APC Botosani

Ca o sfidare a botoşănenilor, drumul naţional spre Târgu Frumos se repară doar pe sectorul ieşean. Administratorii arterelor naţionale nu văd nici o problemă şi fac din nou promisiuni.

Nici varianta de drum judeţean către Iaşi, cea care de la Flămânzi urmează traseul Prăjeni-Plugari, nu reprezintă o soluţie pentru şoferi. Sectorul ieşean, reabilitat cu fonduri europene, arată impecabil, în timp ce tronsonul botoşănean, făcut cu bani de la judeţ pe motiv că investiţia europeană dura prea mult, arată jalnic.

Sursă: Drumuri civilizate interzise botoşănenilor

Un interviu în exclusivitate acordat de opozantul rus unui corespondent al Radio Svodoba (Libertatea).

Sursă: Garry Kasparov: „Efectul Trump a jucat, după părerea mea, un rol decisiv în stoparea populismului de dreapta în Europa”

Elisabeth Deppermann, o tânără din Germania, şi-a descoperit la Botoşani vocaţia de a se pune în slujba copiilor care au nevoie de ajutor. După absolvirea liceului, a făcut un an de voluntariat în Germania, ajutând copii cu dizabilităţi, iar în septembrie anul trecut

Sursă: Vocaţie de voluntar descoperită la Botoşani

Şomerii botoşăneni pot opta, în această săptămână, pentru unul din cele 299 locuri de muncă vacante aflate în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Societăţile comerciale şi instituţiile publice din Botoşani caută personal atât cu studii medii, cât şi superioare.

Sursă: 299 locuri de muncă disponibile în Botoşani. Vezi lista posturilor vacante!

Zece proiecte de afacere in Botosani au fost prezentate astazi la Colegiul National „Mihai Eminescu” in cadrul unui concurs de antreprenoriat. Elevi de clasa X-a s-au intrecut, sub coordonarea profesoarei Loredana Botezatu, in maiestria de a concepe un plan de afaceri.

Sursă: EXCLUSIV: After – school, service auto si fabrici de prelucrarea laptelui infiintate de elevi de clasa a X-a

Publicaţia britanică Metro a menţionat  că Florin Morariu s-a născut în România şi că acum el este mândria Londrei.

Florin Morariu este descris ca un erou în presa internaţională, după ce l-a lovit cu o ladă mare de pâine în cap pe unul dintre atacatorii din Londra, înainte de a oferi adăpost în brutăria în care lucra la 20 de oameni îngroziţi de ce se întâmpla pe străzi.

Sursă: Ce spune presa britanică despre Florin Morariu, românul care a intervenit în atacutul terorist din Londra? Publicaţia Metro: „E un adevărat britanic”

LEGUME ȘI FRUCTE FĂRĂ GUST! Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a atras atenţia Comisiei Europene asupra dispariţiei soiurilor vechi de legume. Ce răspuns i-a dat Comisia Europeană?

Comisarului European pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, i-a răspuns europarlamentarului român. Comisia Europeană va finanța o rețea de creștere a capacităților pentru conservarea culturilor.

 prin formularea unor cerințe mai puțin stricte privind producerea și comercializarea în Uniune a unor astfel de semințe. În special, Directiva 2009/145/CE a Comisiei are drept scop să faciliteze producerea și comercializarea soiurilor de conservare prin stabilirea anumitor derogări pentru acceptarea varietăților primitive și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale.

Articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2008/90/CE a Consiliului prevede, de asemenea, că statele membre pot autoriza furnizorii de pe teritoriul lor să introducă pe piață cantități adecvate de material săditor și de plante fructifere destinate sprijinirii păstrării diversității genetice.

În cadrul programului Orizont 2020, Comisia Europeană finanțează cercetarea și inovarea legate de conservarea și utilizarea resurselor genetice, inclusiv a varietăților primitive și a soiurilor neglijate. De exemplu, în urma ultimei evaluări a propunerilor din primăvara anului 2017, Comisia va finanța o rețea de creștere a capacităților pentru conservarea culturilor, a anunțat Andriukaitis.

Sursă: Europarlamentar: Dispar Soiurile Vechi RomâNeșTi De Legume!

Marți, 6 iunie a.c., Agenția Națională Antidrog (ANA) a organizat, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, lansarea ”Raportului european privind drogurile 2017: Tendințe și evoluții – România în context european”.

Principalele concluzii, rezultate din prezentarea țării noastre în context european, evidențiază următoarele caracteristici ale fenomenului drogurilor în România:

• Prevalența consumului de droguri ilicite în rândul populației adulte din România a crescut progresiv în perioada 2004-2013, rămânând însă scăzută, comparativ cu alte țări europene. Ca și în celelalte state membre ale UE, canabisul este cel mai utilizat drog, cu un consum concentrat în rândul populației de tineri adulți (15-34 ani). Toate celelalte tipuri de droguri au o prevalență limitată în rândul populației generale.
• De asemenea, al cincilea studiu ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) realizat în anul 2015, în rândul elevilor de 15-16 ani din 35 de țări, confirmă canabisul drept cel mai prevalent drog utilizat de populația școlară din România, indicând o creștere, la nivel național, a prevalenței de-a lungul vieții a acestui tip de consum în rândul elevilor cu vârsta de 16 ani. Pe de altă parte prevalența de-a lungul vieții pentru consumul de canabis este, în România, doar la jumătate față de media ESPAD.
• În România, activitățile de prevenire sunt dezvoltate pe baza principiilor directoare prezentate în Strategia națională antidrog 2013-2020 și a Planului de acțiune corespunzător pentru perioada 2013-2016, fiind coordonate de Agenția Națională Antidrog. Activitățile din domeniul prevenirii universale în școli sunt implementate, în primul rând, de Ministerul Educației Naționale și de rețeaua teritorială a Agenției Naționale Antidrog, formată din 47 Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, în cooperare cu alte instituții guvernamentale. Organizațiile neguvernamentale sunt parteneri cheie în implementarea proiectelor la nivel local.
• Canabisul a fost substanța principală consumată de beneficiarii serviciilor de tratament din România, în special în rândul persoanelor admise pentru prima oară la tratament. Este important de reținut faptul că, aceste cazuri au fost referite, în principal, de către instituțiile de aplicare a legii, în baza procedurii care permite alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârșit infracțiuni la regimul drogurilor. Pe de altă parte, pacienții care au beneficiat anterior de servicii de tratament, au solicitat asistență pentru consumul de heroină.
• Datele preluate din rețeaua unităților specializate în oferirea de servicii de asistență pentru consumul de droguri arată că, 94,5% dintre cazurile de persoane care își injectează droguri, admise la tratament în anul 2015, au consumat heroina ca drog principal, iar 4,4% au raportat consum de noi substanțe psihoactive.
• În contextul celor prezentate anterior, analizele de tendință indică o scădere a numărului consumatorilor de opiacee admiși la tratament în România, începând cu anul 2007 și o creștere a numărului consumatorilor de canabis (începând cu anul 2013), creștere parțial determinată de aplicarea prevederilor noului Cod Penal, prin care este oferită alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârșit infracțiuni la regimul drogurilor, așa cum este menționat și anterior. De asemenea, este în creștere numărul cazurilor de consumatori de canabis care accesează serviciile de asistență medicală de urgență.
• În România, în perioada 2011-2013, s-a înregistrat o creștere alarmantă privind notificarea infecțiilor cu virusul imunodeficienței umane (HIV) în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Măsurile implementate de autoritățile statului și organizațiile neguvernamentale au avut, ca și consecință, o scădere a acestor cazuri în perioada următoare (2014-2015). Conform datelor preluate în Raportul european privind drogurile 2017: Tendințe și evoluții, de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, în anul 2015, rata noilor cazuri de HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 7,1 la un milion de locuitori, față de 7,7 în anul 2014 (la nivel european rata fiind de 2,4 la un milion de locuitori). Două ONG-uri au implementat programe de schimb de seringi pentru persoanele care își injectează droguri, în locații fixe și prin intermediul lucrătorilor stradali și al unei echipe mobile. Aceste servicii acoperă capitala și două județe adiacente. Cererea cunoscută pentru astfel de servicii, în afara capitalei, rămâne scăzută. În 2015, ONG-urile au distribuit aproximativ 1,5 milioane de seringi, numărul acestora fiind ușor mai mic, comparativ cu cel înregistrat în anii 2013 și 2014.
• În ceea ce privește rata de mortalitate indusă de consumul de droguri în rândul adulților (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) a fost în România, în anul 2015, de 1,6 decese la un milion de locuitori. Această rată este mult mai mică comparativ cu media europeană, de 20,3 decese la un milion de locuitori.
• Piața drogurilor reliefează faptul că România se situează pe ruta balcanică de traficare a heroinei, ca urmare a localizării sale geografice. Heroina provine din Afganistan și este traficată, în principal, prin Turcia și alte țări balcanice, în România, și apoi, în Europa Centrală și de Vest. Cocaina este transportată din America de Sud în cantități mari prin porturile Mării Negre, sau rutier și aerian, din alte state membre ale UE fiind destinată, în principal, piețelor din afara țării. Canabisul provine, în special, din Spania, Olanda și Republica Cehă, intrând pe teritoriul României pe cale rutieră. Chiar dacă, începând cu anul 2010, producția internă de canabis a crescut, cultivarea domestică a canabisului continuă să se mențină la o scară redusă. MDMA/ ecstasy și amfetaminele traficate în România, provin din țările din Europa de Vest (Belgia și Olanda). Noile substanțe psihoactive provin, în principal, din țările asiatice și, de regulă, ajung în România prin curier poștal.
• În concluzie, piața drogurilor din România în context european, la nivelul anului 2015, arată o creștere semnificativă a cantității totale de droguri ilicite confiscate de către instituțiile naționale de aplicare a legii. Produsele din canabis rămân principalele droguri confiscate în România, deși se înregistrează o scădere a cantității totale de canabis confiscate. În anul 2015, România a raportat confiscarea unor cantități crescute de heroină, cocaină și khat, în timp ce, cantitățile de stimulante sintetice (MDMA și amfetamine) confiscate au fost mai mici, comparativ cu anul 2014.

A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice

Sursă: Lansarea Raportului European privind Drogurile 2017

Din sapte tari aflate in Europa centrala si de est, romanii sunt cei care cred cel mai mult in stirile false.

Pe de altă parte, 80% dintre romanii intervievati vor ca tara lor sa ramana in UE si 70% considera blocul comunitar ca fiind ceva pozitiv.

Subiectii au fost intrebati si daca NATO este importanta pentru siguranta lor. 87% dintre romani au raspuns pozitiv. In medie, 76,7% dintre respondenti considera ca NATO este importanta pentru siguranta lor, cel mai mare procent regasindu-se in Polonia: 91%.

Romania, Polonia si Croatia sunt singurele tari, dintre cele 7, care ar accepta ca NATO sa construiasca baze militare pe teritoriul lor.

Sursă: Romanii sunt est-europenii care cred cel mai mult in stirile false