administration) din SUA, suplimentele nutriționale sunt încadrate la categoria alimente, nefiind considerate medicamente. Prin urmare, suplimentele nu au rolul de a preveni, trata sau vindeca boli. Și atunci de ce le iau pacienții? Marketingul excesiv a indus consumatorilor ideea că aceste suplimente au efecte simliare medicamentelor, deoarece „reduc durerea” sau „tratează acneea”, și poate cel mai important criteriu în opinia pacienților, sunt „fără reacții adverse” Faptul că aceste suplimente pot fi cumpărate fără rețetă le face accesibile tuturor pacienților, care din păcate, ajung să se „trateze” singuri, combinând suplimente de diferite tipuri sau chiar cu același conținut nutrițional, adăugând suplimentele la tratamentul prescris de medic, sau cel mai grav, înlocuind complet medicația prescrisă cu suplimente. Deși suplimentele nutriționale sunt considerate sigure și la doze mai mari, depășirea acestor doze poate avea efecte nedorite, de la erupții cutanate, uscăciune excesivă a pielii, tulburări de vedere, renale sau hepatice, până la diaree sau constipație, tulburări cardiace sau chiar creșterea riscului de cancer, potrivit unor studii recente din SUA. Câteva sfaturi utile celor care consuma suplimente nutriționale ar fi să pună pe primul loc sănătatea și să ia suplimente doar la recomandarea medicului, să verifice cu atenție eticheta produselor, să le achiziționeze din farmacii sau plafar și nu de pe site-uri necunoscute și să nu uite că natural nu înseamnă întotdeauna și sigur.” Dr. Anca RĂDUCAN, Medic specialist dermatolog, Doctor în științe medicale.

„Asistăm în ultima perioadă de timp la o campanie agresivă, fără precedent, din partea unor producători de suplimente alimentare, dusă cu scopul de a crește numărul celor care consumă astfel de produse. Pentru orice formă de disconfort temporar creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, care se regăsesc, de exemplu,  în anumite greșeli făcute în alimentația de zi cu zi, care pot să însemne o asociere greșită a alimentelor sau alimente încărcate cu carbohidrați/grăsimi/sare, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor la necazul nostru și anume, pastila minune care îți ia durerea cu mâna, care te face mai optimist, mai productiv, adică îți aduce numai beneficii și asta la un cost insignifiant. Iar acei consumatori, în loc să identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme sau să se adreseze unui specialist și să acționeze asupra lor pentru a înlătura efectul acestora, aleargă repede la farmacie pentru a cumpăra acel produs minune despre care au auzit la radio sau la televizor că este un adevarat panaceu pentru problemele lor.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte .

 

Studiul complet poate fi citit aici.

Timișoara – „Capitală culturală europeană” în 2021

Timișoara va fi Capitala culturală europeană din România în 2021

Comitetul de selecție responsabil cu evaluarea orașelor românești, candidate la titlul de „Capitală culturală europeană” în 2021, format din experți independenți, a recomandat ca acest titlu să fie acordat municipiului Timișoara. Patru orașe au fost incluse pe lista scurtă în urma preselecției din decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timisoara. Desemnarea oficială a municipiului Timișoara de către autoritățile române competente va avea loc în lunile următoare.

Lansată în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii din perioada respectivă, dna Melina Mercouri, proiectul „Capitalelor culturale europene” a devenit, între timp, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale din Europa, respectiv una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene.
Motivația inițială a proiectului este, în prezent, mai pertinentă decât oricând: de a le oferi europenilor ocazia de a afla mai multe despre cultura celorlalți, de a intra într-un dialog intercultural și de a se bucura de istoria și de valorile comune pe care le dețin, cu alte cuvinte, de a trăi sentimentul de apartenență la comunitatea europeană. De-a lungul anilor, proiectul „Capitale culturale europene” a crescut în anvergură și importanță, contribuind la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni învecinate din Europa.
Tibor Navracsics, comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În 2021, România va fi gazda celei de a doua Capitale culturale europene, după Sibiu, în 2007. Interesul a fost considerabil, fiind depuse inițial 14 candidaturi, din care au fost preselectați patru finaliști. Cifrele demonstrează, încă o dată, cât de populară este această inițiativă UE în rândul orașelor și al cetățenilor săi. Doresc să felicit Timișoara pentru dosarul de candidatură câștigător. Sunt încrezător că Timișoara le va oferi vizitatorilor din Europa și din întreaga lume ocazia de a descoperi orașul și patrimoniul său cultural și de a aprecia diversitatea culturală din Uniunea Europeană, precum și valorile noastre comune. Sunt convins că acest titlu îi va aduce Timișoarei beneficii importante pe termen lung, atât culturale, cât și economice și sociale, așa cum s-a întâmplat cu multe alte orașe desemnate capitale culturale europene în trecut.”

Context

În conformitate cu Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunea UE „Capitale culturale europene”, vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE. Comitetul de selecție din Grecia se va reuni în luna noiembrie 2016, iar selecția pentru țările candidate/potențial candidate va avea loc la Bruxelles în octombrie.

Actualul sistem de acordare a titlului de „Capitală culturală europeană” prevede ca selecția să aibă loc în două runde: o preselecție, în urma căreia este întocmită o listă scurtă cu orașele candidate, și o selecție finală, la aproximativ nouă luni după preselecție (un singur oraș este recomandat pentru acordarea titlului). Orașele selectate sunt ulterior desemnate oficial capitale culturale europene de către statele membre respective.

România a lansat o invitație de depunere a candidaturilor în decembrie 2014. 14 orașe și-au exprimat interesul: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timisoara. Preselecția a avut loc în decembrie 2015 și patru orașe (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara) au fost incluse pe lista scurtă și li s-a acordat timp până în august 2016 să-și definitiveze candidaturile.

Conform criteriilor de selecție, orașele trebuie să pregătească un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să încurajeze participarea părților interesate din oraș și din vecinătățile acestuia și să atragă vizitatori din întreaga țară și din Europa. Programul trebuie să producă un impact de durată și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului respectiv. Localitățile trebuie să dovedească, de asemenea, că se bucură de sprijinul autorităților publice locale competente și că au capacitatea necesară pentru a implementa proiectul.

Toate candidaturile din România au fost evaluate de o comisie alcătuită din 12 experți independenți – doi experți desemnați de către Ministerul Culturii din România și alți zece numiți de instituțiile și organismele Uniunii Europene.

Cei zece membri ai comisiei desemnați de instituțiile și organismele Uniunii Europene sunt următorii:

  • Numiți de Comisia Europeană: Steve Green (Regatul Unit), cu o vastă experiență în domeniul relațiilor culturale internaționale și în promovarea rolului culturii și al competențelor lingvistice în societate alături de rețeaua EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană) și British Council; Jordi Pardo (Spania), director general al Fundației Pau Casals și expert în planificare strategică și reînnoire urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia), profesor și șef al Departamentului de Comunicare Media din cadrul Universității din Maribor și director general al Maribor – Capitală culturală europeană 2012.
  • Numiți de Consiliu: Ulrich Fuchs (Germania), director artistic adjunct și director de programe al Linz – Capitală culturală europeană 2009 și Marseille-Provence – Capitală culturală europeană 2013; Aiva Rozenberga (Letonia), director al Institutului Leton și director de programe al Riga – Capitală culturală europeană 2014; Pauli Sivonen(Finlanda), director al Muzeului Serlachius.
  • Numiți de Parlamentul European: Sylvia Amann (Austria), specialist în dezvoltare urbană, regională și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia), expert în dezvoltarea sectoarelor creative și strategii culturale naționale; Agnieszka Wlazeł (Polonia), expert în dezvoltarea publicului, fost director general și director artistic la diferite festivaluri de artă.
  • Numiți de Comitetul Regiunilor: Alain Hutchinson (Belgia), comisar al Guvernului de la Bruxelles, responsabil cu relațiile cu organizațiile europene și internaționale, și viceprimar al Saint Gilles responsabil cu educația.
După Wrocław (Polonia) și Donostia-San Sebastián (Spania) în acest an, Aarhus(Danemarca) și Paphos (Cipru) vor fi capitale culturale europene în 2017, Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta) în 2018, respectiv Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria) în 2019.Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au fost recomandate să fie capitale culturale europene în 2020.

Pagini Utile

Smiley dă un concert cu plata în baterii uzate

Mâine de la ora 15,  la Uvertura Mall: eveniment Campania “Let’s Do It, Romania!” la Botoșani

Manifestarea are loc în Zilele Bucureștiului:

Program Zilele Bucureștiului

Festival pentru protecţia climei la București

Ambasada Republicii Federale Germania și Asociația Environ, cu susţinerea Reprezentanţei Comisiei Europene în România, organizează sâmbătă, 17.09.2016, începând cu ora 10.00, în Parcul Herăstrău – Intrarea Pescăruş, evenimentul „Redu amprenta de carbon”. El face parte din seria de manifestări organizate în perioada 9–18.09.2016 în întreaga Uniune Europeană pentru a sărbători European Climate Diplomacy Day (Ziua europeană a Diplomaţiei pentru Schimbările Climatice).

Noile obiective globale, adoptate în cadrul Conferinţei ONU pe teme climatice (COP21) de la Paris, se referă la limitarea creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de 2 grade Celsius şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la zero până în anul 2050. În lumina acestor obiective, se vor desfăşura pe parcursul întregii zile activităţi şi competiţii destinate informării publice asupra acţiunilor concrete de reducere a amprentei personale de carbon. Acestea vor include concursuri de role, competiţii de biciclete, concursuri de desene pe asfalt, treasure hunt, board–game-uri, toate având ca temă centrală efectele schimbărilor climatice.
Concomitent, începând cu ora 11.00, se va desfăşura întâlnirea cu presa. Cu această ocazie va avea loc şi vernisajul expoziţiei “Mediul înconjurător – conflict şi cooperare”, organizată de Ambasada Republicii Federale Germania prin amabilitatea Ministerului german de Externe, expoziţie ce va fi deschisă publicului până la finalul zilei de 17.09.2016.

Întâlnirea cu presa se va desfăşura în prezenţa unui reprezentant al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, doamna Angela Cristea, a președintelui Asociației Environ, domnul Andrei Orban, şi a adjunctului şefului misiunii Republicii Federale Germania, domnul Achim Tröster.

Toţi participanţii la eveniment vor avea ocazia să își exprime sugestiile de reducere a amprentei personale de carbon pe panourile aflate la punctul de start. Cele mai interesante sfaturi vor fi preluate pe site-ul oficial al campaniei www.sosclima.ro.

În încheierea evenimentului, începând cu ora 20.00, Smiley va sprijini reducerea amprentei de carbon cu un concert special la care intrarea se va face pe bază de baterii uzate sau deşeuri electrice de mici dimensiuni.

Vă aşteptăm alături de noi!

Persoană de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța CE în România,

tel.: +40-21-2035432, e-mail: roxana.morea@ec.europa.eu

Ultima actualizare: 16/09/2016  |Începutul paginii

Campania “Let’s Do It, Romania!” la Botoșani

Comisarul european Corina Crețu în ton cu președintele Juncker: Următoarele douăsprezece luni sunt decisive dacă vrem să întărim Uniunea noastră

Declarație de presă a comisarului european Corina Crețu

Referitor la discursul despre „Starea Uniunii Europene” 2016, susținut de către președintele Comisiei EuropeneJean-Claude Juncker în plenul Parlamentului European, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a declarat următoarele:

„În discursul său despre „Starea Uniunii Europene” 2016, președintele Juncker a descris Europa ca un simbol al păcii și solidarității, o Europă responsabilă care își protejează și mobilizează cetățenii, conservă modul nostru de viața și ne apară, atât pe plan intern, cât și extern.

Așa cum a declarat președintele Comisiei Europene, ”bugetul nostru european este dovada vie a solidarității financiare”, iar evaluarea intermediară curentă a cadrului financiar multianual 2014-2020 reprezintă încă o mărturie a eforturilor noastre de a orienta bugetul către o creștere economică inteligentă si incluzivă. Fondurile europene structurale și de investiții se află în centrul acestor eforturi.

Mobilizarea cetățenilor noștri  înseamnă și să le oferim oportunitatea de a-și valorifica talentele și a-și transforma ideile în proiecte de calitate. Așa cum a spus și președintele, „Europa trebuie să investească puternic în tinerii săi, în cei care caută un loc de muncă și în firmele sale nou-create”. De aceea, propunem dublarea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), precum și a capacității sale financiare, cu scopul de a mobiliza 630 de miliarde de euro până în 2022.

Fondurile europene structurale și de investiții (ESI) pot ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv. Combinarea fondurilor ESI cu cele din FEIS poate contribui la aducerea Planului de investiţii în regiuni sau sectoare unde a avut o utilizare destul de limitată până în prezent. De aceea, ne propunem să facem această combinare mai ușoară, cu noi dispoziţii în regulamentul fondurilor ESI şi cu mai multe stimulente pentru statele membre în vederea utilizării instrumentelor financiare și a Inițiativei pentru IMM-uri.

Nu în ultimul rând, pentru a simplifica viața IMM-urilor și a firmelor nou-create, propunem reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii de fonduri prin simplificarea procedurilor și mecanismelor de control. Grupul la Nivel Înalt pentru Simplificare, pe care l-am creat, va veni cu mai multe propuneri, menite să contribuie la reflecția noastră asupra cadrului post-2020.

Așa cum a spus președintele Juncker, următoarele douăsprezece luni sunt decisive dacă vrem să întărim Uniunea noastră. Trebuie să ne asigurăm că fondurile ESI, unele dintre principalele mijloace de investiții ale UE, îndeplinesc rapid și eficient obiectivele noastre comune de creștere economică, creare de locuri de muncă și incluziune.”

Alte articole în temă: 

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Discursul despre „Starea Uniunii Europene” 2016

Jean Claude Juncker: Discursul anual privind starea Uniunii Europene 2016 (limba română)

Președintele Junker propune un program – beton

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Discursul despre „Starea Uniunii Europene” 2016

Sursa imaginii: Reprezentanța Comisiei Europene în România

Comisia Europeană – Discurs – [Doar discursul pronunțat este autentic]
STAREA UNIUNII 2016: Către o Europă mai bună – O Europă care protejează, capacitează și apără

Strasbourg, 14 septembrie 2016

.

[AUTHORISED VERSION]

Stimate Domnule Președinte,
Stimați deputați în Parlamentul European,
În urmă cu un an mă aflam aici, în fața dumneavoastră, și v-am spus că starea Uniunii nu era bună. V-am spus că nu există suficientă Europă în această Uniune. V-am spus că nu există suficientă Uniune în această Uniune.
Nu vin astăzi să vă spun că acum totul e bine.
Nu e bine.
Să fim cu toții foarte onești în diagnoza pe care o facem.
Uniunea noastră, Uniunea Europeană, se află – cel puțin parțial – într-o criză existențială.
În timpul verii i-am ascultat cu atenție pe membrii acestui parlament, pe reprezentanții guvernelor, pe mulți parlamentari naționali și pe europenii obișnuiți care mi-au împărtășit părerile lor.
Am fost martorul a câtorva decenii de integrare europeană. Au fost multe momente intense. Au fost și multe perioade dificile, desigur, și momente de criză.
Însă niciodată nu am mai văzut atât de puține abordări comune între statele membre. Sunt atât de puține domenii în care sunt de acord să conlucreze.
Niciodată nu am mai auzit atâția lideri care să vorbească doar despre problemele lor interne și, dacă au spus totuși ceva despre Europa, să fie doar în treacăt.
Niciodată nu am mai văzut reprezentanți ai instituțiilor UE stabilind priorități foarte diferite, uneori în opoziție directă cu guvernele naționale și cu parlamentele naționale. Este ca și cum nu mai există aproape nicio conexiune între UE și capitalele sale naționale.
Niciodată nu am mai văzut guverne naționale atât de slăbite de forțele populiste și de paralizate de teama de a pierde viitoarele alegeri.
Niciodată nu am mai văzut atât de multă fragmentare și atât de puține puncte comune în Uniunea noastră.
În prezent avem de făcut o alegere foarte importantă.
Cedăm în fața unui sentiment de frustrare foarte normal? Ne lăsăm cu toții pradă depresiei? Vrem să lăsăm Uniunea noastră să se destrame sub ochii noștri?
Or, dimpotrivă, spunem: nu cumva a venit momentul să ne revenim? Nu cumva a venit momentul să ne suflecăm mânecile și să ne dublăm, să ne triplăm eforturile? Nu cumva a sosit momentul în care Europa are nevoie mai mult ca niciodată de un leadership mai hotărât, în loc de politicieni care abandonează corabia?
Reflecția noastră cu privire la starea Uniunii trebuie să înceapă cu simțul realității și cu o mare onestitate.
În primul rând, ar trebui să admitem că avem multe probleme nerezolvate în Europa. Nu poate fi nicio urmă de îndoială în această privință.
Fie că e vorba de nivelul ridicat al șomajului și al inegalităților sociale, de o datorie publică uriașă, de provocarea enormă pe care o reprezintă integrarea refugiaților, fie de amenințările cât se poate de reale la adresa securității noastre interne și externe – absolut fiecare stat membru al Europei a fost afectat de crizele continue din vremurile noastre.
Ne confruntăm chiar și cu perspectiva nefericită a părăsirii rândurilor noastre de către un stat membru.
În al doilea rând, ar trebui să fim conștienți de faptul că lumea întreagă este cu ochii pe noi.
M-am întors de foarte puțin timp de la reuniunea G20 din China. Europa ocupă șapte scaune la masa acestei reuniuni mondiale importante. În pofida prezenței noastre consistente, întrebările au fost mai numeroase decât răspunsurile noastre comune.
Va mai putea Europa să încheie acorduri comerciale și să modeleze standardele economice, sociale și de mediu la nivel mondial?
Economia Europei se va redresa, în cele din urmă, ori va rămâne captivă unei creșteri reduse și unei inflații scăzute în următorul deceniu?
Va mai rămâne Europa un lider mondial în ceea ce privește lupta pentru drepturile omului și valorile fundamentale?
Va mai vorbi Europa într-un singur glas atunci când integritatea teritorială este amenințată, prin încălcarea dreptului internațional?
Sau va dispărea Europa de pe scena internațională și îi va lăsa pe alții să modeleze lumea ?
Sunt conștient de faptul că, dumneavoastră, deputații europeni, ați fi mai mult decât dispuși să oferiți răspunsuri clare la aceste întrebări. Dar avem nevoie ca vorbele noastre să fie urmate de acțiuni comune. Altfel, vor fi doar atât: vorbe. Or, relațiile internaționale nu pot fi gestionate doar cu vorbe.
În al treilea rând, ar trebui să recunoaștem că nu putem rezolva toate problemele noastre cu încă un discurs. Sau cu încă un summit.
Nu este vorba de Statele Unite ale Americii, unde președintele pronunță un discurs privind starea Uniunii în fața ambelor camere ale Congresului și milioane de cetățeni îi urmează fiecare cuvânt spus în direct, la televiziune.
Prin comparație, realitatea de aici, din Europa, privind starea Uniunii arată cât se poate de vizibil natura incompletă a Uniunii noastre. Astăzi mă adresez Parlamentului European. Pe de altă parte, vineri mă voi întâlni la Bratislava cu liderii naționali.
Prin urmare, discursul meu nu are rolul de a obține aplauzele dumneavoastră, ignorând ce vor spune vineri liderii naționali. De asemenea, nu mă pot duce la Bratislava cu un mesaj diferit de cel pe care îl prezint în fața dumneavoastră. Trebuie să țin seama de ambele niveluri ale democrației Uniunii noastre, ambele fiind importante în egală măsură.
Noi nu suntem Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană este mult mai complexă. Prin urmare, ignorarea acestei complexități ar fi o greșeală care ne-ar duce către soluții eronate.
Europa poate funcționa numai dacă discursurile care sprijină proiectul nostru comun sunt pronunțate nu doar în această distinsă adunare a Parlamentului European, ci și în parlamentele tuturor statelor membre ale Uniunii noastre.
Europa poate funcționa doar dacă lucrăm cu toții pentru ceea ce ne unește și pentru ceea ce avem în comun, și dăm uitării rivalitatea dintre competențe și instituții. Doar atunci va fi Europa mai mult decât suma părților sale. Și doar atunci va putea Europa să fie mai puternică și mai bună decât este azi. Doar atunci liderii instituțiilor UE și guvernele naționale vor putea să redobândească încrederea cetățenilor europeni în proiectul nostru comun.
Și asta pentru că europenii s-au săturat de disputele, controversele și certurile noastre interminabile.
Europenii vor soluții concrete la problemele foarte pertinente pe care le are de înfruntat Uniunea noastră. Ei vor mai mult decât promisiuni, rezoluții și concluzii ale reuniunilor la nivel înalt. Aceste lucruri le-au auzit și le-au văzut mult prea des.
Cetățenii europeni vor decizii comune, urmate de punerea lor în practică rapidă și eficientă.
Da, avem nevoie de o viziune pe termen lung. Comisia va lansa o astfel de viziune pentru viitor într-o carte albă în martie 2017, atunci când vom aniversa 60 de ani de la Tratatele de la Roma. Vom aborda modul în care putem consolida și reforma uniunea economică și monetară. De asemenea, vom lua în considerare provocările politice și democratice cu care se va confrunta în viitor Uniunea Europeană cu 27 de state membre. Și, desigur, Parlamentul European va fi implicat activ în acest proces, la fel ca și parlamentele naționale.
Însă doar viziunea nu este suficientă. Cetățenii noștri au mult mai multă nevoie de cineva care să guverneze. De cineva care să răspundă provocărilor actuale.
Europa este ca o frânghie cu multe fire – ea funcționează doar atunci când tragem cu toții în aceeași direcție: instituțiile UE, guvernele naționale și parlamentele naționale deopotrivă. Trebuie să demonstrăm din nou că acest lucru este posibil, într-un număr limitat de domenii, în care soluțiile comune sunt de maximă urgență.
Prin urmare, vă propun o agendă pozitivă cu acțiuni concrete la nivel european pentru următoarele 12 luni. Pentru că am convingerea că următoarele 12 luni sunt decisive dacă vrem să reunim Uniunea noastră; dacă vrem să depășim divizările tragice dintre Est și Vest care au apărut în ultimele luni; dacă vrem să arătăm că putem acționa rapid și hotărât cu privire la chestiunile care contează cu adevărat; dacă vrem să arătăm lumii că Europa este în continuare o forță capabilă de acțiune comună.
Trebuie să ne apucăm de treabă.
În dimineața asta am trimis o scrisoare cu acest mesaj președintelui Schultz și premierului Fico.
Următoarele 12 luni sunt o perioadă crucială pentru realizarea unei Europe mai bune:
o Europă care protejează;
o Europă care păstrează modul de viață european;
o Europă care îi capacitează pe cetățenii noștri;
o Europă care apără atât în plan intern, cât și extern; și
o Europă care își asumă responsabilitatea.

O EUROPĂ CARE PĂSTREAZĂ MODUL NOSTRU DE VIAȚĂ
Am convingerea că modul de viață european este ceva ce merită păstrat.
Am impresia că mulți par să fi uitat ce înseamnă să fii european.
Ce înseamnă să faci parte din această Uniune a europenilor – ce anume are în comun fermierul din Lituania cu mama din Zagreb care își crește singură copilul, cu infirmiera din Valetta sau cu studentul din Maastricht.
Să ne aducem aminte de ce națiunile Europei au ales să coopereze.
Să ne aducem aminte de ce, la 1 mai 2004, mulțimi de oameni au ieșit pe străzile Varșoviei pentru a sărbători solidaritatea.
Să ne aducem aminte de ce steagul Uniunii Europene flutura cu mândrie în Puerta del Sol la 1 ianuarie 1986.
Să ne aducem aminte că Europa este motorul care poate contribui la unificarea Ciprului – obiectiv pentru îndeplinirea căruia îi sprijin pe cei doi lideri ai Ciprului.
Mai presus de toate, Europa înseamnă pace. Nu este o coincidență faptul că cea mai lungă perioadă de pace din istoria scrisă a Europei a început odată cu constituirea Comunităților Europene.
Sunt 70 de ani de pace durabilă în Europa, într-o lume cu 40 de conflicte armate, care produc 170 000 de victime în fiecare an.
Desigur că între noi mai există diferențe. Și da, de multe ori apar controverse. Uneori ne luptăm, dar în această luptă folosim cuvintele. Ne rezolvăm conflictele stând la masă, nu în tranșee.
O parte integrantă a modului nostru de viață european o reprezintă valorile noastre.
Sunt valorile libertății, democrației și statului de drept. Valori pentru care, de-a lungul secolelor, s-a luptat pe câmpul de bătaie și de la tribune.
Noi, europenii, nu putem accepta niciodată ca muncitorii polonezi să fie hărțuiți, bătuți sau chiar omorâți pe străzile din Harlow. Libera circulație a lucrătorilor este în egală măsură o valoare europeană comună, la fel ca lupta noastră împotriva discriminării și a rasismului.
Noi, europenii, suntem total împotriva pedepsei cu moartea, pentru că noi credem în valoarea vieții umane și o respectăm.
Noi, europenii, credem și în sisteme de justiție independente și eficiente.Instanțele independente țin în echilibrul necesar guvernele, companiile și oamenii. Sistemele de justiție eficiente contribuie la creșterea economică și apără drepturile fundamentale. Iată de ce Europa promovează și apără statul de drept.
A fi european înseamnă, de asemenea, a fi deschis și a face schimburi comerciale cu vecinii noștri, și nu a ne război cu ei. Înseamnă să fim cel mai mare bloc comercial din lume, cu acorduri comerciale încheiate sau în curs de negociere cu peste 140 de parteneri din întreaga lume.
Schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă – la fiecare 1 miliard EUR pe care îl obținem din export, se creează încă 14 000 de locuri de muncă pe teritoriul UE. Mai mult de 30 de milioane de locuri de muncă, adica 1 din 7 locuri de muncă din UE, depind în prezent de exporturile către restul lumii.
Din acest motiv Europa acționează pentru a deschide piețe cu Canada – unul dintre partenerii noștri cei mai apropiați, care împărtășește interesele noastre, valorile noastre, respectul nostru pentru statul de drept și înțelegerea noastră privind diversitatea culturală. Acordul comercial UE – Canada este acordul cel mai bun și mai progresist pe care UE l-a negociat vreodată. Iar eu voi lucra cu dumneavoastră și cu toate statele membre pentru a vedea ratificarea acestui acord cât mai curând posibil.
A fi european înseamnă a avea dreptul ca datele tale cu caracter personal să fie protejate de legi puternice, europene. Pentru că europenilor nu le plac dronele care zboară pe deasupra lor și le înregistrează fiecare mișcare, nici companiile care contabilizează fiecare click pe mouse. De aceea, Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit în mai anul acesta un regulament comun privind protecția datelor cu caracter personal. Acest regulament este o lege europeană fermă aplicabilă companiilor, indiferent de locul în care își au sediul și ori de câte ori prelucrează datele dumneavoastră cu caracter personal. Pentru că, în Europa, păstrarea confidențialității datelor personale contează. Această chestiune ține de demnitatea umană.
A fi european înseamnă, de asemenea, un spațiu al concurenței echitabile.
Asta înseamnă că lucrătorii ar trebui să primească aceeași remunerație pentru aceeași activitate la același loc de muncă. Această chestiune ține de justiția socială. Din acest motiv, Comisia susține propunerea noastră de directivă privind detașarea lucrătorilor. Piața internă nu este un loc unde lucrătorii est-europeni pot fi exploatați ori supuși unor standarde sociale mai joase. Europa nu este Vestul sălbatic, ci o economie socială de piață.
O concurență echitabilă înseamnă, de asemenea, că, în Europa, consumatorii sunt protejați împotriva cartelurilor și a abuzurilor comise de companiile puternice. Și, de asemenea, că fiecare companie, indiferent cât de mare sau mică ar fi, trebuie să plătească impozite acolo unde obține profit. Acest lucru este valabil și pentru giganți precum Apple, chiar dacă valoarea lor de piață este mai mare decât PIB-ul a 165 de state din lume. În Europa, noi nu acceptăm ca marile companii să obțină avantaje ilegale pe ușa din spate cu privire la impozitele pe care le au de plătit.
Nivelul de impozitare într-o țară ca Irlanda nu este problema noastră. Irlanda are dreptul suveran să stabilească orice nivel de impozitare dorește. Dar nu este corect ca o companie să poată eluda plata impozitelor care ar fi putut să fie direcționate către familiile și întreprinderile, spitalele și școlile irlandeze. Comisia acordă o mare atenție respectării acestei echități. Aceasta este componenta socială a dreptului concurenței. Și este ceea ce apără Europa.
A fi european înseamnă, de asemenea, o cultură protectoare pentru lucrătorii noștri și industriile noastre, într-o lume din ce în ce mai globalizată. Este și cazul miilor de lucrători din Gosselies, Belgia, care se află sub amenințarea de a-și pierde locurile de muncă. Grație legislației UE, compania respectivă va trebui să se angajeze într-un dialog social real. Lucrătorii și autoritățile locale se pot baza pe solidaritatea europeană și pe ajutorul de la fondurile UE.
A fi european înseamnă, de asemenea, să ne apărăm industria metalurgică. Pentru a ne proteja industria metalurgică de concurența neloială, am adoptat deja 37 de măsuri antidumping și antisubvenții. Cu toate acestea, trebuie să facem mai mult, pentru că supraproducția în unele părți ale globului duce la falimentul producătorilor europeni. Din acest motiv, în cursul acestui an am fost de două ori în China pentru a discuta problema supracapacităților. Acesta este și motivul pentru care Comisia a propus să se modifice regula taxei celei mai mici. Statele Unite impun o taxă la import de 265 % pe oțelul importat din China, dar aici, în Europa, unele guverne au insistat ani de-a rândul să reducem taxele aplicate pe oțelul chinezesc. Fac apel la statele membre și la acest parlament să susțină Comisia în efortul de consolidare a instrumentelor noastre menite să apere comerțul. Nu ar trebui să fim naivi în politica noastră de liber schimb, ci să contracarăm cu fermitate dumpingul, la fel ca Statele Unite.
O mare parte din modul de viață european pe care doresc să-l păstrez îl reprezintă sectorul agricol. Comisia îi va susține întotdeauna pe fermierii noștri, în special atunci când trec prin momente dificile, așa cum se întâmplă acum. Anul trecut, sectorul lactatelor a fost lovit de o interdicție impusă de Rusia. Din acest motiv, Comisia a mobilizat un sprijin în valoare de 1 miliard EUR pentru fermele de lapte, pentru a le ajuta să se redreseze. Nu voi accepta ca laptele să fie mai ieftin decât apa.
Pentru majoritatea dintre noi, Europa înseamnă, de asemenea, moneda euro. În timpul crizei financiare mondiale, euro a rămas puternic și ne-a protejat împotriva unei instabilități și mai grave. Euro este o monedă de vârf la nivel mondial, care aduce beneficii economice uriașe, adeseori invizibile. Anul acesta, țările din zona euro au economisit 50 de miliarde EUR din plățile aferente dobânzilor, datorită politicii monetare a Băncii Centrale Europene. Este un plus de 50 de miliarde EUR pe care miniștrii de finanțe ai statelor membre pot și trebuie să-i investească în economie.
Mario Draghi menține stabilitatea monedei noastre și contribuția sa la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică este mai puternică decât a multor state membre ale Uniunii.
Da, noi, europenii, am avut de suferit din cauza unei crize financiare și a datoriei istorice. Dar adevărul este că, în timp ce, în 2009, deficitul a fost de 6,3 % în medie în zona euro, astăzi el se situează sub 2 %.
În ultimii trei ani, aproape încă 8 milioane de oameni și-au găsit un loc de muncă; 1 milion numai în Spania, o țară care în continuare dă dovadă de o redresare impresionantă din criză.
Doresc ca toate acestea să fie reamintite mai des – pretutindeni în Europa, atunci când politicienii aleși iau cuvântul.
Și asta pentru că, în Uniunea noastră incompletă, nu există un leadership european care poate substitui leadershipul național.
Națiunile europene trebuie să apere rațiunea unității noastre. Nimeni nu poate face asta în locul lor.
Doar ele pot.
Putem fi uniți, chiar dacă suntem diferiți.
Marile națiuni, democratice, ale Europei nu trebuie să se lase dominate de valul de populism.
Europa nu trebuie să tremure în fața terorismului.
NU – statele membre trebuie să construiască o Europă care protejează. Iar noi, instituțiile europene, trebuie să le ajutăm să respecte această promisiune.

O EUROPĂ CARE CAPACITEAZĂ
Uniunea Europeană nu ar trebui doar să păstreze modul nostru de viață european, ci și să-i capaciteze pe cei care trăiesc astfel.
Trebuie să lucrăm pentru o Europă care îi capacitează pe cetățenii noștri, și economia noastră. Astăzi, și cetățenii, și economia au intrat în era digitală.
Tehnologiile digitale și comunicațiile digitale pătrund în fiecare aspect al vieții.
E nevoie doar de accesul la un internet de mare viteză. Avem nevoie să fim conectați. Economia noastră are nevoie de asta. Oamenii au nevoie de asta.
Si trebuie să investim în această conectivitate acum.
Din acest motiv, Comisia propune astăzi o reformă a piețelor noastre europene de telecomunicații. Vrem să creăm un nou cadru juridic, care să atragă și să faciliteze investițiile în conectivitate.
Întreprinderile ar trebui să poată să-și planifice investițiile în Europa pentru următorii 20 de ani. Pentru că investițiile în noi rețele și servicii înseamnă cel puțin 1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorul deceniu.
Ar trebui să beneficiem cu toții de avantajele conectivității.
Iată de ce Comisia propune astăzi să implementeze pe deplin 5G – a cincea generație de sisteme de comunicații mobile – până în 2025, la nivelul întregii Uniuni Europene. Acestea au potențialul de a crea încă două milioane de locuri de muncă în UE.
Faptul că beneficiem cu toții de conectivitate înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuiești și ce venituri ai.
Prin urmare, propunem să dotăm până în 2020 fiecare sat și fiecare oraș din Europa cu acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public.
Având în vedere că lumea întreagă a intrat în era digitală, trebuie, de asemenea, să-i capacităm pe artiștii și pe creatorii noștri și să le protejăm lucrările. Artiștii și creatorii sunt, pentru noi, coroana noastră de nestemate. Crearea de conținut nu este un hobby, ci o profesie. Ea face parte din cultura noastră europeană.
Doresc ca jurnaliștii, editorii și autorii să fie remunerați corect pentru activitatea lor, fie că se desfășoară în studiouri de înregistrări sau în sufrageria de acasă, fie că este diseminată offline sau pe internet, publicată prin intermediul unui copiator sau printr-un hyperlink către un site internet.
Tocmai în asta constă revizuirea normelor europene în materie de drepturi de autor, pe care o propunem astăzi.
Capacitarea economiei noastre înseamnă să investim nu doar în conectivitate, ci și în crearea de locuri de muncă.
De aceea, Europa trebuie să investească masiv în tineretul său, în cei care își caută un loc de muncă, în noile întreprinderi.
Planul de investiții pentru Europa, în valoare de 315 miliarde EUR, asupra căruia am căzut de acord cu toții, aici, la Parlament, în urmă cu doar 12 luni, a mobilizat deja fonduri de 116 miliarde EUR, reprezentând investiții realizate în primul său an de funcționare, din Letonia până în Luxemburg.
Peste 200 000 de întreprinderi mici și nou-înființate din întreaga Europă au obținut credite. Peste 100 000 de persoane și-au găsit un nou loc de muncă. Toate acestea au fost posibile datorită noului Fond european pentru investiții strategice, propus de mine, elaborat de Comisia mea, susținut și adoptat într-un timp record de dumneavoastră, Parlamentul European.
Iar acum vom merge și mai departe. Propunem, astăzi, ca durata fondului și capacitatea financiară a acestuia să fie dublate.
Cu sprijinul dumneavoastră, ne vom asigura că fondul va permite realizarea de investiții în valoare totală de cel puțin 500 de miliarde EUR până în 2020. Vom încerca să depășim această sumă, pentru a ajunge la 630 miliarde EUR până în 2022. Desigur, dacă statele membre vor contribui la rândul lor, putem atinge acest obiectiv chiar mai devreme.
În paralel cu aceste eforturi de atragere a investițiilor private, trebuie să creăm și mediul propice realizării lor.
Băncile europene se află într-o situație mult mai bună decât în urmă cu doi ani, datorită eforturilor comune depuse la nivel european. Europa are nevoie de băncile sale. În același timp, o economie dependentă aproape în totalitate de creditul bancar are un impact negativ asupra stabilității financiare. Impactul este negativ și pentru întreprinderi, după cum am constatat în timpul crizei financiare. De aceea, acum este urgent să imprimăm un ritm mai rapid eforturilor noastre legate de uniunea piețelor de capital. În acest scop, Comisia supune astăzi atenției dumneavoastră o foaie de parcurs concretă.
O uniune a piețelor de capital va permite sistemului nostru financiar să capete o reziliență sporită. Ea va facilita și va diversifica accesul la finanțare pentru întreprinderi. Imaginați-vă o întreprindere finlandeză nou-înființată care nu reușește să obțină un credit. În momentul de față, nu dispune de prea multe opțiuni. Uniunea piețelor de capital va oferi, în schimb, surse de finanțare alternative și de o importanță esențială, pentru a ajuta noile firme să ia startul – investitori, capital de risc, finanțarea de pe piață.
Voi menționa doar un singur exemplu: în urmă cu aproape un an le-am prezentatcolegiutorilor o propunere care le va permite băncilor să acorde credite mai ușor. Aceasta ar putea elibera finanțări suplimentare în valoare maximă de 100 de miliarde EUR pentru întreprinderile din UE. Vă rog, așadar, să accelerăm adoptarea ei.
În Europa, nimeni nu se aștepta ca planul european de investiții să funcționeze atât de bine, iar acum intenționăm să-l promovăm la nivel mondial. Este un deziderat exprimat de mulți parlamentari și de multe state membre.
În prezent, suntem pe cale să lansăm un plan ambițios de investiții pentru Africa și vecinătatea UE, care ar putea mobiliza 44 de miliarde EUR sub formă de investiții. Această sumă poate ajunge până la 88 de miliarde EUR, dacă vor contribui și statele membre.
Aplicăm același raționament care a dat rezultate bune în cazul Planului de investiții pentru Europa: vom utiliza fonduri publice drept garanție pentru a atrage investiții publice și private în vederea creării de locuri de muncă.
Aceste investiții vor veni în completarea ajutorului nostru pentru dezvoltare și ne vor ajuta să identificăm soluții la una dintre cauzele profunde ale migrației. Acest lucru este esențial, în condițiile în care țările în curs de dezvoltare înregistrează cel mai scăzut nivel de creștere economică din 2003 până în prezent. Noul plan va oferi soluții salvatoare pentru oamenii care, în lipsa acestuia, ar fi nevoiți să pornească în călătorii periculoase, în căutarea unei vieți mai bune.
La fel cum investim în îmbunătățirea condițiilor de trai în străinătate, trebuie să investim deopotrivă pentru a răspunde la crizele umanitare de pe teritoriul nostru. Și, mai presus de toate, trebuie să investim în tinerii noștri.
Nu pot accepta și nu voi accepta niciodată ca Europa să fie și să rămână continentul șomajului în rândul tinerilor.
Nu pot accepta și nu voi accepta niciodată ca o generație de tineri, cea a „Mileniului”, „Generația Y”, să fie, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, prima generație mai săracă decât cea a părinților lor.
Bineînțeles, această responsabilitate le revine în principal guvernelor naționale, dar Uniunea Europeană poate sprijini eforturile lor. Facem asta prin Garanția UE pentru tineret, lansată în urmă cu trei ani. Comisia pe care o conduc a îmbunătățit eficacitatea acestei garanții și a accelerat punerea sa în aplicare. Peste 9 milioane de tineri au beneficiat deja de acest program. Cu alte cuvinte, 9 milioane de tineri și-au găsit un loc de muncă, un stagiu sau o ucenicie, datorită UE. Vom continua să punem în aplicare Garanția UE pentru tineret în întreaga Europă, îmbunătățind competențele europenilor și oferind sprijin regiunilor și tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta.
Acționăm în acest sens și prin intermediul programelor Erasmus, de care au beneficiat 5 milioane de studenți. Erasmus le permite tinerilor să se mute într-o țară a UE, să călătorească, să lucreze, să studieze și să urmeze cursuri de formare profesională în oricare din țările UE. Unul din fiecare trei tineri studenți în cadrul programului Erasmus Plus a primit o ofertă de loc de muncă din partea întreprinderii care l-a format.
Putem face și mai mult. În Europa sunt numeroși tineri înzestrați cu aptitudini sociale și dornici să ofere un sprijin util societății și să dea dovadă de solidaritate. Putem să creăm oportunități care să le permită să realizeze aceste lucruri.
Solidaritatea este liantul Uniunii noastre.
Cuvântul „solidaritate” apare de 16 de ori în tratatele la care au aderat și pe care le-au ratificat toate statele noastre membre.
Bugetul Uniunii este dovada vie de solidaritate financiară.
Statele membre dau dovadă de o solidaritate impresionantă în aplicarea în comun a sancțiunilor europene atunci când Rusia încalcă dreptul internațional.
Tot o expresie a solidarității este și moneda euro.
Politica noastră de dezvoltare transmite în plan extern un puternic semnal al solidarității noastre.
Și în ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților, am început să dăm dovadă de solidaritate. Convingerea mea este că avem nevoie de mult mai multă solidaritate. Însă mai știu și că solidaritatea trebuie să vină de la sine. Trebuie să vină din inimă. Nu poate fi impusă.
Deseori, dăm mai repede dovadă de solidaritate în situații de urgență.
Atunci când dealurile din Portugalia au luat foc, flăcările au fost stinse de avioane trimise de Italia.
Atunci când România a rămas fără curent electric din cauza inundațiilor, generatoarele trimise de Suedia au readus lumina în casele oamenilor.
Atunci când mii de refugiați au debarcat pe țărmurile Greciei, li s-a oferit adăpost în corturile trimise de Slovacia.
În același spirit, Comisia propune astăzi instituirea unui Corp european de solidaritate. Tinerii din întreaga Uniune își vor putea oferi sprijinul, pe bază de voluntariat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ajutor, pentru a răspunde unor situații de criză, cum ar fi cea a refugiaților sau cutremurul care s-a produs recent în Italia.
Îmi doresc ca acest Corp european de solidaritate să devină pe deplin operațional până la sfârșitul anului. De asemenea, aș vrea ca, până în 2020, din acest corp să facă parte 100 000 de tineri europeni.
Prin înscrierea voluntară în Corpul european de solidaritate, acești tineri își vor putea dezvolta competențele și vor dobândi nu doar o experiență profesională, ci și una umană, care este de neprețuit.

O EUROPĂ CARE APĂRĂ
O Europă care protejează este o Europă care apără, atât pe propriul teritoriu, cât și dincolo de frontierele sale.
Trebuie să ne apărăm împotriva terorismului.
De la atentatul cu bombă de la Madrid din 2004, în Europa au avut loc peste 30 de atacuri teroriste, dintre care 14 numai în ultimul an. Peste 600 de oameni nevinovați și-au pierdut viața în orașe precum Paris, Bruxelles, Nisa ori Ansbach.
Așa cum am strâns rândurile în momentele de durere, tot așa trebuie să rămânem uniți în răspunsul nostru la aceste atentate.
Actele barbare din ultimul an ne-au reamintit cauza pentru care luptăm: modul de viață european. Chiar și atunci când ne confruntăm cu ceea ce este mai rău în natura umană, trebuie să rămânem fideli valorilor noastre și nouă înșine. Suntem ceea ce suntem datorită societăților noastre democratice, pluraliste, deschise și tolerante.
Dar această toleranță nu poate fi plătită cu prețul securității noastre.
Din acest motiv, Comisia pe care o conduc a acordat prioritate securității încă din prima zi: am instituit sancțiuni penale împotriva terorismului și a luptătorilor străini în întreaga UE, am luat măsuri de anihilare a utilizării armelor de foc și a finanțării terorismului, am colaborat cu întreprinderi furnizoare de internet pentru a eradica propaganda teroristă online și am combătut radicalizarea în școlile și închisorile din Europa.
Dar mai sunt multe de făcut.
Trebuie să știm cine traversează frontierele noastre.
Tocmai de aceea, ne vom apăra frontierele cu ajutorul noului Sistem european de poliție de frontieră și gardă de coastă, pe cale de a fi oficializat de către Parlament și Consiliu, la numai nouă luni după ce Comisia a propus această măsură. Frontex are deja peste 600 de agenți pe teren, mobilizați în Grecia la frontierele cu Turcia, și peste 100 de agenți mobilizați în Bulgaria. În prezent, instituțiile UE și statele membre ar trebui să conlucreze foarte strâns pentru a contribui cu promptitudine la înființarea noii agenții. Doresc ca, începând din luna octombrie, să se mobilizeze încă cel puțin 200 de polițiști de frontieră și 50 de vehicule la frontierele externe ale Bulgariei.
De asemenea, ne vom apăra frontierele supunând la controale stricte orice persoană care le traversează. Măsuri în acest sens vor fi adoptate până la sfârșitul anului. Ori de câte ori o persoană intră în UE sau iese din UE, se vor înregistra data, locul și motivul trecerii frontierei.
Până în noiembrie vom propune un Sistem european de informații privind călătoriile – un sistem automatizat care va stabili cine va primi permisiunea de a călători în Europa. În acest mod, vom ști cine se deplasează către Europa chiar înainte de sosirea persoanei respective.
Iar de aceste informații avem cu toții nevoie. De câte ori nu am aflat, în ultimele luni, că informațiile necesare existau într-o bază de date dintr-o țară sau alta, dar că ele nu au ajuns niciodată la autoritatea dintr-o altă țară care ar fi putut schimba cursul evenimentelor?
Securitatea frontierelor înseamnă, de asemenea, că schimbul de informații și de date operative trebuie să devină o prioritate. În acest scop, vom consolida Europol – agenția noastră europeană care sprijină asigurarea respectării legii la nivel național – facilitându-i accesul la bazele de date și acordându-i resurse suplimentare. Cu doar 60 de angajați, câți numără în prezent, o unitate de luptă împotriva terorismului nu poate oferi sprijinul necesar 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
O Europă care protejează ne apără interesele și dincolo de frontierele noastre.
Realitatea este clară: lumea crește pe zi ce trece. Noi, în schimb, ne micșorăm.
Noi, europenii, reprezentăm în prezent 8% din populația lumii – în 2050, nu vom mai reprezenta decât 5 %. La acel moment, nicio țară europeană nu va mai figura printre primele economii ale lumii. Dar UE, în ansamblul său? Ne vom situa tot în fruntea clasamentelor.
Dușmanii noștri ar dori să ne dezintegrăm.
Concurenții noștri ar avea de profitat de pe urma divizării Uniunii.
Numai împreună suntem și vom rămâne o putere demnă de luat în seamă.
Totuși, deși Europa se mândrește cu statutul său de putere globală necoercitivă, nu trebuie să fim naivi. „Puterea necoercitivă” nu este suficientă în vecinătatea noastră, din ce în ce mai periculoasă.
Uitați-vă, de exemplu, la conflictul violent pentru controlul asupra Siriei. Acesta are consecințe imediate pentru Europa: atacurile comise în orașele noastre de teroriști instruiți în taberele Daesh. Dar unde este Uniunea, unde sunt statele sale membre în negocierile de soluționare a acestui conflict?
Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant UE și vicepreședinta mea, face o treabă extraordinară. Numai că ea trebuie să devină ministrul european de externe al UE, prin intermediul căruia toate serviciile noastre diplomatice, atât din țările mari, cât și din cele mici, să-și unească forțele pentru a căpăta mai multă greutate la negocierile internaționale. De aceea, fac apel, astăzi, la elaborarea unei strategii europene pentru Siria. Federica ar trebui să ocupe un loc la masa negocierilor atunci când se dezbate viitorul Siriei. Astfel, Europa va putea contribui la reconstrucția unei națiuni siriene pașnice și a unei societăți civile pluraliste și tolerante în Siria.
Europa are nevoie să fie mai dură. În niciun alt domeniu această afirmație nu este mai valabilă decât cu privire la politica noastră de apărare.
Europa nu își mai poate permite să se bazeze pe puterea militară a altor țări, nici să lase Franța să îi apere singură onoarea în Mali.
Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru protejarea intereselor noastre și a stilului de viață european.
În cursul ultimilor zece ani, UE a organizat peste 30 de misiuni civile și militare, din Africa până în Afganistan. Însă fără o structură permanentă, nu putem acționa în mod eficace. Operațiuni urgente sunt întârziate. Avem comandamente de operațiuni separate pentru misiuni paralele, chiar atunci când acestea au loc în aceeași țară sau în același oraș. A sosit momentul să avem un singur comandament de operațiuni pentru aceste misiuni.
Ar trebui, de asemenea, să avansăm în direcția unor resurse militare comune care, în unele cazuri, ar aparține UE. Bineînțeles, toate acestea trebuie să se înscrie într-o deplină complementaritate cu NATO.
Argumentele economice sunt clare. În fiecare an, Europa suportă costuri în valoare de 25 de miliarde EUR ocazionate de lipsa de cooperare în domeniul apărării, 25 de miliarde EUR pe an pe care le-am putea folosi pentru a realiza mult mai multe obiective.
Putem realiza acest obiectiv. Suntem pe cale să construim o flotă multinațională de avioane-cisternă. Acest exemplu ar trebui multiplicat.
Pentru ca apărarea europeană să fie solidă, industria europeană de apărare are nevoie de inovare. De aceea, vom propune, înainte de sfârșitul anului, instituirea unui Fond european de apărare, care să impulsioneze cercetarea și inovarea.
Tratatul de la Lisabona permite statelor membre care doresc acest lucru să își pună în comun capacitățile de apărare sub forma unei cooperări structurate permanente. Cred că a sosit momentul să folosim această posibilitate. Sper că reuniunea noastră în formatul UE-27, ce va avea loc la Bratislava peste câteva zile, va marca primul pas, unul politic, în această direcție.
Numai dacă ne unim eforturile vom permite Europei să se apere pe teritoriul său și dincolo de frontierele sale.

O EUROPĂ CARE ÎȘI ASUMĂ RESPONSABILITATEA
Ultimul punct pe care aș dori să îl abordez se referă la responsabilitate. Mai precis, la asumarea responsabilității pentru construirea unei Europe care protejează.
Fac apel la toate instituțiile UE și la toate statele membre să își asume responsabilitatea.
Trebuie să renunțăm la scenariul consacrat, potrivit căruia succesul este național, iar eșecul, european. În caz contrar, proiectul nostru comun nu va supraviețui.
Trebuie să ne amintim care este țelul la care aspiră Uniunea noastră. Prin urmare, fac apel la fiecare dintre cei 27 de lideri să reflecteze, în drum spre Bratislava, la trei motive pentru care avem nevoie de Uniunea Europeană.Trei lucruri pe care sunt dispuși să le apere, asumându-și responsabilitatea. Trei lucruri pentru care sunt dispuși, ulterior, să depună eforturi pentru a obține rezultate rapide.
Îndeplinirea cu întârziere a promisiunilor făcute este un fenomen care riscă din ce în ce mai mult să submineze credibilitatea Uniunii. Să ne gândim la Acordul de la Paris, de exemplu. Noi, europenii, suntem lideri mondiali în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Europa a fost cea care a negociat primul acord mondial cu forță juridică obligatorie privind clima. Europa a fost cea care a construit coaliția statelor ambițioase, fără de care acordul de la Paris nu ar fi fost posibil. Cu toate acestea, Europa nu reușește, astăzi, să arate care este calea de urmat și să fie în fruntea statelor care ratifică acordul nostru. Până în prezent, acordul nu a fost ratificat decât de Franța, Austria și Ungaria.
Fac apel la toate statele membre, precum și la acest Parlament să își îndeplinească datoria în următoarele săptămâni, nu în următoarele luni. Ar trebui să acționăm mai rapid. Vă îndemn să ratificăm Acordul de la Paris, acum. Putem face asta. Tine de voința politică și de influența Europei la nivel mondial.
La rândul lor, instituțiile europene trebuie să își asume responsabilitatea.
Am solicitat fiecăruia dintre comisarii mei să fie pregătit ca, în următoarele două săptămâni, să dezbată starea Uniunii noastre în cadrul parlamentului național al țării pe care fiecare o cunoaște cel mai bine. De la începutul mandatului meu, comisarii au efectuat peste 350 de vizite la parlamentele naționale. Îmi doresc ca aceste vizite să se desfășoare acum într-un ritm și mai susținut. Pentru că Europa poate fi construită numai împreună cu statele membre, niciodată împotriva lor.
Trebuie, de asemenea, să ne asumăm responsabilitatea de a recunoaște că anumite decizii nu sunt de resortul nostru. Nu este corect ca, atunci când țările UE nu reușesc să decidă de comun acord dacă să interzică sau nu utilizarea glifosatului în erbicide, Comisia să fie obligată de Parlament și de Consiliu să ia o decizie.
Prin urmare, vom modifica aceste reguli, deoarece democrația înseamnă cu totul altceva.
Comisia trebuie să își asume responsabilitatea prin acțiuni de natură politică, și nu tehnocrată.
O Comisie cu rol politic este o Comisie care ascultă ce au de spus Parlamentul European, fiecare dintre statele membre și cetățenii.
Or, tocmai faptul că am ascultat aceste puncte de vedere a convins Comisia pe care o conduc să retragă 100 de propuneri în decursul primilor doi ani ai mandatului, să prezinte cu 80 % mai puține inițiative decât în ultimii 5 ani și să lanseze o reexaminare aprofundată a întregii legislații existente. Nu vom reuși să transformăm Europa într-un loc mai bun și mai demn de încredere decât dacă ne concentrăm asupra domeniilor în care Europa poate oferi o valoare adăugată reală și poate obține rezultate.
A fi politic înseamnă, de asemenea, a corecta erorile tehnocratice de îndată ce se produc. Comisia, Parlamentul și Consiliul au hotărât de comun acord să elimine tarifele de roaming pentru telefonia mobilă. Este vorba de o promisiune pe care o vom îndeplini. Și asta nu doar pentru persoanele care se deplasează în străinătate timp de două zile în interes de afaceri. Nu doar pentru turiștii care petrec două săptămâni de vacanță la soare. Ne vom onora această promisiune pentru lucrătorii noștri transfrontalieri. Pentru milioanele de studenți Erasmus care pleacă la studii în străinătate timp de un semestru sau două. Prin urmare, am retras o propunere legislativă elaborată vara aceasta de un funcționar bine intenționat. Propunerea nu prezenta nicio eroare de ordin tehnic. Pur și simplu, din proiectul legislativ lipsea ceea ce se promisese. Încă de săptămâna viitoare vă vom prezenta o nouă propunere, îmbunătățită. Atunci când utilizăm servicii de roaming, ar trebui să putem telefona ca acasă.
A fi politic înseamnă, de asemenea, ceea ce ne permite să punem în aplicare cu discernământ Pactul de stabilitate și de creștere. Elaborarea pactului a fost influențată de teorie. Pentru mulți, aplicarea sa a devenit o doctrină. Pentru unii, pactul a devenit astăzi o dogmă. În teorie, o țară ar trebui să fie sancționată dacă datoria sa depășește și cu o singură zecimală cele 60 de procente ale datoriei unei țări. În realitate, trebuie să analizăm însă cauzele acestei datorii. Ar trebui să încercăm să sprijinim eforturile care se depun pentru realizarea reformelor, și nu să le sancționăm. Pentru aceasta, avem nevoie de politicieni responsabili. Vom continua să aplicăm pactul fără dogmatism, ci cu discernământul și flexibilitatea pe care am avut înțelepciunea de a le integra în norme.
În cele din urmă, asumarea responsabilității înseamnă, de asemenea, să răspundem noi înșine, pentru actele noastre, în fața alegătorilor. Acesta este motivul pentru care vom propune modificarea acelei norme absurde care îi obligă pe comisari să demisioneze din funcție dacă doresc să candideze la alegerile europene. Cancelarul german, prim-miniștrii ceh, danez sau estonian nu își părăsesc postul în cazul în care candidează din nou la alegeri. Nici comisarii nu ar trebui să aibă această obligație. Dacă ne dorim o Comisie care să răspundă nevoilor din lumea reală, ar trebui să încurajăm comisarii să fie prezenți la întâlnirea necesară cu democrația. Și nu să împiedicăm acest lucru.

CONCLUZII
Stimați deputați,
Sunt la fel de tânăr ca și proiectul european, care va împlini 60 de ani în martie 2017.
Am trăit și am lucrat pentru acest proiect întreaga mea viață.
Tatăl meu credea în Europa, deoarece credea în stabilitate, în drepturile lucrătorilor și în progres social.
Deoarece înțelegea foarte bine că pacea în Europa nu este doar prețioasă, ci și fragilă.
Cred în Europa, pentru că tatăl meu mi-a transmis aceleași valori.
Ce le transmitem însă copiilor noștri în ziua de azi? Ce le vom lăsa moștenire? O Uniune care se dezintegrează, pradă discordiei? O Uniune care și-a uitat trecutul și nu are nicio viziune pentru viitor?
Copiii noștri merită mai mult.
Ei merită o Europă care le păstrează modul lor de viață.
Ei merită o Europă care le dă putere și îi apără.
Ei merită o Europă care protejează.
A sosit momentul ca noi toți – instituțiile, guvernele, cetățenii – să ne asumăm responsabilitatea construirii acestei Europe. Împreună.

Alte articole în temă:

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Discursul despre „Starea Uniunii Europene” 2016

Jean Claude Juncker: Discursul anual privind starea Uniunii Europene 2016 (limba română)

%d blogeri au apreciat: