Monthly Archives: aprilie 2018

Specializarea inteligentă și transferul de tehnologie, factori de inovare pentru dezvoltarea regională

Oamenii de știință, mediul de afaceri, autoritățile regionale și decidenții politici sunt invitați să participe la conferința la nivel înalt pe tema specializării inteligente și transferului de tehnologie, organizată de EU Science Hub – Joint Research Centre, în perioada 3-4 mai, la Sofia.

Centrul Comun de Cercetare (JRC) organizează la Sofia, în perioada 3-4 mai, conferința la nivel înalt pe tema specializării inteligente și transferului de tehnologie. Oportunitățile și provocările inovării și răspunsul Europei la acestea sunt principalele teme ce vor fi abordate, accentul punându-se pe Europa de sud-est, inclusiv zona Balcanii Occidentali.

Data:
03/05/2018 – 09:00 to 04/05/2018 – 13:15

Evenimentul este organizat în contextul președinției bulgare a Consiliului UE. Discuțiile se vor axa pe un dialog constructiv între instituțiile publice și mediul privat.

Factorii de decizie politică, oamenii de știință, oamenii de afaceri și autoritățile regionale se pot înscrie la acest eveniment prin completarea unui formular online(link is external).

Specializarea inteligentă, transferul de tehnologie și economia digitală, prin investiții în cercetare, inovare și capital uman, sunt priorități-cheie pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică.

 

Date de contact:

JRC-InnovGrowth-Conf@ec.europa.eu

Jumătate de milion de refugiaţi au obţinut azil în UE

Peste jumătate de milion de refugiaţi au obţinut azil în UE în 2017, ceea ce înseamnă cu 25% mai puţin faţă de anul precedent, a anunţat ieri Oficiul de statistică al blocului comunitar Eurostat. Cei mai mulţi dintre ei – peste 60% – au primit azil în Germania.

Din totalul de 538.000, cei mai mulţi dintre solicitanţii de azil care au primit răspuns favorabil în 2017 au fost cetăţeni sirieni (175.800), urmaţi de afgani (100.700) şi irakieni (64.300).

Sursa: Monitorul de Botosani

S-a deschis a XII-a ediție a târgului liceelor din Botoșani!

Elevii din clasele a VIII-a din Botoșani au la dispoziție două zile pentru a putea participa la Târgul liceelor din județul Botoșani. Evenimentul a ajuns la cea de-a XII-a ediție și este găzduit, al doilea an consecutiv, în sala de sport a Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”. Mai bine de 200 de elevi aflați în ultimul an de gimnaziu au vânat astăzi standurile reprezentanților liceelor.

Sursa: 4Botosani.ro

Îmbulzeală la bursa de joburi: Sute de șomeri printre parlamentari, vicepreşedinte și viceprimar – GALERIE FOTO

Evenimentul dedicat șomerilor a început la ora 9:30. Botoșăneni tineri sau mai în vârstă, dar fără ocupaţie, au luat cu asalt etajul IV-lea al complexului comercial pentru a-și găsi un serviciu.

Sursa:  

România a devenit membru în Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE (engl)

Committee (DAC)
Romania becomes Participant in the OECD Development Assistance Committee (DAC)

Romania became a Participant in the Development Assistance Committee (DAC) on 5 April 2018. As a provider of substantial concessional finance for development co-operation and humanitarian aid, Romania will contribute to the DAC’s discussions and work on key development and humanitarian issues. Integrating Romania’s experience and perspectives will help strengthen the DAC’s capacity to inform international development discussions, making the committee more inclusive and relevant. The DAC, as the leading forum for providers of development co-operation and humanitarian aid, is an important platform for countries to learn from each other’s experience. Most notably, as a Participant, Romania will have greater opportunities to learn from other countries’ experience, good practice and lessons in managing development co-operation and humanitarian programmes and systems.

When accepting the OECD’s invitation to become a Participant of the DAC, Mr. Teodor Meleşcanu, Romania’s Minister of Foreign Affairs, looked forward “to bringing Romania’s perspectives to the work and activities of the DAC and to learning from the experience of DAC members as we develop Romania’s development co-operation programme and systems further”. The DAC Chair, Ms. Charlotte Petri Gornitzka, welcomed Romania’s new role in the DAC.

Romania is the fourth Participant in the DAC and, as such, can take part in all non-confidential meetings of the committee, including its High-Level and Senior-Level Meetings, and the meetings of the DAC subsidiary bodies.

Related Documents

DAC global relations
Promoting dialogue beyond the DAC
Development finance of countries beyond the DAC
Romania’s Official Development Assistance (ODA)

Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2018: Lotul României a obținut două medalii de aur și o medalie de argint. Vezi subiectele de la olimpiadă – Hotnews Mobile

http://m.hotnews.ro/stire/22402332

Munca în Danemarca

Danezii s-au situat mult deasupra mediei UE și în privința procentului populației care câștigă un salariu, cu 68,7%. Doar Suedia și Germania au avut un scor mai mare, media UE fiind de 58,2%.

Bătrânei de aur

Un alt aspect, conform unui nou raport al ministerului de interne, este acela că numărul oamenilor peste 60 de ani care muncesc a crescut cu 163.000 în ultimii patru ani. În acest moment, aproape una din trei persoane din Danemarca având peste 60 de ani este angajată sub o formă sau

Uniunea Europeană trebuie reformată

Uniunea Europeană trebuie reformată, pentru a putea face faţă provocărilor de nivel global care ameninţă suveranitatea comunitară, afirmă preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel

Românii îşi doresc de la Uniunea Europeană să facă mai mult pentru rezolvarea unor probleme privind stabilitatea economică, diminuarea corupţiei, politica publică şi educaţia

Românii îşi doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru rezolvarea unor probleme precum stabilitatea economică, diminuarea corupţiei, politica publică şi educaţie, arată un studiu al Comitetului European al Regiunilor care arată cum este percepută Europa în regiuni şi oraşe.
Românii manifestă încredere sporită în Uniune comparativ cu alte niveluri administrative. Parţial, cel puţin, asta se datorează nivelului foarte scăzut de încredere în autorităţile regionale, iar în privinţa îngrijorărilor pe care românii le au privind ţara lor sunt legate de stabilitatea economică, educaţie sau politicile interne

Iohannis: „O amenințare importantă la adresa securității europene vine dinspre est”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 19 aprilie a.c., o alocuțiune în cadrul seminarului „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la București”.

Iata integral interventia sa:

Doamnelor și domnilor,

Tema propusă de CEPA pentru această dezbatere este foarte relevantă, întrucât se concentrează pe ideea de recalibrare și redefinire („reshaping”) – ceea ce reflectă faptul că acest context de securitate în care ne aflăm, în regiunea extinsă a Mării Negre, este fluid, dinamic și complex, marcat de impredictibilitate și generând o nevoie constantă de adaptare.

Cred că suntem cu toții de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuația de securitate la nivel internațional.

Regiunea Mării Negre se află la intersecția Vecinătăților Estice și Sudice ale NATO și ale UE – cu amenințările, riscurile și provocările specifice: conflicte regionale înghețate sau active, noi amenințări de natură cibernetică, hibridă și teroristă, migrație ilegală. You name it we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat și coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare.

În prezent, o amenințare importantă la adresa securității europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret.

Pe fondul acestor evoluții, obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al țării noastre – precum și rolul nostru în NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene.

Mediul actual de securitate generează, însă, și o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice.

Și pentru că am amintit de ferestre de oportunitate – aș vrea să menționez că am participat ieri la deschiderea primei reuniuni parlamentare a Formatului București, sau B9, cum este cunoscut, și am avut, de asemenea, o discuție foarte utilă cu generalul Curtis Scaparrotti, Comandatul Suprem al Forțelor Aliate din Europa.

Formatul București este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunitățile care se ivesc în situații de criză.

B9 a fost generată tocmai de necesitatea de a armoniza viziunile statelor de pe Flancul Estic și de a articula în mod cât mai eficient contribuțiile țărilor noastre la procesele aliate, însă în deplină concordanță cu valorile solidarității și unității pe care se fundamentează NATO.

Doamnelor și domnilor,

În viziunea României – și sunt convins că cele două paneluri care vor urma vor explora îndeaproape aceste idei – există trei linii de acțiune esențiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare.

În primul rând, este necesară întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

De aceea – și cred că acest lucru merită spus în contextul unui seminar organizat de CEPA la București – România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România.

În al doilea rând, sprijinim dezvoltarea parteneriatului între NATO și Uniunea Europeană. Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun – precum mobilitatea forțelor sau apărarea cibernetică – în baza complementarității și sinergiei celor două organizații.

În acest mod, cooperarea NATO – Uniunea Europeană va aduce plus-valoare securității europene și euro-atlantice și va genera eficiență instituțională.

România s-a implicat activ în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene și rolul acesteia în domeniul securității și apărării.

În același timp, pentru noi, NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Nu în ultimul rând, ajungând la cea de a treia linie majoră de acțiune, este esențială asigurarea unității, coerenței și consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO.

În acest sens, creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire sunt esențiale pentru sporirea eficienței aliate.

Suntem în plin proces de implementare a prezenței înaintate (Forward Presence) a NATO în România și în regiunea Mării Negre, dar aceasta nu și-a atins deplinul potențial și evaluez că trebuie să îi conferim o și mai bună capacitate de reacție și de mobilitate.

Într-adevăr, avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Aceste linii de acțiune se reflectă în prioritățile pe care România le urmărește la Summitul Aliat din iulie.

Astfel, având în vedere climatul de securitate actual, NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare și descurajare și să consolideze dimensiunea apărării colective față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est.

România este, totodată, conștientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la granițele acesteia. De aceea, Alianța trebuie să crească contribuția pe dimensiunea proiectării stabilității și a creșterii rezilienței partenerilor săi.

Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în Est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât și în Sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului.

Totodată, țara noastră va continua să susțină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităților și să își respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate și, implicit, în securitatea Alianței.

Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziții de echipamente majore și dezvoltarea de capabilități, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă și contribuția națională consistentă la operațiunile și misiunile NATO.

Doamnelor și domnilor,

Închei prin a evidenția seriozitatea maximă pe care România o acordă securității și responsabilităților care țin de asigurarea ei.

Suntem pe deplin conștienți că, în condițiile mediului de securitate actual, apărarea începe cu teritoriul național.

Ne bazăm pe sprijinul Aliaților, dar, în același timp, continuăm eforturile naționale în acest domeniu. Așadar, România va continua să își asume, în mod credibil și predictibil, rolul de furnizor de securitate și stabilitate în regiune.

SURSA: PRESIDENCY.RO

%d blogeri au apreciat: