Schimbările climatice cum intervenim

Dragă Cajvaneanu,

🔎 Ce înseamnă pentru tine schimbările climatice? De ce în Europa și în lumea întreagă din ce în ce mai mulți oameni sunt preocupați de subiect și ies în stradă ca să le ceară autorităților să rezolve ACUM problemele generate de schimbările climatice? De ce comunitatea oamenilor de știință ne avertizează, în fiecare an, că lumea în care trăim trebuie să treacă prin schimbări rapide, de anvergură și fără precedent pentru a atenua și a ne adapta la impactul schimbărilor climatice? De ce chiulesc tinerii de la ore și strigă cu toată puterea că nu au un viitor pe această Planetă? De ce atâta agitație ca să trecem la surse de energie verde și să lăsăm în urmă energia produsă din surse fosile? De ce organizații, grupuri de părinți, fermieri dau în judecată state și corporații pentru că le pun în pericol viața și viitorul, că nu mai au resurse pentru un trai decent? De ce se agită Greenpeace împreună cu voluntari, susținători și alte organizații de mediu?

🔎 2019 a fost al doilea cel mai călduros an înregistrat până acum la nivel global. În luna februarie, în Antarctica au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi de până acum: 18.5 grade. Calota glaciară se topește într-un ritm accelerat, ducând astfel la creșterea nivelului mărilor. Permafrostul se topește pe vaste suprafețe, iar oceanele și mările lumii absorb CO2 și se acidifică în ritm accelerat. În Australia, în luna ianuarie, peste 11 milioane de hectare de pădure au ars, pierzându-și viața peste 1 miliard de animale. În 2019, peste 40.000 de incendii au devastat un milion de hectare din Pădurea Amazoniană. Regiuni întregi din lume și din Europa sunt în plin proces de deșertificare ca urmare a secetelor prelungite în timp ce alte zone sunt afectate de inundații puternice. Creșterea evenimentelor meteorologice extreme pe care le-am experimentat în ultimii ani sunt strâns legate de schimbările climatice. Uraganele, taifunurile, inundațiile și seceta sunt agravate de schimbările climatice.

Urmărește clipul și distribuie-l mai departe prietenilor tăi!

Realitatea este incomodă. Efectele schimbărilor climatice apar adesea ca un monstru aflat în continuă creștere, prea mare pentru a-i diminua efectele, prea înfricoșător ca să îl privim în ochi. Uneori pare că e departe de noi, pierdut printre insulele înghițite de ocean sau prin comunitățile incendiate din California. Alteori e aici, mai ales atunci când seceta devastează recolte întregi, când viitura duce la vale casa bunicilor sau când temperaturile o iau razna vara în inima de beton a orașelor.

Ani întregi de investigații științifice arată ce cauzează schimbările climatice și cum contribuie oamenii la acestea. Lucrurile funcționează așa:

🔎 Anumite gaze – precum dioxidul de carbon – produc efectul de seră, captând căldura și reglând temperatura Pământului. Problema apare atunci când, prin arderea combustibililor fosili pentru producerea electricității sau a căldurii (gaze, petrol, dar în principal cărbune), se elimină în atmosferă vaste cantități de gaze cu efect de seră, în mod particular dioxidul de carbon. Acumularea acestor gaze timp de sute de ani, de la revoluția industrială încoace, a generat încălzirea globală răspunzătoare pentru schimbarea climei Pământului.

🔎 Efectele directe ale acestui proces de acumulare a gazelor cu efect de seră, corelat cu distrugerea pădurilor, poluarea și exploatarea oceanelor, dezechilibrarea ecosistemelor și declinul biodiversității ne dau astăzi bătăi de cap: distrug comunități, incendiază păduri, inundă orașe, pârjolesc terenurile agricole, fură vieți și deșertifică viitorul copiilor noștri. Odată pornite, aceste procese la scară globală se influențează și se potențează reciproc, ducând la o creștere a incidenței și intensității fenomenelor climatice extreme cu impact devastator asupra biosferei, adică inclusiv a oamenilor.

🔎 Prin Acordul de Climă de la Paris (2015) ne-am asumat că vom limita creșterea temperaturii globale la 1.5 – 2 grade Celsius. Ultimul raport al comunității oamenilor de știință ne arată că impactul climatic ar fi semnificativ mai redus și că nenumărate vieți omenești ar fi salvate dacă am reuși să limităm creșterea încălzirii globale.

Cum o limităm? Prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon din toate sectoarele economiei și prin asigurarea unui mix energetic cu 0 emisii de carbon. Momentan, Uniunea Europeană și-a asumat pentru anul 2030 o reducere a emisiilor cu 55%. Asta înseamnă o creștere a temperaturii cu 3 grade Celsius. Scenariul nu este deloc unul îmbucurător și ne sperie. Pentru a evita o criză climatică, Uniunea Europeană trebuie să-și reducă emisiile cu până la 65% până în 2030.

🔜 Momentan, fiecare stat membru lucrează la Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 prin care trebuie să se alinieze la țintele europene. România este unul dintre statele mai puțin ambițioase, care nu e dispus să renunțe la principalul contributor al gazelor cu efect de seră – cărbunele. România dă semne de slăbiciune și când vine vorba de susținerea sectorului energiei verzi. Iar când vine vorba de asigurarea unei tranziții economice și sociale juste pentru comunitățile dependente de industria energetică pe cărbune, România nu știe să profite de contextul european favorabil.

🙌 Dar hei! Nu ne lăsăm bătuți cu una, cu două! Continuăm să acționăm împreună pentru ca România să fie o voce puternică și progresistă în comunitatea europeană în lupta pentru combaterea și adaptarea la schimbările climatice. Fii pe fază! Va urma!

Rămâi la curent cu noutățile campaniei de Climă și Energie!

Lasă un răspuns