Propunerile Greenpeace România pentru aer curat în Capitală

Dragă Cajvaneanu,

După ce am arătat, prin propriile măsurători, că nivelul de poluare din Capitală este mult mai ridicat decât cel comunicat populației de autorități prin rețeaua oficială de monitorizare a calității aerului, am lansat raportul “Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori”, în care Bucureștiul s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orașe analizate, în ceea ce privește transportul public, siguranța rutieră, calitatea aerului, managementul mobilității și mobilitatea activă.

Săptămâna trecută, după ce am participat la dezbaterea publică organizată de Primăria Municipiului București, în cadrul căreia am prezentat seria noastră de cerințe privind îmbunătățirea calității aerului din Capitală, am transmis o scrisoare PMB reiterând măsurile concrete care ne așteptăm să fie implementate pentru reducerea poluării. Iată ce am cerut!

Transport durabil în București

  • reducerea ponderii ridicate a transportului motorizat privat din oraș – îmbunătățirea legislației privind taxarea mașinilor poluante care circulă în București (vinieta Oxigen), astfel încât autovehiculele diesel să fie interzise treptat în oraș;
  • înlocuirea flotei de 1400 de autobuze diesel cu o flotă de autobuze 100% electrică;
  • prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport public (bandă unică pentru mijloacele de transport public);
  • dezvoltarea unui sistem integrat de achiziție a biletelor – un card unic care poate fi reîncărcat și utilizat pentru toate tipurile de transport public;
  • dezvoltarea infrastructurii pentru bicicliști – crearea pistelor de biciclete separate și protejate;
  • dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni – combaterea parcatului ilegal pe trotuare, asigurarea unei infrastructuri care să fie accesibilă și pentru persoanele cu mobilitate redusă (precum și integrarea lor în sistemul de transport public), marcarea și ameliorarea intersecțiilor și trecerilor de pietoni și crearea de zone pietonal.

Mai multe spații verzi în București

  • de la 10 mp/capita la cel puțin 26 mp/capita, conform normelor UE, și țintirea către recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de 50 mp/capita.

Monitorizarea adecvată a calității aerului

  • amplasarea mai multor stații, în zone strategice și care sa măsoare toți indicii de poluare, de către Ministerul Mediului; implementarea, de către Primăria Municipiului București, a unei rețele complementare de monitorizare, astfel încât noi, cetățenii, să fim informați corect, complet și în timp real.

Trebuie să știi că România a primit până în prezent 3 scrisori de avertizare din partea Comisiei Europene. Prima, transmisă în 2009, a vizat depășirile limitelor legale ale nivelului de poluare. În 2018, după 9 ani fără măsuri concrete de limitare a poluării, România a fost trimisă de Comisia Europeană în faţa Curţii de Justiţie pentru depăşirea valorilor limită stabilite pentru calitatea aerului şi încălcarea obligaţiei de a lua măsuri pentru reducerea perioadelor de depăşire. În cazul în care România va fi găsită vinovată, riscă amenzi între 100.000 şi 400.000 de euro pe zi.

A doua scrisoare, adresată în 2017, a vizat monitorizarea poluării: “Comisia îndeamnă ROMÂNIA să asigure monitorizarea adecvată a calității aerului pe întreg teritoriul său. România nu a reușit să creeze o rețea de monitorizare care să respecte standardele și cerințele UE în vederea evaluării eficiente și a îmbunătățirii calității aerului.”

Doi ani mai târziu, în iulie 2019, pe fondul unui eșec sistemic în ceea ce privește monitorizarea calității aerului, România a primit o nouă atenționare din partea Comisiei Europene sub forma unei scrisori adiționale de punere în întârziere. “Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților din această țară să abordeze eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător. Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice.”

Concret, România se află în plin proces de infringement, nesoluționat!

Soluționarea problemei poluării aerului presupune timp, un efort comun și o cooperare între mai multe instituții ale statului. Dintre acestea, doi piloni importanți sunt Primăria Municipiului București și Ministerul Mediului, care ar trebui să dialogheze constant, transparent și în beneficiul nostru, al celor aproape 2 milioane de locuitori care alegem să trăim în București. De asemenea, PMB și Ministerul Mediului trebuie să asigure că măsurile pe care le implementează vor îmbunătăți calitatea aerului din Capitală și vor transforma orașul într-unul în care sănătatea nu ne este pusă în pericol în fiecare zi, într-un oraș curat, verde, în care să ne placă cu adevărat să trăim.

Lasă un răspuns