Sprijinul furnizat prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a făcut posibilă închierea acestui acord. FEIS este pilonul central al Planului de investiții pentru Europa al Comisiei Europene, așa-numitul Plan Juncker.

Comisarul pentru politică regionala, Corina Crețu, a declarat: „Banca Europeană de Investiții joacă un rol major în promovarea creșterii economice în România. Cu sprijinul Planului Juncker al Comisiei Europene, ea poate să realizeze însă mult mai multe. Acordul este o dovadă a angajamentului deosebit de puternic al UE către sprijinirea modernizării infrastructurii sociale esențiale.”

Se estimează că Planul Juncker va mobiliza investiții de aproape 800 de milioane de euro în România și de 209 miliarde de euro în întreaga Europă. Cele mai recente informații pentru fiecare țară sunt disponibile aici. Un comunicat de presă integral se găsește aici.

Persoane de contact pentru presă:

Annika Breidthardt – Tel.: +32 229 56153

Juliana Dahl – Tel.: +32 229 64976

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este timpul să restructurăm bugetul UE. Haideți să-l simplificăm și să-l facem mai flexibil și haideți să reflectăm, cu ambiție și imaginație, asupra modului în care putem să-l transformăm într-un instrument puternic, care ne va ajuta să înregistrăm un ritm de creștere mai rapid, conlucrând mai strâns ca niciodată, și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această economie globalizată.”

Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Pentru ca Europa să poată face față noilor provocări, trebuie să găsim surse de finanțare. Putem fie să cheltuim mai puțin, fie să identificăm noi surse de venituri. Dar orice am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare adăugată și să aibă un impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.”

Cetățenii așteaptă de la UE să joace un rol mai important în noi domenii de politică precum migrația, securitatea internă și externă sau apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să își păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare, precum și de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Aceste obiective vor trebui îndeplinite având la dispoziție un buget care va fi și mai mic după ieșirea Marii Britanii din UE.

Documentul de reflecție analizează această provocare și prezintă principalele elemente puse în discuție, structurate în jurul celor cinci scenarii ale Cărții albe. Pentru fiecare dintre acestea, implicațiile sunt diferite, atât în ceea ce privește sumele alocate fiecărui obiectiv vizat, cât și în ceea ce privește eventualele surse de finanțare. Opțiunile propuse merg de la reducerea cheltuielilor pentru politicile existente până la majorarea veniturilor.

În plus, el stabilește caracteristicile de bază ale bugetului UE și trasează principalele tendințe și evoluții în domenii de politică esențiale, cum ar fi agricultura și coeziunea. Documentul abordează, de asemenea, chestiuni generale cum ar fi valoarea adăugată a finanțării din partea UE sau corelarea dintre fondurile UE și reformele structurale din statele membre.

Context

Procesul de reflecție care a fost inițiat de Cartea albă și s-a bazat pe o serie de documente de reflecție va sta la baza elaborării propunerii privind următorul cadru financiar multianual pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, pe care Comisia intenționează să o prezinte la jumătatea anului 2018.

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Andreana STANKOVA (+ 32 2 295 78 57)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Cartea albă privind viitorul Europei

Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei (26 aprilie 2017)

Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare (10 mai 2017)

Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare (31 mai 2017), pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015

Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene (7 iunie 2017)

Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE (28 iunie 2017)

„Viitorul finanțării UE”, raportul final al grupului la nivel înalt prezidat de Mario Monti

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014–2020

Viitorul finanțelor UE: cinci scenarii

Viitorul finanțelor UE: în date concrete și cifre