Category Archives: Cetățenia europeană

Portalul #EUandME, dedicat cetăţenilor europeni, cu versiune în limba română

512 milioane de oameni trăiesc în UE – și cu toții au propriile povești și interese.

Descoperiți exemple privind modul în care UE aduce o schimbare, prin intermediul unei colecții de cinci scurtmetraje. De la doi frați care invită restul Europei în satul lor, până la un dansator care își începe o afacere în cel mai inedit loc, aflați cum UE oferă fiecăruia puterea de a face ceea ce își dorește.

Toate detaliile pe portalul „Eu and ME”

Vicecancelarul austriac pune sub semnul întrebării libera circulație a persoanelor în UE

Vicecancelarul Austriei solicită reformarea legislației europene care permite cetățenilor UE să poată locui și lucra în orice stat membru doresc. Libera circulație a persoanelor are și consecințe negative, susține Heinz-Christian Strache.

Libera circulație a persoanelor este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene și pieței unice europene – împreună cu libera circulație a mărfurilor, capitalului și serviciilor. Ea oferă fiecărui cetățean al UE dreptul de a-și alege locul de reședință și de a lucra în orice stat membru al Uniunii. Vicecancelarul austriac, Heinz-Christian Strache, consideră că acest drept fundamental al cetățenilor europeni e depășit în forma actuală, scrie Spiegel Online.

Sursa: EurActiv

Eurobarometru PE: Sprijinul românilor pentru UE este în creştere

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că 67% din cetăţenii europeni consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma calităţii de membră a UE, un procent în creştere faţă de luna octombrie a anului trecut, când această opinie era împărtăşită de 64% din europeni. În ceea ce-i priveşte pe români, 71% sunt de această părere, faţă de 61% în octombrie 2007.

Citeste mai mult pe: Adevarul

Bucureştenii, printre cei mai nemultumiti cetăţeni ai UE

Peste două treimi dintre bucureşteni sunt nemultumiţi de curăţenia oraşului în care locuiesc, arată datele publicate de Eurostat pe baza unui sondaj care a cuprins 109 oraşe europene în 2015.

Cei mai nemulţumiţi europeni de curăţenia oraşului lor sunt locuitorii Romei, doar 9% dintre aceştia considerând că oraşul lor este suficient de curat.

Ziar polonez: Să nu ne jucăm cu focul euroscepticismului

Negocierile diplomatice se caracterizează prin faptul că le place liniștea cabinetelor. Să nu uităm însă că ieşirile publice ale unora dintre negociatorii polonezi şi europeni au ca scop nu atât informarea opiniei publice despre starea negocierilor, cât mai degrabă exercitarea presiunii asupra partenerului, scrie ziarul polonez RZECZPOSPOLITA, preluat de Rador, referindu-se la încercarea celor două părţi de a găsi o soluţie pentru criza dintre Varşovia şi Bruxelles.

Sursa: G4Media

Încotro se îndreaptă Europa? Era Merkel pare să apună şi vine în prim-plan o nouă figură controversată, care vrea o schimbare RADICALĂ. Unde se încadrează România în noua schemă politică

”Doamnelor şi domnilor, Franţa s-a întors. Franţa e din nou în centrul Europei“. Cu aceste cuvinte, Emmanuel Macron şi-a început discursul de la Davos, în luna ianuarie a acestui an.

El a transmis apoi că succesul în Franţa e imposibil fără succes la nivel european şi a cerut o mai strânsă cooperare la nivelul blocului comunitar. ”Avem nevoie de o Europă mai puternică. Este ceva esenţial“, a spus preşedintele francez. Macron a vorbit şi de nevoia de a transforma Europa într-o putere socială, ştiinţifică şi politică, cerând mai multă ambiţie din partea liderilor europeni. ”Nu sunt naiv“, a spus el. ”Nu vom construi niciodată ceva suficient de ambiţios cu 27 de state membre. Dacă unii oameni sunt gata să dovedească mai multă ambiţie, să meargă mai departe în ceea ce priveşte integrarea, atunci haideţi să o facem.“

Integral pe Business Magazin

12 întrebări pentru viitorul Europei: Comisia lansează o consultare online cu cetățenii

Chestionarul în limba română aici: 

Future-of-Europe_09_05_2018_RO

Bruxelles, 9 mai 2018

Astăzi, de Ziua Europei, Comisia Europeană lansează o consultare publică online adresată tuturor europenilor, în care aceștia sunt întrebați în ce direcție doresc să se îndrepte Uniunea Europeană în viitor.

Această consultare unică, ce face parte din dezbaterea mai largă privind viitorul Europei lansată la 1 martie 2017 prin Cartea albă a Comisiei pe această temă, a fost pregătită de un grup de 96 de cetățeni din 27 de state membre, care s-au reunit pentru a cădea de acord asupra întrebărilor pe care să le adreseze concetățenilor lor.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, a declarat astăzi: „Având în vedere apropierea alegerilor europene, a venit momentul să hotărâm ce ne dorim de la Uniunea Europeană formată din 27 de state membre. Orice s-a întâmpla, un lucru e sigur: Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă construită de cetățenii săi. Sondajul pe care îl lansăm astăzi adresează tuturor europenilor întrebarea: Ce viitor ne dorim pentru noi, pentru copiii noștri și pentru Uniunea pe care am construit-o? A venit momentul ca europenii să își facă auzită vocea, clar și răspicat, atât în legătură cu chestiunile care îi privesc, cât și în legătură cu ce așteaptă de la conducătorii lor în această privință.”

Este prima dată când Comisia convoacă un grup de reprezentanți ai cetățenilor care să redacteze textul unei consultări publice. 96 de europeni au venit, așadar, în datele de 5 și 6 mai, la Bruxelles, unde au redactat împreună un sondaj online alcătuit din 12 întrebări. Reuniunea lor a fost găzduită de Comitetul Economic și Social European. Acest exercițiu unic de democrație participativă demonstrează faptul că cetățenii se află într-adevăr în centrul discuției privind viitorul Europei.

Inițiativa se înscrie, de altfel, în contextul dezbaterii în curs privind viitorul UE27 care a fost lansată în data de 1 martie 2017, odată cu Cartea albă a Comisiei pe această temă. Europenii își pot exprima deja punctele de vedere online; consultarea de astăzi le deschide noi posibilități de a-și face auzită vocea. Consultarea online se va desfășura, de asemenea, în paralel cu dialogurile cu cetățenii în curs organizate de Comisia Europeană și de statele membre. Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 700 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de orașe, iar Comisia va intensifica frecvența acestora până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze alte 500 de evenimentede acest tip.

În completarea activității Comisiei Europene în acest sens, guvernele naționale organizează acum dialoguri cu cetățenii în toate statele membre, în urma unei inițiative a Franței, care a fost susținută de șefii de stat sau de guvern ai viitoarei UE27. Comisia împărtășește cu statele membre beneficiile experienței sale. Consultarea va fi deschisă până în data de 9 mai 2019, când va avea loc summitul de la Sibiu. Comisia va prezenta statelor membre, în cadrul Consiliului European din decembrie 2018, un raport intermediar privind procesul care a fost pus în mișcare prin lansarea Cărții albe. Un raport final va fi prezentat apoi la primul summit UE27 de la Sibiu, din România, la 9 mai 2019, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor europene.

 

Context

În martie 2017, Comisia a lansat, odată cu publicarea unei „Cărți albe privind viitorul Europei”, o nouă dezbatere asupra viitorului UE cu 27 de state membre. Membrii Comisiei au străbătut Europa în lung și în lat și au ascultat opiniile cetățenilor cu privire la diferitele scenarii prezentate, acordând astfel tuturor șansa de a contribui la modelarea Uniunii.

 

Pentru informații suplimentare:

Consultarea online privind viitorul Europei

Fișă informativă: Dialogul cu cetățenii în perspectiva alegerilor europene

Broșură: Dialoguri cu cetățenii despre viitorul Europei

Cartea albă privind viitorul Europei

 

 

 

 

IP/18/3706

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Lansarea portalului #EUandMe sau ce face Europa pentru tine

Cu toții avem lucruri de care suntem pasionați: să studiem sau să călătorim, să navigăm pe internet sau să salvăm lumea. Calitatea de cetățean al Uniunii Europene vă oferă oportunități nesfârșite să faceți ceea ce vă doriți – oriunde v-ar duce pasiunile. Legislația și inițiativele UE vă pot ajuta să vă deblocați potențialul și să vă aprindeți imaginația, oferindu-vă instrumentele pentru a vă urma pasiunea.

Vreți să vă lărgiți orizonturile? Ei bine, totul se rezumă la UE și la mine.

Urmariti portalul „EU and ME” AICI

Adevărul: Armatele europene ar putea fi întărite cu imigranţi

Ţările din blocul comunitar sunt conştiente că trebuie să facă mai mult pentru securitatea Europei, însă forţele lor armate au probleme serioase în materie de recrutare. Soluţia ar putea fi însă la îndemână, afirmă Elisabeth Braw de la Atlantic Council într-un articol publicat în „Foreign Policy“.

Citeste mai mult: adev.ro/p7mzm9

Eurobarometru special. În ce măsură consideră europenii că viața în UE este echitabilă?

Bruxelles, 23 aprilie 2018

Un nou sondaj arată că majoritatea europenilor consideră că viața este în general echitabilă, dar își exprimă preocupări cu privire la justiție, la deciziile politice și la inegalitatea veniturilor.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a făcut din echitatea în UE piatra de temelie a priorităților sale politice. Pentru a susține acest efort cu dovezi științifice, serviciul științific și de cunoștințe al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC) a prezentat anul trecut primul său raport privind echitatea. Rezultatele sondajului Eurobarometru special, publicat astăzi, vor contribui la abordarea aspectelor mai ample privind inechitatea percepută în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al sănătății și al societății în general.

În conformitate cu sondajul Eurobarometru publicat astăzi, majoritatea europenilor consideră că cea mai mare parte a lucrurilor care se întâmplă în viața lor sunt juste și că au oportunități egale de a reuși în viață. Totuși, aceștia sunt mai puțin convinși că justiția și deciziile politice sunt aplicate într-un mod egal și consecvent în țările lor, indiferent de statutul social, situația financiară și conexiunile sociale ale persoanelor. Marea majoritate consideră, de asemenea, că inegalitățile în materie de venituri sunt prea mari și că guvernele ar trebui să le abordeze, iar mai puțin de jumătate consideră că egalitatea de șanse și statutul lor social s-au îmbunătățit de-a lungul timpului.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil pentru JRC, a declarat: „Echitatea este o parte esențială a demersului de a construi o Europă mai rezilientă, mai favorabilă coeziunii. Inițiativele noastre în acest domeniu trebuie să se bazeze pe dovezi solide, dar, în același timp, trebuie să țină cont de valorile și percepțiile europenilor. Sunt mândru că activitățile JRC ne ajută să ne îmbogățim cunoștințele referitoare la ambele aspecte, aducându-și o contribuție esențială la eforturile noastre de a construi o Europă mai bună pentru viitor.

Principalele constatări ale sondajului Eurobarometru privesc educația, venitul, statutul social și mobilitatea intergenerațională. Acestea reflectă, de asemenea, percepțiile asupra migrației și a globalizării; migrația fiind una dintre cauzele inegalităților din ce în ce mai accentuate, iar globalizarea fiind un indicator al preferințelor politice care se numără printre factorii determinanți ai atitudinilor față de echitate și inegalitate.

  • Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că persoanele au oportunități egale de a reuși în viață (58 %). Totuși, această cifră ascunde diferențe semnificative între regiuni, 81 % dintre respondenți fiind de acord cu această afirmație în Danemarca, dar numai 18 % în Grecia.
  • Respondenții sunt mai puțin optimiști cu privire la echitate în anumite domeniiDoar 39 % dintre respondenți au încredere că justiția prevalează întotdeauna asupra nedreptății, în timp ce tot atâția nu sunt de acord cu această afirmație. Într-un ton și mai negativ, doar 32 % dintre respondenți sunt de acord că deciziile politice sunt aplicate în mod consecvent tuturor cetățenilor, iar 48 % dintre aceștia nu sunt de acord. În general, oamenii sunt mai predispuși să perceapă o situație ca fiind echitabilă dacă au beneficiat de o educație mai bună, sunt mai tineri și au o situație financiară confortabilă 
  • Marea majoritate consideră că diferențele dintre venituri sunt prea mari (84 %), variind de la 96 % în Portugalia și 92 % în Germania până la 59 % în Țările de Jos. În toate țările, cu excepția Danemarcei, mai mult de 60 % dintre respondenți sunt de acord că guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a reduce aceste diferențe.
  • O stare bună de sănătate și un sistem educațional de calitate sunt considerateesențiale sau importante pentru a reuși în viață de către 98 % și, respectiv, 93 % dintre respondenți. Eforturile susținute și conexiunile sociale adecvate sunt, de asemenea, considerate esențiale sau importante de peste 90 % dintre respondenți. Se consideră a fi mai puțin important să provii dintr-o familie bogată, să ai contacte politice, să aparții unui anumit grup etnic sau unui anumit gen.
  • Mai puțin de jumătate dintre respondenți (46 %) consideră că oportunitățile de a reuși în viață sunt mai echitabile în comparație cu 30 de ani în urmă, peste 70 % dintre respondenți sunt de acord cu această afirmație în Malta, Finlanda și Irlanda, dar mai puțin de 25 % sunt de acord în Croația, Franța și Grecia.
  • În ansamblu, 47 % dintre europeni consideră că globalizarea este un lucru bun, iar 21 % nu sunt de acord. 39 % consideră că migrația în țara lor este un lucru bun, în timp ce 33 % nu cred acest lucru.

JRC va utiliza datele anchetei și cele mai recente studii științifice pentru a construi în continuare o bază de cunoștințe în vederea sprijinirii politicilor UE menite să creeze o societate mai echitabilă. În 2019, acesta va publica o serie de note de sinteză, precum și cea de-a doua ediție a raportului privind echitatea.

Context

Sondajul Eurobarometru special 471 „Echitatea, inegalitatea și mobilitatea intergenerațională” a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe desfășurate în perioada 2-11 decembrie 2017. În total, au fost intervievate 28 031 de persoane din cele 28 de țări ale UE.

Raportul anterior privind echitatea al JRC a analizat datele și statisticile privind inegalitatea veniturilor, impactul pe care mediul familial și situarea geografică îl au asupra oportunităților în domeniul educației, al sănătății și al pieței muncii, precum și asupra percepțiilor și atitudinilor oamenilor. De asemenea, JRC a lansat o Comunitate de practică pentru echitate, conectând factorii de decizie din UE cu reprezentanți ai mediului academic și cercetători care se dedică chestiunilor legate de echitate.

În cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia a prezentat o serie de inițiative legislative și de politică în acest sens, inclusiv o propunere pentru a spori egalitatea de gen prin îmbunătățirea echilibrului între viața privată și cea profesională pentru părinții care lucrează, precum și propuneri care urmăresc crearea unor condiții de muncă mai previzibile și mai transparente și accesul la protecție socială pentru toți.

Pentru a valorifica întregul potențial al educației și al culturii în ceea ce privește promovarea echității sociale, a participării și a creșterii economice, Comisia lucrează la crearea unui Spațiu european al învățământului până în 2025, propunând o serie de inițiative privind educația, tineretul și cultura. Primul său pachet de măsuri, prezentat în ianuarie, a inclus o propunere privind consolidarea educației incluzive pentru a promova o educație de calitate pentru toți elevii.

 

Pentru informații suplimentare:

Raportul Eurobarometru și Fișe informative pe țări

Centrul Comun de Cercetare Fișă informativă

Raportul privind echitatea 2017 al Centrului Comun de Cercetare

IP/18/3427

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

%d blogeri au apreciat: