Politica de coeziune: principalele rezultate ale investițiilor UE în perioada 2007-2013

Politica de coeziune în practică: principalele rezultate ale investițiilor UE în perioada 2007-2013

Comisia Europeană a publicat rezultatele unei evaluări independente privind investițiile UE efectuate în perioada 2007-2013, prezentând un raport specific pentru fiecare stat membru.

Principalele rezultate ale evaluării perioadei 2007-2013 sunt următoarele: un milion de locuri de muncă create, reprezentând o treime din crearea netă de locuri de muncă din întreaga UE în această perioadă, și un PIB suplimentar de 2,74 EUR pentru fiecare euro investit din pachetul politicii de coeziune, ceea ce înseamnă un PIB suplimentar estimat la o mie de miliarde EUR până în 2023.

Această politică a adus beneficii economiilor tuturor statelor membre ale UE și le-a sprijinit în perioade dificile din punct de vedere economic. Prin ea au fost realizate investiții în aproape 400 000 de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, politica de coeziune fiind un pilon al agendei UE pentru creștere economică și locuri de muncă.

Printre alte exemple grăitoare în statele membre, această politică a contribuit la:

  • crearea a peste 100 000 de locuri de muncă în Germania
  • sprijinirea a 21 000 de întreprinderi nou înființate în Suedia
  • sprijinirea a aproximativ 3 900 de proiecte de cercetare în Ungaria
  • modernizarea a peste 630 km de drumuri în Letonia, în principal în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T)

Evaluarea rezultatelor politicii pentru perioada 2007-2013 a contribuit, de asemenea, la identificarea domeniilor în care aceasta poate fi îmbunătățită:

  • Orientarea către rezultate și performanță

În urma evaluării a rezultat că obiectivele pot fi consolidate și că se poate îmbunătăți concentrarea pe rezultate. Această chestiune a fost abordată în cadrul reformei 2014-2020, prin introducerea unor obiective specifice pentru fiecare program – de exemplu, locurile de muncă create sau reducerea emisiilor de CO2, precum și axarea pe câteva teme, cu potențial înalt de creștere. În procesul de reflecție privind cadrul pentru perioada de după 2020 este esențial să se pună un accent mai puternic pe performanță, prin intermediul simplificării și al sinergiilor sporite cu alte fonduri ale UE.

  • Utilizarea instrumentelor financiare

În perioada 2007-2013 fondurile au fost utilizate într-o măsură mai mare, prin intermediul unor instrumente financiare care au totalizat €11,5 miliarde, în creștere de la €1 miliard în perioada 2000-2006. Aceste instrumente au jucat un rol crucial în asigurarea finanțării pentru IMM-uri pe parcursul crizei creditelor, în contextul crizei financiare.

În urma evaluării, s-a constatat că dispozițiile legale nu au fost suficient de detaliate, iar acest lucru, împreună cu lipsa de experiență a multor organisme responsabile cu punerea în aplicare, a dus la întârzieri în punerea în aplicare. O provocare pentru programele din cadrul politicii de coeziune în perioada de programare actuală și în cea viitoare va fi extinderea domeniului de aplicare a acestor instrumente dincolo de sprijinul acordat întreprinderilor, precum și raționalizarea normelor care reglementează aceste instrumente.

  • Dezvoltarea urbană durabilă

Aproape 29 de miliarde EUR, reprezentând 11 % din pachetul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2007-2013, au fost cheltuite pentru dezvoltarea urbană și proiecte de infrastructură socială. În urma evaluării s-a constatat că impactul investițiilor UE în acest domeniu ar fi putut fi maximizat prin elaborarea de strategii integrate pentru regenerare urbană și proiecte sociale, cu o mai mare implicare a părților interesate de la nivel local și a beneficiarilor fondurilor.

În cadrul punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020, Comisia, care se confruntă cu noi provocări urbane, cum ar fi necesitatea de a integra migranții, caută tot mai mult să implice părțile interesate din mediul urban – autorități locale, ONG-uri sau parteneri de afaceri – în elaborarea politicilor urbane ale UE, fie prin intermediul unor parteneriate în cadrul Agendei urbane a UE, fie prin dialog direct cu primarii.

Informații suplimentare

Lasă un răspuns