Category Archives: Buget UE

Bugetul UE: un program spațial în valoare de 16 miliarde €

Pentru următorul buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia propune să se dedice 16 miliarde euro pentru a ajuta la menținerea și la stimularea rolului de lider al UE în domeniul spațial.

06/06/2018

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și pentru urmărirea intereselor strategice ale Europei. Grație unor investiții majore, UE are un puternic avans în activitățile spațiale, iar industria spațială europeană este una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, există multe provocări noi și mulți jucători noi la nivel internațional. Noul program spațial al UE va investi mai mult în activitățile spațiale, contribuind la adaptarea la noile necesități și tehnologii și consolidând, în același timp, accesul autonom la spațiu al Europei.

 

Vicepreședintele Comisiei Maroš Šefčovič a declarat: „Investițiile UE în domeniul spațiului au produs deja rezultate semnificative la nivel mondial, rezultate ce aduc beneficii cetățenilor și întreprinderilor din Europa. Peste 10 % din PIB-ul UE depinde deja de activități legate de spațiu, iar investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur. E nevoie însă să ne intensificăm eforturile. Datele spațiale pot ajuta industria europeană să fie lider în domeniul internetului obiectelor și al conducerii automatizate a automobilelor și ne pot ajuta să monitorizăm cu mai multă precizie emisiile de gaze cu efect de seră, pentru ca acțiunile noastre în domeniul schimbărilor climatice să fie mai eficace ca oricând.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat: „Spațiul este important pentru Europa. Activitățile spațiale ale UE sunt deosebit de valoroase pentru societatea, economia și securitatea noastră. Calea de urmat este clară: să menținem și să modernizăm infrastructura existentă pentru Galileo și Copernicus, să extindem utilizarea datelor spațiale, să stimulăm un „nou spațiu” european de tinere întreprinderi inovatoare și să sporim securitatea europenilor. Astăzi ne transformăm ambiția și viziunea într-un program concret, astfel încât Europa să rămână unul dintre liderii mondiali în domeniul spațiului și să fie mai bine echipată pentru a reacționa la schimbările profunde care au loc în sectorul spațial”.

Propunerea Comisiei va reuni toate activitățile vechi și noi din domeniul spațiului sub umbrela unui singur program. Noul program spațial va asigura menținerea infrastructurii și a serviciilor existente, precum și introducerea mai multor aspecte noi:

  • Stimularea unei industrii spațiale puternice și inovatoare: Noul program spațial va îmbunătăți accesul la finanțarea de risc pentru întreprinderile nou-înființate din domeniul spațiului. În același timp, Comisia va analiza posibilitatea creării unui instrument de capital dedicat prin programul InvestEU. Noul program spațial va crea parteneriate pentru inovare, în vederea dezvoltării și achiziționării de produse și de servicii inovatoare, va facilita accesul la instalații de testare și de prelucrare pentru întreprinderile nou-înființate și va promova certificarea și standardizarea. Programul va fi implementat împreună cu programul Orizont Europa, pentru a asigura colaborarea dintre cercetarea din domeniul spațiului și acțiunile inovatoare.
  • Menținerea unui acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor pentru UE: Autonomia strategică a Europei este deosebit de importantă în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, precum și securitatea și apărarea. Având în vedere faptul că UE este cel mai mare client instituțional, Comisia va agrega cererea UE de servicii de lansare, asigurând finanțarea și sprijinind utilizarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi lansatoarele reutilizabile de vehicule spațiale, și va contribui la adaptarea infrastructurii terestre necesare.
  • Un sistem de guvernanță unificat și simplificat: UE va asigura faptul că mărirea investițiilor financiare este sprijinită de un proces decizional eficient, astfel încât toate activitățile spațiale ale UE să se desfășoare la timp și cu respectarea bugetului. Comisia va fi în continuare responsabilă cu gestionarea programului în ansamblu. Dată fiind vasta sa experiență, Agenția Spațială Europeană(link is external) (ESA), care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al UE. Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit European, care urmează să fie redenumită „Agenția UE pentru Programul spațial”, va sprijini tot mai mult exploatarea și adoptarea de către piață a activităților spațiale ale UE și va avea un rol sporit în asigurarea securității tuturor componentelor programului.

