Începând cu luna mai 2016, Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft s-au angajat să combată propagarea acestui tip de conținut în Europa, adoptând un Cod de conduită. În urma celei de-a treia evaluări a Codului, se constată că în prezent companiile își îndeplinesc într-o mai mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea discursurilor ilegale de incitare la ură în termen de 24 de ore. Însă mai sunt unele aspecte care trebuie soluționate, în special lipsa de feedback sistematic către utilizatori.

Instagram și Google+ au anunțat astăzi că aderă la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că și mai mulți actori vor face obiectul acestuia.

Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a apreciat aceste progrese: „Rezultatele prezentate astăzi arată că platformele on-line își asumă angajamentul luat de a evalua conținutul care le este notificat și de a elimina în termen de 24 de ore discursurile ilegale de incitare la ură. Mă adresez companiilor de IT și le invit să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența și pentru a trimite sistematic feedback către utilizatori, așa cum se prevede în orientările pe care le-am publicat anul trecut. De asemenea, este important să existe o serie de garanții pentru a evita o eliminare excesivă și pentru a proteja drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare.”

Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat:„ Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conținut rasist și xenofob. În prezent, Codul de conduită se dovedește a fi un instrument util de combatere rapidă și eficientă a conținutului ilegal. Acest lucru demonstrează că, atunci când există o colaborare strânsă între întreprinderile din domeniul tehnologiei, societatea civilă și factorii de decizie, putem să obținem rezultate și, în același timp, să păstrăm libertatea de exprimare. Aș dori ca, în același fel, companiile de IT să manifeste o fermitate similară și în alte chestiuni importante, cum ar fi combaterea terorismului sau a condițiilor de utilizare nefavorabile pentru utilizatorii lor.”

De la adoptarea Codului de conduită, în mai 2016, s-au înregistrat constant progrese în ceea ce privește eliminarea conținutului ilegal semnalat, așa cum se arată în evaluarea publicată astăzi:

• În medie, companiile de IT au eliminat 70 % din totalul discursurilor ilegale de incitare la ură care le-au fost semnalate de către ONG-urile și entitățile publice care participă la evaluare. Această rată a crescut constant, de la 28 % în 2016, când s-a realizat prima evaluare a Codului, până la 59 % în mai 2017, când a avut loc a doua evaluare.
• În prezent, toate companiile de IT participante respectă pe deplin obiectivul de a examina majoritatea notificărilor în termen de 24 de ore, atingând o medie de peste 81 %.Această cifră s-a dublat în raport cu prima rundă de monitorizare, dar a crescut și în raport cu a doua, când doar 51 % din notificări erau analizate în termen de 24 de ore.

Îmbunătățiri așteptate

În timp ce principalele angajamente asumate în cadrul Codului de conduită au fost îndeplinite, mai trebuie făcute progrese în următoarele domenii:

• În medie, pentru aproape o treime din notificări, utilizatorii nu primesc informații de feedback (diferite rate de răspuns în funcție de compania de IT). Transparența și feedback-ul către utilizatori sunt două dintre aspectele care trebuie ameliorate.
• Codul de conduită vine în completarea legislației privind combaterea rasismului și xenofobiei, care impune ca autorii discursurilor ilegale de incitare la ură (on-line sau off-line) să facă obiectul unei urmăriri penale efective. În medie, unul din cinci cazuri notificate către companiile de IT a fost, de asemenea, raportat de ONG-uri către poliție sau procurori. Această cifră a crescut de mai mult de două ori de la ultimul raport de monitorizare. Astfel de cazuri trebuie anchetate prompt de către poliție. Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și întreprinderi și oferă sprijin financiar și orientări operaționale. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autoritățile competente din statele membre și companiile de IT.

Etapele următoare

Comisia va continua să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizațiilor societății civile și intenționează să-l aplice și la alte platforme on-line. Dacă eforturile nu vor fi continuate sau dacă vor fi încetinite, Comisia va avea în vedere luarea de măsuri suplimentare.

Context

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul on-line.

UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și facilita libertatea de exprimare în mediul on-line. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură.

Pentru a reacționa la problema tot mai mare pe care o reprezintă discursurile ilegale de incitare la ură din mediul on-line, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line.

Această a treia evaluare a fost efectuată de ONG-urile și instituțiile publice din 27 de state membre care au emis notificările privind conținutul ilegal. La 7 decembrie 2016, Comisia a făcut publice rezultatele primului exercițiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a acestui Cod de conduită. La 1 iunie 2017, au fost publicate rezultatele celui de-al doilea raport de monitorizare.

La 28 septembrie, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări pentru platformele de internet cu privire la procedurile de notificare și intervenție vizând combaterea conținutului on-line ilegal. Importanța combaterii discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul on-line, precum și necesitatea de a continua colaborarea pentru punerea în aplicare a Codului de conduită se numără printre principalele aspecte evidențiate în acest document de orientare.

La 9 ianuarie 2018, mai mulți comisari europeni s-au întâlnit cu reprezentanți ai platformelor on-line pentru a discuta progresele înregistrate în combaterea răspândirii pe internet a conținutului ilegal (propagandă teroristă, discursuri ilegale de incitare la ură, discursuri rasiste și xenofobe etc.), precum și cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală (a se vedea declarația comună).

Pentru informații suplimentare:

Codul de conduită – al treilea raport de monitorizare

Întrebări și răspunsuri