Comisia propune alocarea bugetului de 16 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 astfel:

  • 9,7 miliarde euro pentru GalileoCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și pentru EGNOSCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, sistemul global și sistemul regional de navigație prin satelit ale UE: Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură pentru completarea și întreținerea constelației, dezvoltarea unui semnal de precizie sporită și sprijinirea adoptării de către piață a serviciilor de navigație prin satelit, de care ar beneficia automobilele autonome și conectate, internetul obiectelor, telefoanele inteligente și gestionarea traficului.
  • 5,8 miliarde euro pentru Copernicus(link is external), programul UE de observare a Pământului: Această sumă va finanța menținerea autonomiei UE și a rolului său de lider în domenii precum monitorizarea de înaltă calitate a mediului, gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea securității maritime și a frontierelor. Noile misiuni Copernicus, cum ar fi monitorizarea CO2, vor permite UE să devină lider tehnologic în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris. Serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus(link is external) (DIAS) vor simplifica mult exploatarea datelor Copernicus și dezvoltarea de aplicații inovatoare de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate.
  • 500 de milioane euro pentru dezvoltarea de noi componente de securitate: Noul program spațial va îmbunătăți performanțele și autonomia capacității de cunoaștere a situației spațiale (SSA), care ajută la evitarea coliziunilor în spațiu și monitorizează reintrarea obiectelor spațiale în atmosfera Pământului. El se va ocupa și de pericolele spațiale legate de activitatea solară și de asteroizi sau comete care ar amenința infrastructuri critice. O nouă inițiativă de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) le va furniza statelor membre un acces fiabil, sigur și eficient din perspectiva costurilor la comunicații securizate prin satelit și va sprijini protecția polițienească a frontierelor, comunitățile diplomatice sau protecția civilă și intervențiile umanitare.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE încep să dea rezultate cât mai curând posibil. Întârzieri precum cele de la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că investițiile în activitățile spațiale ale UE – Galileo, EGNOS și Copernicus – ar fi puse în pericol și că noile servicii ar fi întârziate. Investițiile în programe spațiale se întind pe decenii, implică riscuri majore și necesită ca deciziile privind gestionarea programelor să fie planificate cu mult timp înainte.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea activităților spațiale, în beneficiul tuturor.

Context

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

Propunerea de astăzi se bazează pe Strategia spațială pentru Europa din octombrie 2016 și pe Strategia privind politica industrială prezentată de președintele Juncker în 2017, în discursul său privind starea Uniunii. Ambele fac parte dintr-o viziune strategică privind o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă, ca răspuns la concurența globală în creștere și la schimbările tehnologice majore.

Propunerea are menirea să garanteze că UE rămâne un lider mondial în domeniul spațial. Ea va asigura continuarea investițiilor UE în activități spațiale, va încuraja progresele tehnice și științifice și va sprijini competitivitatea și capacitatea de inovare a sectorului spațial european, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. De asemenea, va sprijini acțiunile UE în domenii precum tehnica de calcul de înaltă performanță, schimbările climatice sau securitatea.

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Maud NOYON (+32 2 298 03 79)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Noul program spațial al UE: Întrebări și răspunsuri

Texte juridice și fișe informative:

  • Propunere de regulament
  • Evaluarea impactului
  • Rezumat
  • Fișă informativă: politica și activitățile în domeniul spațiului dincolo de 2020

Strategia spațială pentru Europa

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

Bugetul UE post-2020: 365 miliarde euro pentru politica agricolă comună: CARE SUNT NOUTĂŢILE

Cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 prevede măsuri de modernizare și simplificare a politicii agricole comune (PAC), pentru care este stabilit un buget de 365 miliarde euro. Datorită acestor propuneri, PAC rămâne o politică pregătită să facă față viitorului, care continuă să sprijine fermierii și comunitățile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE și reflectă ambiția UE legată de grija pentru mediu și acțiunile climatice.

01/06/2018

Jyrki Katainen, vicepreședinte pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Politica agricolă comună este una dintre politicile noastre de bază și influențează viața tuturor europenilor. Aceste propuneri solide vor contribui la competitivitatea sectorului agricol, consolidându-i, în același timp, sustenabilitatea. Prin noul model de performanță conferim un grad mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, în scopul de a spori eficacitatea politicii și a-i monitoriza mai bine rezultatele.”

Principalele elemente ale propunerilor Comisiei pentru modernizarea și simplificarea PAC sunt următoarele:

1. Un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce privește utilizarea sumelor alocate, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor și ale comunităților rurale mai extinse.

2. Mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului: plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri, o prioritate fiind sprijinirea fermelor mici și medii.

3. Ambiții mai mari privind acțiunile ce vizează mediul și impactul asupra climei: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse la nivelul întregii UE.

4. O mai bună utilizare a cunoștințelor și inovării: noul PAC va fructifica avantajele oferite de toate tehnologiile de ultimă oră și de cele mai recente inovații, ajutându-i astfel atât fermierii în munca lor, cât și administrațiile publice; va fi alocat un buget de 10 miliarde euro din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare și inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei.

Etapele următoare

Obținerea, în 2019, a unui acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Daniel ROSARIO (+ 32 2 295 61 85)

Clemence ROBIN (+32 2 29 52509)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Fișele informative și propunerile legislative sunt disponibile aici

MEMOCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••: Politica agricolă comună după 2020

Mai multe informații privind bugetul UE pentru viitor pot fi găsite aici

Banii tăi Economie / Ştiri economice UE alocă 181 de milioane euro pentru a intensifica lupta împotriva fraudei care îi afectează bugetul

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune să se pună la dispoziţie 181 de milioane euro pentru a sprijini eforturile statelor membre în vederea luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a altor nereguli care afectează bugetul UE.

Citeste mai mult: adev.ro/p9jv31

Comisia Europeană premiază România și penalizează dur Grupul Vișegrad: România, Bulgaria și Grecia, cea mai mare creștere a fondurilor UE pentru dezvoltare

România va primi 27,2 miliarde de euro fonduri de coeziune în perioada 2021-2027, potrivit propunerii Comisiei Europene anunțate marți de comisarul Corina Crețu. Este cea mai mare creştere raportată la actualul buget UE, de 8%, alături de Bulgaria şi Grecia. La polul opus se află țările rebele din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), cu scăderi între 22% și 24% față de banii alocați pentru dezvoltare în actualul exercițiu bugetar. Toate fondurile vor fi însă condiționate de respectarea statului de drept, dacă propunerea Comisiei rămâne în forma inițială.

Sursa: G4Media

Sursa foto: Presidency.ro

Bugetul UE: Comisia propune dublarea finanțării programului Erasmus

Imagini pentru erasmus +

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune dublarea finanțării programului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR.

Programul Erasmus permite deja unor milioane de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să învețe în străinătate, sporindu-le, în același timp, experiența și gradul de informare cu privire la Europa și îmbunătățindu-le șansele viitoare pe piața muncii Grație dublării finanțării sale, acest program va fi și mai eficace în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi crearea unui spațiu european al educației până în 2025, responsabilizarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii.

Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Trebuie să consolidăm Erasmus. De peste 30 de ani, el a fost unul dintre cele mai importante programe, deoarece demonstrează adevăratul sens al integrării. Aceasta este esența însăși a unei Europe fără frontiere. Prin programul Erasmus, le oferim tinerilor noștri mai multe oportunități. Din acest motiv, propunem dublarea finanțării. Fiecare euro pe care îl investim în Erasmus este o investiție în viitorul nostru — în viitorul unui tânăr, al unui profesor sau stagiar și în viitorul Europei. Ca fost student Erasmus, vorbesc din proprie experiență.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sunt extrem de mândru de faptul că această Comisie a propus să dubleze bugetul pentru Erasmus — aceasta este de departe cea mai mare creștere pe care am propus-o pentru orice program în cadrul bugetului UE. Trebuie să dăm dovadă de îndrăzneală. Acest program va sprijini ambițiile mari pe care le avem pentru responsabilizarea tinerilor, crearea unui spațiu european al educației și consolidarea identității noastre europene. Fac apel la statele membre și la Parlamentul European să ne acorde sprijinul lor și să se asigure că putem construi cel mai bun viitor pentru cetățenii noștri.”

Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde EUR pentru educație și formare, 3,1 miliarde EUR pentru tineret și 550 de milioane EUR pentru sport.

Propunerea Comisiei vizează:

  • Creșterea numărului de beneficiari: Dublarea bugetului programului va face posibilă susținerea a până la 12 milioane de persoane în perioada 2021-2027 — de trei ori mai multe decât în cursul perioadei actuale de finanțare. Printre beneficiari se numără elevi de școală, studenți din învățământul superior, stagiari, cadre didactice, formatori, lucrători în domeniul tineretului, antrenori sportivi și, de asemenea, cursanți care urmează o educație și formare profesională și personal din învățământul pentru adulți, inclusiv cei care participă la ErasmusPro.
  • Captarea interesului persoanelor din toate mediile sociale: Prin formate noi și prin facilitarea accesului pentru întreprinderile mici și organizațiile locale, noul program va facilita participarea persoanelor care provin din medii defavorizate.
  • Consolidarea relațiilor cu restul lumii: Mobilitatea și cooperarea cu țările terțe vor fi, de asemenea, consolidate, printr-o combinație de mobilitate fizică și virtuală.
  • Axarea pe promovarea domeniilor de studiu orientate către viitor: consolidarea programului va acorda o atenție sporită domeniilor de studiu precum energia din surse regenerabile, schimbările climatice, ingineria de mediu, inteligența artificială sau ingineria.
  • Promovarea unei identități europene printr-o experiență de călătorie: Noua inițiativă DiscoverEU le va permite tinerilor să descopere patrimoniul cultural și diversitatea Europei.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării punerea în aplicare a primului an al programului Erasmus. Acest lucru ar însemna că aproape 1 milion de persoane nu ar putea merge în străinătate și că sute de mii de proiecte finanțate de UE în domeniul educației, formării tineretului și sportului nu ar putea începe la timp.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Propunerea privind programul Erasmus face parte din capitolul „Investiții în capitalul uman” al propunerii de buget pe termen lung al UE, prezentate de Comisie la 2 mai 2018.

Programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde EUR, se derulează în perioada 2014-2020. Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari.

Informații suplimentare

Propuneri legislative și fișe informative

Site-ul dedicat programului Erasmus

Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Bruxelles, 30 mai 2018

Comisia propune un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care simplifică programele existente în acest domeniu.

IP/18/3923

Fondul cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de o alocare bugetară propusă în valoare de 947 de milioane EUR pentru perioada prevăzută de șapte ani, din care 642 de milioane EUR sunt destinate programului „Drepturi și valori”, iar 305 milioane EUR programului „Justiție”. Alocarea globală este practic echivalentă cu alocarea bugetară din perioada anterioară.

Fondul va sprijini activitățile unei game variate de actori din domeniul drepturilor și al valorilor, precum ONG-urile, organismele de promovare a egalității, administrațiile publice, rețelele judiciare și universitățile.

Care sunt modificările aduse organizării actuale?

Crearea Fondului pentru justiție, drepturi și valori și a celor două programe aflate la baza acestuia reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală a celor trei programe.

Mai precis, domeniul cetățeniei, care este acoperit în prezent de două programe diferite, va fi inclus doar în noul program „Drepturi și valori”, ceea ce va permite dezvoltarea de sinergii.

Programul „Drepturi și valori”

Programul „Drepturi și valori” urmărește protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.

Programul are trei obiective specifice:

  • promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”)
  • promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”)
  • combaterea violenței (componenta „Daphne”)

 

ELEMENT VIZUAL

Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Drepturi și valori”?

  • activități de sensibilizare și de formare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind politicile și drepturile în domeniile acoperite de program, inclusiv sensibilizare cu privire la cultura, istoria și memoria europeană;
  • activități de învățare reciprocă în rândul părților interesate în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, a înțelegerii reciproce și a implicării civice și democratice, precum și activități de înfrățire a orașelor, pentru a reuni cetățeni europeni de diferite naționalități și culturi;
  • activități analitice și de monitorizare în vederea îmbunătățirii gradului de înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE, precum și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
  • sprijinirea organizațiilor societății civile care încurajează și facilitează participarea activă la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile europene;
  • dezvoltarea capacității rețelelor europene de a promova și a dezvolta și mai mult dreptul Uniunii, obiectivele de politică și strategiile, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.

Programul „Justiție”

Programul „Justiție” își propune să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă.

Mai precis, programul „Justiție”:

  • va facilita și va sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova statul de drept, sprijinind de exemplu eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării hotărârilor;
  • va sprijini și va promova formarea judiciară, cu scopul de a construi o cultură comună juridică, judiciară și a statului de drept;
  • va facilita accesul efectiv la justiție și la căi de atac eficace pentru toți cetățenii; va promova proceduri civile și penale eficiente, va promova și va sprijini drepturile victimelor infracțiunilor, precum și drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.

Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Justiție”?

  • activități de sensibilizare și de formare: acestea vor ajuta părțile interesate relevante să își îmbunătățească cunoștințele despre politicile și legislația Uniunii, de exemplu cu privire la dreptul material și procedural, la instrumentele de cooperare judiciară sau la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
  • activități de învățare reciprocă, prin schimbul de bune practici între părțile interesate în vederea îmbunătățirii înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept;
  • activități analitice și de monitorizare, menite să conducă la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale din calea bunei funcționări a spațiului european de justiție;
  • activități de dezvoltare și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea, precum și a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
  • activități de dezvoltare a capacității principalelor rețele europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.

Cum vor fi sprijinite ONG-urile?

Rolul organizațiilor societății civile este extrem de important pentru punerea în aplicare a Fondului pentru justiție, drepturi și valori. Mai precis, programul „Drepturi și valori” va urmări protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.

Programul va furniza finanțare ONG-urilor în vederea promovării activităților prevăzute în contextul celor trei obiective specifice, asigurând continuitatea practicii actuale. Aceste activități includ, de exemplu, proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și de promovare a drepturilor copilului sau proiecte de comemorare.

Programul va finanța, de asemenea, activități vizând încurajarea și facilitarea participării active la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile, inclusiv a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție.

În plus, programul „Justiție” va sprijini, de asemenea, organizațiile societății civile, pentru a facilita, de exemplu, accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii.

Care este legătura dintre fond și noul mecanism propus de Comisie privind statul de drept în cadrul financiar multianual?

Regulamentul propus îi va permite Uniunii să își protejeze mai bine bugetul atunci când deficiențele în ceea ce privește statul de drept afectează – sau riscă să afecteze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii.

Rolul fondului este diferit, și anume acela de a promova politici conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile europene. Acesta va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și va garanta faptul că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.

Bugetul UE: un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori

Bruxelles, 30 mai 2018

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).

Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde EUR, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde EUR. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane EUR pe o perioadă de 7 ani. De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale pe care le-am formulat în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție ulterioare: ce fel de Uniune Europeană ne dorim, cum o vom construi și cum vom plăti pentru această construcție? Ambițiile noastre de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: avem nevoie de finanțare din partea UE pentru a ne adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților noastre și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat:„Europa dorește să sporească autonomia persoanelor. Ne demonstrăm angajamentele prin fapte. Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.” 

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este o valoare fundamentală și, prin urmare, este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”. Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu celelalte componente ale Pilonului european al drepturilor sociale și va permite o mai bună coordonare a investițiilor în domeniul sănătății. De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Prin propunerea de astăzi pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, ne asigurăm că putem oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept.
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene. În același timp, trebuie să sprijinim statele membre în efortul nostru comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul nostru comun de justiție.”

 1. Un Fond social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni:

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

  • Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;
  • Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;
  • Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;
  • Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane EUR pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.

Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului. Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce. De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.

Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe. În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în prezent în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar fi în măsură să pună în aplicare noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.
A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

Propunerile de astăzi referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018. Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, adoptată la 29 mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Informații suplimentare

Notă de informare: Întrebări și răspunsuri privind noul Fond social european și Fondul european de ajustare la globalizare pentru perioada 2021-2027

Notă de informare: Întrebări și răspunsuri referitoare la Fondul pentru justiție, drepturi și valori

Fișă informativă: Bugetul UE pentru viitor: Fondul social european plus și Fondul european de ajustare la globalizare

Site-ul Fondului social european

Comunicat de presă: Cea de-a 60-a aniversare a Fondului social european: 6 decenii de investiții în capitalul uman

Regulamentul privind dispozițiile comune

Urmăriți activitatea comisarului Valdis Dombrovskis pe Twitter

Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook și pe Twitter

Urmăriți activitatea comisarului Vera Jourovà pe Twitter

Urmăriți activitatea comisarului Vytenis Andriukaitis pe Twitter

Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene

Bugetul UE: investiția în oameni, lupta împotriva fraudei, protejarea migranților

Bruxelles, 30 mai 2018

Bugetul UE: Investiția în oameni cu un nou Fond Social, Erasmus, Europa creativă, Fondul de ajustare la globalizare și Fondul pentru justiție, drepturi și valori

Investiția în oameni și consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene a reprezentat o prioritate centrală a Comisiei Juncker. Următorul buget pe termen lung al UE reflectă în mod clar acest angajament, deoarece Comisia propune să consolideze, să reunească și să vizeze mai bine mai multe fonduri existente, care au pus deja oamenii în centru. Mai exact, Comisia propune instituirea unui Fond social europeanreînnoit , „Fondul Social European Plus” (FSE +) și un Fond european de ajustare la globalizare (FEG) consolidat și mai eficient . Ambele sunt orientate spre a investi în oameni: asigurarea că sunt dotate cu abilitățile necesare pentru a face față provocărilor și schimbărilor de pe piața muncii, urmărind pilonul european al drepturilor sociale. Pentru perioada 2021-2027, Fondul Social European Plus ar fi în valoare de 101,2 miliarde de euro, iar Fondul de ajustare la globalizare este de 1,6 miliarde de euro. Fondul pentru justiție, drepturi și valori va fi în valoare de 947 milioane de euro pe parcursul a 7 ani și va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și încrederea reciprocă și asigurându-se că oamenii se pot bucura de drepturile lor. Mai multe informații despre Fondul Social European Plus vor fi disponibile în acest comunicat de presă și în memo , precum și în acest prospect . Mai multe detalii despre Fondul pentru justiție, drepturi și valori vor fi publicate aici . De asemenea, Comisia propune dublarea finanțării pentru Erasmus la 30 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 și majorarea bugetului pentruEuropa creativăla 1,85 miliarde de euro. Programul Erasmus permite deja milioane de tineri europeni să studieze, să se antreneze sau să învețe în străinătate, lărgind experiența și conștientizarea Europei și sporind șansele lor viitoare pe piața muncii. Cu finanțare dublă, programul Erasmus va fi și mai eficient în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi construirea unui spațiu european al educației până în 2025, abilitarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor pentru tineret, educație și cultură. De asemenea, va fi mai incluzivă și va ajunge la oameni din toate mediile. Beneficiarii vor include elevii, elevii din învățământul superior, stagiarii, profesorii, formatorii, lucrătorii pentru tineret, antrenorii de sport și, de asemenea, elevii din domeniul educației și formării profesionale și al personalului din învățământul pentru adulți. Scopul principal al programului Creative Europe este de a promova, consolidarea și protejarea diversității culturale și lingvistice europene, a patrimoniului cultural și a creativității, precum și a competitivității sectoarelor culturale și creative din Europa. Cultura joacă un rol esențial în abordarea provocărilor societale și economice cheie, în special în promovarea cetățeniei active, a valorilor comune, a bunăstării, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Acomunicatul de presă și un fișă informativă privind programul Erasmus, precum și un comunicat de presă și o foaie de date despre Europa creativă vor fi disponibile online. La ora 13:00, vicepreședintele Dombrovskis și comisarii Thyssen , Navracsics și Gabriel vor prezenta o conferință de presă cu privire la toate fondurile menționate mai sus. ( Pentru mai multe informații: Christian Wigand – Tel .: +32 229 62253 , Nathalie Vandystadt – Tel .: +32 229 67083 , Sara Soumillion – Tel .: + 32 229 67094 , Joseph Waldstein – Tel .: +32 229 56184)

 

Bugetul UE: 181 de milioane de euro pentru consolidarea luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE

Pentru următorul buget pe termen lung al UE 2021-2027, Comisia propune să se acopere 181 de milioane de euro pentru a sprijini eforturile statelor membre de a combate frauda, ​​corupția și alte nereguli care afectează bugetul UE. Noul program UE de combatere a fraudei va finanța formarea specifică și schimbul de informații și de bune practici între autoritățile de aplicare a normelor antifraudă din Europa. De asemenea, va oferi sprijin pentru activitățile de investigație prin achiziționarea de echipament tehnic utilizat pentru detectarea și investigarea fraudelor, precum și pentru facilitarea accesului la sistemele informatice securizate.„Noul program UE de combatere a fraudei va aduce o contribuție tangibilă la sporirea luptei împotriva fraudei și a corupției în detrimentul bugetului UE. Consolidarea cooperării dintre autoritățile de aplicare a normelor statelor membre și furnizarea acestora a instrumentelor de investigație de ultimă oră pot face diferența în identificarea frauduloșilor, oprirea contrabandei sau prevenirea corupției în procedurile de achiziții publice „, a declarat Günther H. Oettinger, Comisar European pentru Buget și Resurse Umane. Un comunicat de presă în toate limbile este disponibil online. (Pentru mai multe informații: Alexander Winterstein – Tel .: +32 229 93265; Maria Tsoni – Tel .: +32 229 90526)

 

Protejarea și sprijinirea migranților și refugiaților: noi acțiuni în valoare de 467 milioane EUR în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa

Uniunea Europeană adoptă astăzi noi programe și proiecte în valoare totală de 467 de milioane de euro în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa , în conformitate cu angajamentul său continuu de a sprijini migranții și refugiații vulnerabili și de a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale. Noile măsuri de sprijin din regiunea Sahel / Lacul Ciad și Cornul Africii vor favoriza stabilitatea, locurile de muncă și creșterea economică, în special pentru tineri și grupuri vulnerabile. Acestea completează eforturile bilaterale și multilaterale în curs de desfășurare, cum ar fi prin intermediul Grupului operativ al Uniunii Africane – Uniunea Europeană – Organizația Națiunilor Unite și vor permite ca asistența pentru salvarea vieții să fie continuată, inclusiv accelerarea relocărilor refugiaților din Niger ca o prioritate. Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Federica Mogherini a declarat:„Continuăm să lucrăm pentru a salva vieți, pentru a ne asigura întoarcerea în condiții de siguranță și demnă și căile legale și pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, prin crearea de locuri de muncă și creșterea economică. . rapid acum cu OIM, am ajutat 22.000 de oameni să se întoarcă acasă și să ofere asistență de reintegrare a angajamentelor suplimentare de astăzi va consolida în continuare activitatea noastră față de gestionarea mobilității umane -. într – un mod uman, sigur și demn , împreună cu partenerii noștri „. Comisarul pentru cooperare Internațională și Dezvoltare, Neven Mimica , a declarat:„Majoritatea pachetului actual de asistență în valoare de 467 de milioane de euro vor fi dedicate îmbunătățirii oportunităților de angajare, în special pentru tineri, dar provocările rămân, iar resursele Fondului fiduciar se epuizează. Dacă vrem să continuăm asistența pentru salvarea vieții, Statele membre ale UE și alți donatori vor fi cruciale. ”  Comunicatul de presă complet , MEMO-urile din Cornul Africii și ferestrele din Sahel sunt disponibile online. (pentru mai multe informații: Carlos Martin Ruiz De Gordejuela – Tel .: +32 229 65322; Maja Kocijancic – Tel .: +32 229 86570; Christina Wunder – Tel .: +32 229 92256; Esther Osorio – Tel .: +32 229 62076 )

Bugetul UE în 2019: creștere economică, solidaritate, securitate

Propunerea de buget pentru anul 2019, prezentată de Comisia Europeană miercuri, 23 mai, are ca scop principal realizarea de investiții într-o economie europeană mai puternică și mai rezistentă, alături de promovarea solidarității și securității, în interiorul și în afara frontierelor UE. Cu credite de angajament în valoare de 166 de miliarde de euro, bugetul anual înregistrează o creștere de 3% față de cel din 2018.

23/05/2018

Comisarul european Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Propunem un buget ambițios care să continue să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile, ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri. Avem nevoie de stabilitate pentru UE și îmi doresc să ajungem la un acord cu Parlamentul și Consiliul în cel mai scurt timp.

Acest buget este cel de-al șaselea din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și se înscrie în limitele prevăzute de acesta.

Principalele obiective sunt:

  • stimularea economiei europene, prin alocarea de fonduri în valoare de 80 de miliarde de euro în acest sens și suplimentarea bugetului alocat unor programe emblematice precum Orizont 2020 (inclusiv pentru Întreprinderea europeană comună pentru tehnica de calcul de înaltă performanță), Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei sau Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
  • securitatea în interiorul și în afara frontierelor UE, accentul fiind pus pe reformarea sistemului european comun de azil, un nou sistem de intrare-ieșire, consolidarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a Agenției UE pentru azil și a altor agenții din domeniu, o alocare suplimentară de 1,5 miliarde euro dedicată Instrumentului pentru refugiații din Turciași punerea în aplicare a Cadrului de parteneriat cu țările terțe și a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD);
  • sprijinirea de noi inițiative, cum ar fi Corpul european de solidaritate, Autoritatea europeană în domeniul muncii, programul de sprijin pentru reforme structurale, programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, rezerva de capacități de protecție civilă la nivelul UE -„rescEU” sau noul Parchet European.

Context

Proiectul de buget al UE pentru 2019 prevede două sume pentru fiecare program care urmează să fie finanțat: angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la finanțările care pot fi convenite prin contracte într-un anumit an, în timp ce „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. Proiectul de buget al UE propus pentru 2019 se ridică la 166 de miliarde de euro în credite de angajament (+ 3% față de 2018) și 149 de miliarde de euro în plăți (+ 3% față de 2018).

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Proiect de buget UE 2019 – Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Proiect de buget UE 2019 – DocumenteCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Proiect de buget rectificativ nr. 3/2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Bugetul UE pentru 2019: Comisia propune un buget axat pe continuitate și rezultate – pentru creștere economică, solidaritate, securitate

Bugetul UE pentru 2019: Comisia propune un buget axat pe continuitate și rezultate – pentru creștere economică, solidaritate, securitate
Bruxelles, 23 mai 2018

Comisia a prezentat astăzi proiectul de buget al UE pentru 2019 în valoare de 166 de miliarde EUR în credite de angajament, ceea ce corespunde unei creșteri cu 3 % față de 2018. Scopul principal este realizarea de investiții într-o economie europeană mai puternică și mai rezistentă, alături de promovarea solidarității și securității de o parte și de alta a frontierelor UE.

Acest buget este cel de-al șaselea în cadrul actualului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2014-2020 și se înscrie în limitele prevăzute de acesta. A fost conceput astfel încât să optimizeze finanțarea programelor existente și a noilor inițiative și să stimuleze valoarea adăugată europeană în conformitate cu prioritățile Comisiei Juncker.

Dl Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Propunem un buget ambițios care să continue să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile, ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri. Avem nevoie de stabilitate pentru UE și îmi doresc să ajungem la un acord cu Parlamentul și Consiliul în cel mai scurt timp.”

Propunerea se bazează pe ipoteza că Regatul Unit va continua și după retragerea sa la 30 martie 2019 să contribuie și să participe la punerea în aplicare a bugetelor UE până la sfârșitul anului 2020, ca și cum ar fi stat membru.

Această propunere va fi dezbătută în comun de Parlamentul European și de statele membre ale Uniunii Europene. La începutul acestei luni, Comisia a prezentat propunerea sa pentru un buget modern și pragmatic pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Stimularea economiei europene

Fondurile pentru sprijinirea creșterii economice vor reprezenta aproximativ 80 de miliarde EUR în credite de angajament în 2019. Aceasta include suplimentarea bugetului alocat câtorva programe emblematice:

12,5 miliarde EUR (+ 8,4 % față de 2018) pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020, inclusiv 194 de milioane EUR pentru o nouă Întreprindere europeană comună pentru calculul de înaltă performanță;

2,6 miliarde EUR pentru educație în cadrul programului Erasmus+ ( + 10,4 % față de 2018);

3,8 miliarde EUR în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (+ 36,4 % față de 2018) pentru rețelele de infrastructură;

233,3 milioane EUR pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a sprijini tinerii care locuiesc în regiuni unde rata șomajului este ridicată – în acest sens, va fi utilizat și Fondul social european.

Comisia preconizează că în 2019 programele politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 vor rămâne la viteza de croazieră, după semnalele încurajatoare din ultimul an (57 de miliarde EUR, + 2,8 % față de 2018) și că finanțarea pentru politica agricolă va rămâne stabilă, la aproximativ 60 de miliarde EUR (+ 1,2 % față de 2018).

Securitatea în interiorul și în afara frontierelor UE

În ciuda limitărilor din bugetul UE pe termen lung pentru perioada 2014-2020, Comisia utilizează toată flexibilitatea de care dispune în buget pentru a se asigura că în acest an se va acorda din nou o atenție specială aspectelor legate de gestionarea migrației și a frontierelor:

reformarea sistemului european comun de azil, pentru a asigura o aplicare mai eficientă, echitabilă și umană a politicii în materie de azil;

un nou sistem de intrare-ieșire, care să permită o mai bună gestionare a frontierelor;

consolidarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a Agenției UE pentru azil și a altor agenții care se ocupă de aspecte legate de gestionarea frontierelor și vizelor;

o sumă suplimentară de 1,5 miliarde EUR pentru Instrumentul pentru refugiații din Turcia, pentru a continua furnizarea de hrană, educație și locuințe pentru cei care fug din calea războaielor din Siria și din alte regiuni (o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR va fi prevăzută deja în bugetul pentru 2018 și, din acest motiv, Comisia propune, de asemenea, modificarea acestuia);

punerea în aplicare a două inițiative majore: Cadrul de parteneriat cu țările terțe în cadrul Agendei europene privind migrația și Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) pentru a aborda cauzele profunde ale migrației.

Sprijinirea noilor inițiative

Pe lângă faptul că va consolida eforturile depuse în trecut, acest proiect de buget prevede, de asemenea, sprijin pentru inițiative noi:

103 milioane EUR pentru Corpul european de solidaritate, care creează oportunități pentru ca tinerii să desfășoare activități de voluntariat sau să participe la proiecte în propria lor țară sau în străinătate;

11 milioane EUR pentru crearea unei Autorități Europene în domeniul Muncii, care va contribui la garantarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în interiorul pieței interne și la simplificarea cooperării dintre autoritățile naționale;

40 de milioane EUR pentru extinderea programului de sprijin pentru reforme structurale, axat pe punerea în aplicare a reformelor structurale în statele membre;

245 de milioane EUR pentru instituirea programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru a sprijini industria europeană de apărare și pentru a pune bazele unei Uniuni Europene a Apărării;

150 de milioane EUR pentru a consolida reacția în caz de cutremure, incendii forestiere și alte dezastre în Europa, prin intermediul unei rezerve de capacități de protecție civilă la nivelul UE, inclusiv echipamente și echipe „rescEU”;

5 milioane EUR pentru crearea noului Parchet European care se va ocupa de urmărirea în justiție a criminalității transfrontaliere, inclusiv a cazurilor de fraudă, corupție și spălare de bani. De asemenea, vor fi luate noi măsuri pentru a proteja persoanele fizice și întreprinderile împotriva atacurilor cibernetice.

Context

Proiectul de buget al UE pentru 2019 prevede două sume pentru fiecare program care urmează să fie finanțat: angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la finanțările care pot fi convenite prin contracte într-un anumit an, în timp ce „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. Proiectul de buget al UE propus pentru 2019 se ridică la 166 de miliarde EUR în credite de angajament (+ 3 % față de 2018) și 149 de miliarde EUR în plăți (+ 3 % față de 2018).

În general, bugetul UE este în primul rând un buget de investiții. Ridicându-se la aproximativ 1 % din VNB-ul UE și reprezentând aproximativ 2 % din totalitatea cheltuielilor publice din UE, acesta este menit să completeze bugetele naționale și să pună în aplicare prioritățile asupra cărora au convenit toate statele membre UE.

Articolele din proiectul de Acord de retragere între Regatul Unit și Uniunea Europeană cu privire la decontul financiar prevăd că Regatul Unit va continua „să contribuie și să participe la punerea în aplicare a bugetelor Uniunii” ca și cum ar fi un membru titular în timpul perioadei de tranziție [1] . Prin urmare, proiectul de buget al UE pentru 2019 este prezentat pe această bază.

Informații suplimentare

Proiectul de buget al UE pe 2019 – Întrebări și răspunsuri

Proiectul de buget al UE pe 2019 – Documente

Proiectul de buget rectificativ nr. 3/2018

[1] Proiect de acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, TF50 (2018) 35, 19 martie 2018

IP/18/3870

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

%d blogeri au apreciat: