Category Archives: Euroconsumatori
Noului regulament de la Comisia Europeană privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor
Comisia Europeană salută intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
Începând de astăzi, 17 ianuarie, noile norme încep să se aplice în întreaga UE, pe baza actualului mecanism de cooperare. Scopul acestora este de a îmbunătăți modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri.
Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență, a declarat:„UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”
Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”
120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile. Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda „clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online. De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni. Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.
Mai multe informații sunt disponibile în fișa informativăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, iar aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• se regăsesc exemple de acțiuni de coordonare în vederea respectării legislației.
Noile avantaje pentru consumatori de la Uniunea Europeană
Comisia salută astăzi, 7 ianuarie, intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția consumatorilor, ca parte a „Noilor avantaje pentru consumatori”. Acestea vizează o mai bună aplicare și modernizare a normelor actuale ale UE privind protecția consumatorilor, în conformitate cu evoluțiile digitale.
Cu această ocazie, Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență, a declarat: „Noile norme vor spori protecția consumatorilor în lumea digitală, protecție pe care o merită cu prisosință. De asemenea, UE spune ,,NU” produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e așa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianții necinstiți și de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere”.
Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a adăugat: „Astăzi transmitem un avertisment puternic comercianților cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancțiune suficient de descurajatoare și eficace pentru a preveni fraudele comercianților necinstiți. Salut această nouă legislație, deoarece stabilește standarde cu adevărat europene de protecție a consumatorilor.”
Noile norme vor asigura, printre altele, o mai mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare. Noile norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin: asigurarea de compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea de sancțiuni în cazul „unor situații de prejudiciu colectiv” care afectează consumatorii din întreaga UE. Statele membre au acum doi ani să transpună directiva în legislația lor națională pentru a se asigura că consumatorii din UE beneficiază de măsuri de protecție mai solide.
Mai multe informații sunt disponibile aici
Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
#YourEUright, o campanie de informare publică privind drepturile consumatorilor din Uniunea Europeană
17 octombrie 2019
Comisia Europeană lansează #YourEUright, o campanie de informare publică privind drepturile consumatorilor din Uniunea Europeană
Statutul de cetățean european conferă o serie de drepturi consumatorilor români și din țările UE, pe care aceștia nu le cunosc și astfel, le exercită în mică măsură. Publicitatea înșelătoare, clauzele contractuale abuzive și pachetele turistice neconforme sunt printre cele mai puțin cunoscute practici neloiale care încalcă drepturile consumatorilor din România, conform unui studiu recent realizat de Kantar Public pentru Comisia Europeană.
Campania #YourEUright promovează drepturile consumatorilor, în România, dar și în celelalte state membre ale UE. Inițiată de departamentul pentru justiție (DG JUST) al Comisiei Europene, aceasta se desfășoară simultan în zece țări din Uniunea Europeană și se adresează în special tinerei generații, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, care are un interes ridicat pentru tehnologie și sunt utilizatori activi ai rețelelor de socializare.
„
Consumatorii români, în calitate de cetățeni europeni, trebuie să își cunoască drepturile atunci când cumpără și folosesc produse și servicii, dar mai ales trebuie să fie informați despre modul în care pot să și le exercite. Cadrul legislativ european stabilește un set ferm de măsuri care să protejeze consumatorii atunci când întâmpină probleme cu comercianții.” a menționat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori (APC), membră a Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC).
Deși un număr mare de consumatori români (61%) au întâmpinat probleme la cumpărarea/utilizarea de bunuri și servicii în ultimul an, 17% dintre aceștia nu au luat nicio poziție. Cele mai cunoscute drepturi europene la care apelează consumatorii români sunt: returnarea produselor achiziționate online în termen de 14 zile calendaristice și garanția gratuită de doi ani pentru produsele achiziționate online sau în magazin.
Reprezentanții APC subliniază riscurile la care se expun cetățenii în ceea ce privește publicitatea înșelătoare, cel mai puțin cunoscut drept al consumatorilor atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene. Publicitatea capcană este printre cele mai frecvente practici neloiale, prin care comercianții promovează produse/servicii la un preț foarte mic, cu un stoc disponibil limitat. Consumatorii au dreptul să fie informați asupra articolelor disponibile și în privința perioadei de valabilitate a ofertei. O altă practică neloială constă în promovarea de false oferte gratuite, prin care comerciantul pretinde că oferă anumite servicii adiționale gratuite, deși acestea sunt deja incluse în prețul normal. De asemenea, publicitatea mascată din așa-zisele materiale informative este considerată o încălcare a drepturilor consumatorilor. Materialele publicate în presa scrisă, radio sau TV, care promovează produsele unei companii, trebuie să fie marcate ca fiind sponsorizate, prin imagini, cuvinte sau sunet. În plus, comercianții nu au voie să facă publicitate la premii sau cadouri „gratuite”, solicitând ulterior cumpărătorului să le plătească pentru a intra în posesia lor. În cazul achizițiilor online, publicitatea trebuie să fie precisă în ceea ce privește disponibilitatea produsului și a componentelor acestuia. Consumatorii trebuie să verifice pe site datele de identificare ale comerciantului, stocul existent, prețul afișat cu mențiunea dacă conține sau nu TVA-ul sau dacă acesta include și costul de livrare.
Legislația europeană se adaptează la noile cerințe de consum, odată cu utilizarea tot mai frecventă atehnologiilor digitale în viața de zi cu zi, iar scopul campaniei YourEUright este de a promova drepturile consumatorilor împotriva practicilor neloiale ale comercianților din spațiul european, online și offline. Totodată, campania subliniază eforturile susținute ale Uniunii Europene în reglementarea măsurilor de protecție pentru apărarea acestor drepturi.
Află mai multe despre drepturile europene și cum pot fi exercitate: https://europa.eu/youreuright/home_ro
Despre DG JUST
Departamentul pentru justiție (DG JUST) răspunde de politicile Comisiei Europene în materie de justiție, protecția consumatorilor și egalitate de gen.
https://ec.europa.eu/info/departments/justice-and-consumers_ro
Despre BEUC
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) apără interesele tuturor cetățenilor europeni și reprezintă 45 de organizații naționale independente ale consumatorilor din 32 de țări europene. Acestea aduc punctele de vedere ale consumatorilor din întreaga Europa în spațiul în care se elaborează politicile UE. Organizațiile membre contribuie la creșterea gradului de conștientizare a drepturilor tale și te pot ajuta atunci când te simți nedreptățit.
Asociația Pro Consumatori este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată în 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu agenții economici și instituțiile statului. Aceasta este singura organizație membră a BEUC (Organizația Europeană a Consumatorilor) din România.
Website: http://www.apc-romania.ro/ro/home.html
Fondul naţional de subscripţie publică „Stop 5G”.
05 august 2019
Asociaţia Pro Consumatori, organizaţie de utilitate publică, cu o activitate de peste 29 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor, înfiinţează Fondul naţional de subscripţie publicăpentru susţinerea Campaniei naţionale de informare şi educare a consumatorilor „Stop 5G”.
Această subscripţie publică este deschisă tuturor celor care au înţeles că atât tehnologia 5G, cât şi alte tehnologii bazate pe unde radio prezintă riscuri la adresa vieţii pe planeta Pământ.
Din păcate, Guvernul României s-a grăbit în a susţine implementarea tehnologiei 5G în România de către operatorii de telefonie mobilă.
Societatea civilă responsabilă din Italia, Belgia, Polonia, Austria, Croația, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Grecia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Cehia, San Marino, Spania, Elveția și Ucraina se opune în privinţa implementării tehnologiei 5G în ţările lor. A sosit vremea ca societatea civilă din România să-şi exprime opoziţia în legătură cu acest demers iresponsabil la adresa sănătăţii noastre iniţiat de operatorii de telefonie mobilă şi susţinut de către Guvernul României.
Pentru a avea o opoziţie constructivă şi eficientă în privinţa stopării extinderii tehnologiei 5G la nivel naţional, avem nevoie de resurse financiare necesare pentru susţinerea Campaniei naţionale de informare şi educare a consumatorilor „Stop 5G”.
De aceea facem apel la bunăvoinţa Dvs de a dona o anumită sumă de bani, în conturile de mai jos deschise la
Banca Comercială Română București, Sucursala Lipscani:
RO 10 RNCB0090000565410010, pentru donaţii în lei;
RO 21 RNCB0090000565410006, pentru donaţii în euro; Cod SWIFT RNCBROBU.
Cu menţiunea „Susţin Campania Stop 5G”.
Sumele care se vor strânge în cele două conturi se vor cheltui pentru:
Onorarii avocaţi în procesele civile/penale deschise împotriva unor instituţii ale statului român;
Onorarii mediatori în litigii extrajudiciare;
Expertize judiciare si extrajudiciare;
Site dedicat campaniei;
Promovarea campaniei prin publicitate outdoor, indoor și online;
Cumpărarea unor pagini de publicitate și distribuirea unor spoturi radio;
Realizare de conferinţe de presă (închiriere sală, coffe break, mape cu materiale pentru participanţi etc) pentru mediatizarea rezultatelor campaniei;
Realizare de conferinţe în marile oraşe şi în oraşele reşedinţă de judeţe, în centrele universitare, licee şi şcoli pentru a conştientiza populaţia/studenţii/elevii în legătură cu folosirea în mod responsabil a telefonului mobil şi impactul câmpurilor electromagnetice generate de antenele GSM amplasate haotic/iresponsabil asupra sănătăţii populaţiei;
Realizare de pliante care vor conţine informaţii de bază cu privire la prevenţia îmbolnăvirilor generate de utilizarea fără discernământ a telefonului mobil, respectiv amplasarea haotică a antenelor care deservesc aceste tehnologii.
Realizare de rollup-uri, bannere, tricouri, pancarte şi orice alt tip de material promoţional;
Buletin informativ semestrial;
Achiziții echipamente pentru măsurători de câmp electromagnetic;
Măsurători câmp electromagnetic de către laboratoare acreditate de RENAR;
Caravană la nivel național cu autovehicule colantate cu mesaje de avertizare privind riscurile generate de câmpurile electromagnetice;
Consumabile (hârtie xerox, toner, pixuri etc);
Acoperirea costurilor necesare diseminării la nivel naţional a materialelor cu rol informativ;
Cheltuieli de transport realizate pentru acţiunile din cadrul campaniei;
Cheltuieli cu cazarea şi masă pentru cei care susţin prelegeri în cadrul conferinţelor desfăşurate în alte oraşe decât oraşul de reşedinţă şi pentru secretariatul tehnic al conferinţei;
Orice alte activități în afară de cele menţionate mai sus care sunt necesare în vederea susţinerii campaniei.
„Stimaţi consumatori, a sosit vremea să ieşim de pe grupurile de WhatsApp şi Messenger, unde ne arătăm indignarea în legătură cu riscurile pe care le aduce tehnologia 5G la adresa vieţii şi sănătăţii tuturor fiinţelor vii, şi să facem lucruri concrete, vizibile şi cu impact, astfel încât să evităm riscul ca cei dragi nouă, copii, rude şi prieteni să devină captivi ai lumii artificiale, fără sentimente şi emoţii, pe care ne-o pregăteşte industria din domeniul telecomunicaţiilor, în strânsă complicitate cu Guvernul României! Cei care nu au timp sau nu deţin abilităţi în a se implica efectiv în acest demers, dar au înţeles rostul acestei campanii, pot să se implice prin susţinerea financiară a activităţilor din cadrul acesteia. Fiecare dintre noi poate direcţiona o anumită sumă de bani în conturile acestei campanii, nu cuantumul sumei donate de Dvs este important, ci susţinerea efectivă a acestui demers civic! Demersul nostru este unul preventiv, care costă mult, însă mai puţin decât ar costa susţinerea noastră ulterioară pentru dotarea unor spitale, respectiv construirea de spitale în care să se trateze afecţiunile medicale generate de folosirea iresponsabilă a acestor tehnologii! Trebuie să acţionăm concertat, organizat şi NU haotic, dacă vrem să obţinem rezultate notabile în privinţa opririi extinderii tehnologiei 5G la nivel naţional. Prin această campanie Asociația Pro Consumatori așează România pe harta societăților civile din Europa responsabile față de viața și sănătatea cetățenilor ei!” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Articolul complet poate fi citit aici.
Rețeaua 5G un pericol ?
|
|||
|
Scrisoare deschisă – Naționalizarea asociațiilor de consumatori
Comunicat de presă din partea APC România
13 februarie 2019
Ne-a produs o reală preocupare proiectul de act normativ publicat pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la secţiunea „Transparenţă legislativă”, având titlul „Ordonanță de urgență (iarăşi „de urgenţă”!) privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor”.
Motivul îngrijorării noastre este modificarea OG 21/1992, prin care la art. 30 se adaugă paragraful (2), cu următorul conţinut: „Asociațiile de consumatori vor informa anual Autoritatea cu privire la activitatea desfășurată în anul precedent, adunările generale precum și situațiile economice.”
Aparent, n-ar trebui să ne îngrijorăm, întrucât Asociaţia Pro Consumatori publică raportul de activitate atât pe site-ul propriu, cât şi în Monitorul Oficial, în calitate de organizaţie de utilitate publică. Cine este curios să afle ce activităţi am avut, se poate informa fără probleme.
Problema este că vedem în această modificare încă un pas către „naţionalizarea” mişcării consumatorilor, cu alte cuvinte un pas în direcţia însuşirii de către stat a tuturor activităţilor incluse în protecţia consumatorilor.
Poate este bine de reamintit autorităţilor că protecţia consumatorilor s-a născut în sânul societăţii civile, atât în ţara de origine, SUA, cât şi în ţara noastră. Asociaţia Pro Consumatori s-a înfiinţat în anul 1990 (februarie!), iar OPC (actuala ANPC) în anul 1992. Dacă autorităţile preiau activităţi specifice organizaţiilor neguvernamentale de protecţia consumatorilor, cum sunt testele comparative, informarea şi educarea consumatorilor, ne întrebăm când vor mai avea timp să investigheze neregulile de pe piaţă, să efectueze inspecţii şi controale tematice şi, mai ales, să rezolve reclamaţiile consumatorilor.
De altfel, un pas important în direcţia „naţionalizării” l-a făcut Autoritatea în anul 2017, când a trecut sub propria autoritate Centrul European al Consumatorilor (ECC), preluându-l de la APC România. Astfel, asociația nostră nu a mai beneficiat de finanţarea acestui centru, cum nu beneficiau de finanţare nici alte asociaţii de consumatori. Însă, şi în această situaţie, tot „Europa” este de vină: ECC este un proiect înfiinţat de Comisia Europeană, pe care îl câştigă, cu finanţare cu tot, cine prezintă o aplicaţie mai convingătoare. „Vina” asociaţiei noastre a fost că a câştigat, în fiecare an, timp de 10 ani, încrederea CE, în urma unui concurs. Iar finanţarea a fost asigurată ca în cazul multor altor proiecte: majoritatea de către Comisia Europeană și, doar o mică parte, revenea autorităţilor româneşti. Iar acestea au găsit o soluţie deloc fericită: fondurile pentru sprijinirea asociaţiilor de consumatori au fost redirecţionate pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de CE. Bineînţeles, această decizie a indus o stare de nemulţumire şi suspiciune în rândul asociaţiilor de consumatori, deşi, teoretic, autoritatea ar fi trebuit să le sprijine. Cu toate acestea, de când ECC a fost preluat de ANPC, nu se cunosc cazuri în care vreo asociaţie să fi primit vreun sprijin financiar din partea statului.
Revenind la obligaţia preconizată, ne întrebăm: ce să facă ANPC cu acest raport? Şi dacă nu-i place, care sunt consecinţele? Va lua oare măsuri de sprijinire a asociaţiilor? Va da un ordin de desfiinţare a oricărei asociaţii care nu corespunde înaltelor sale exigenţe (de altfel nespecificate)? Iar, în ce priveşte raportarea situaţiei economice, ea ar avea rost dacă asociaţiile ar trebui să dea socoteală despre finanţarea primită din partea statului; în acest caz, nu am avea nicio rezervă. Dar atunci când un astfel de sprijin nu există, ne menţinem poziţia conform căreia singurii noştri judecători sunt consumatorii; cu resursele despre care declară că sunt insuficiente, ANPC ar face mai bine să efectueze inspecţii şi controale care vizează agenţii economici și nu asociaţiile de consumatori.
Dar mai este o problemă: în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă există secţiunea a 6-a – Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ. Aici aflăm că „proiectul de act normativ nu tratează acest aspect”, adică n-are nicio legătură cu organizaţiile neguvernamentale. Cu alte cuvinte, la ce bun să consultăm organizaţiile neguvernamentale, dacă modificările nu le privesc. Acesta este un neadevăr evident şi o demonstraţie a lipsei de disponibilitate la dialog şi cooperare din partea ANPC. Orice jurist ar găsi aici un argument pentru respingerea proiectului.
Mai mult, decizia reprezintă o neîndeplinire a unei prevederi în OG 21/92, care spune că „asociaţiile de consumatori au următoarele drepturi şi obligaţii: de a fi consultate cu ocazia elaborării actelor normative […]” (art. 38 lit. e). Or, APC România nu a primit nicio adresă privind intenţia de modificare a ordonanţei menţionate, iar dacă ANPC
consideră că publicarea pe site reprezintă o consultare, atunci şi Asociaţia poate considera că publicarea raportului său pe site reprezintă o informare.
De altfel, Autoritatea mai are minusuri la îndeplinirea obligaţiilor legale: nu s-au mai ţinut de mulţi ani şedinţe ale Consiliului consultativ pentru protecţia consumatorilo! Pentru că, iată ce zice ordonanţa cu pricina: „Art. 44. – La nivel central şi local – judeţ, oraş, comună – se constituie câte un consiliu consultativ pentru protecţia consumatorilor”.
Din aceste consilii constituite în 1992 fac parte şi asociaţiile de consumatori. Ele s-au constituit, dar când a fost ultima lor întrunire? Oricum, în raportul Autorităţii pe anul 2017, existent pe site, nu există nici o referinţă.
Iată în continuare un alt exemplu de „naţionalizare” a activităţilor desfăşurate de asociaţiile de consumatori. Este vorba despre centrele de consultanţă şi informare ale consumatorilor, care, spune ordonanţa, pot fi organizate la nivel de birouri în structura organizatorică a asociaţiilor de consumatori (art. 38). Asociaţia noastră a avut un astfel de centru. Art. 39 indică şi faptul că ele sunt finanţate de bugetul de stat, pentru salarizarea personalului, cheltuieli pentru sediu şi altele. Dar ce citim în raportul menţionat? Iată: „au fost înființate Centre de informare și consultare informatizată la nivelul comisariatelor teritoriale.” Aşadar, nu doar că nu se mai finanţează, ci ele funcţionează în cadrul ANPC!
Afirmaţiile noastre nu sunt subiective, ele îşi găsesc raţiunea în chiar textul legii. Iată:
„Art. 36. – Asociaţiile de consumatori sunt consultate de către serviciile şi organismele administraţiei publice prevăzute la art. 35, potrivit competenţelor, la elaborarea dispoziţiilor şi procedurilor cu caracter general şi a altor lucrări care au ca scop protecţia consumatorilor…”
Şi mai departe:
„Art. 37. – Asociaţiile de consumatori au următoarele drepturi şi obligaţii: a) de a fi sprijinite logistic de către organismele administraţiei publice centrale şi locale, în vederea atingerii obiectivelor lor; b) de a primi sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;” …. Nimic din cele de mai sus.
Dar nu numai că asociaţiile nu sunt sprijinite, ci ele sunt trimise în mod aprioric sub incidenţa Codului Penal, atunci când citim pe pagina de internet că: „Preşedinţii asociaţiilor sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa membrilor asociaţiei drepturile şi obligaţiile acestora, conform OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, în caz contrar considerându-se că aceştia încurajează practicile ilegale de control, acest lucru putând fi asimilat cu fapta prevăzută la art. 48, alin. 2 Cod Penal.”
Este de mult timpul pentru o schimbare majoră în relaţiile dintre Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi organizaţiile neguvernamentale de profil.
Asociaţia Pro Consumatori aşteaptă de la ANPC nu doar sprijin financiar acordat asociaţiilor, conform legii, ci şi un sprijin etic, un vot de încredere pentru munca acestora, considerarea lor drept parteneri preţioşi în activitatea de protecţie a consumatorilor.
Suntem convinşi că modul în care vedem situaţia este obiectiv, pertinent şi s-ar cuveni să genereze o reacţie adecvată, la fel de pertinentă şi de obiectivă.
“ANPC este o instituţie moartă pentru consumatori, decesul acesteia a avut loc în urmă cu 10 ani, când a susţinut interesele băncilor prin OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. ANPC este responsabilă de cele peste 17.000 de procese dintre consumatori şi bănci care au provocat pierderi mari consumatorilor şi au dus la apariţia unei noi profesii – specialistul în insolvenţa persoanelor fizice, poate asta s-a şi dorit în anul 2010, ruinarea a mii de români şi crearea a 25 de specialişti în insolvenţa persoanelor fizice, care să lucreze în ANPC. Nimic nu se va schimba la această instituţie fundamentală a statului atât timp cât va rămâne în coordonarea ministrului economiei. ANPC trebuie reorganizată după modelul Consiliului Concurenţei şi pusă în relaţie de subordonare cu Parlamentul României, iar activitatea de supraveghere a pieţei pentru noua instituţie să se facă asupra tuturor entităţilor economice implicate în lanţul alimentar de la fermă la furculiţa consumatorului. Toţi preşedinţii acestei instituţii după anul 2010 nu au dus o politică pro consumatori în sensul apărării drepturilor şi intereselor consumatorilor, ci o politică împotriva acestora! În ultimii ani, ANPC prin numeroase propuneri legislative a reuşit să preia toate activităţiile specifice asociaţiilor de consumatori, cum ar fi: informarea şi educarea consumatorilor, consultanţa de specialitate, soluţionarea alternativă a litigiilor şi insolvenţa persoanelor fizice. De fapt, ANPC ar vrea să le facă pe toate, însă nu face nimic pentru a-i proteja pe consumatori! Actualul preşedinte al ANPC nu doreşte să sprijine financiar asociaţiile de consumatori aşa cum prevede legea de organizare şi funcţionare a acestei instituţii. În concluzie, actuala conducere a ANPC duce aceeaşi politică păguboasă ca a predecesorilor săi, ba mai mult, îşi doreşte şi dispariţia asociaţiilor de consumatori!” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Atașăm prezentei susținerea comisarului european pe justiție, consumatori și egalitate de gen dna. Vera Jourova, în legătură cu necesitatea finanțării asociațiilor de consumatori,
ca răspuns la scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene de directorul general al Organizației Europene a Consumatorilor(BEUC) față de lipsa totală de susținere din partea statului a asociațiilor de consumatori din România și Ungaria.
Scrisoarea deschisă a fost depusă la registratura urmatoarelor instituții și partide: Secretariatul General al Guvernului României, Ministerul Economiei, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Partidul Social Democrat, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, Partidul Național Liberal, Partidul Uniunea Salvați România și Partidul Mișcarea Populară.
Consumatorul român între neputința autorităților române și demersurile legislative ale Comisiei Europene
|
|||
|
Ghid pentru Black Friday
|
||
|
Totul despre murături cu și de la APC România
Castraveţi din India, muraţi în România, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi metabisulfit de potasiu!
Castraveţi în oţet cu zaharină sodică şi acesulfam de potasiu!
Castraveţi în oţet cu acid ascorbic, riboflavină şi 9 linguriţe de zahăr!
Unul din patru borcane de castraveţi în oţet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!
Gogoşari în oţet cu acid citric!
8 din 10 borcane de gogoşari în oţet conţin acid citric!
Unul din 4 borcane de gogoşari în otet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!
Ardei capia copţi, în oţet, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi zaharină!
Unul din două borcane de ardei capia copti, în oţet, conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!
3 din 10 borcane de ardei capia copţi, în oţet, conţine zaharină!
Sfeclă roşie, în oţet, cu arome şi zaharină!
Salată de sfeclă roşie, în oţet, cu acid citric şi soluţie de dezgheţare a drumurilor!
Varză tocată, murată, cu acid citric şi acid ascorbic!
Pepene murat cu acid lactic!
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 52 mărci de murături, comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. APC nu este finanțată de statul român!
Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Experții APC au analizat conţinutul a 20 mărci de castraveţi în oţet sau cu saramură, 11 mărci de ardei capia copţi, în oţet, 5 mărci de gogoşari în oţet și alte 16 mărci de murături (gogonele în oţet, pepene murat, conopidă în oţet, salată asortată de legume în oţet, salată de sfeclă roşie în oţet, varză tocată murată, ciuperci murate.
Conservele constituie o temă perenă a consumatorilor din toată lumea și din toate timpurile. Pretutindeni s-a simțit și se simte nevoia consumării/folosirii unor bunuri în afara sezonului, mai ales când acele bunuri constituie baza consumului unei familii ori unei populații. Se înțelege că există o sezonalitate a producției de bunuri, în contrast cu o nevoie constantă, uneori cotidiană, de consum, soluția acestei relații constituind-o conservarea și păstrarea/prezervarea conservelor. Nevoia de conserve a avut și are numeroase ipostaze particulare. Cea mai frecventă nevoie este legată de prelungirea duratei de folosire a unui aliment dincolo de sezonul său (perioada de recoltă) sau evenimentul procurării (vânătoare, sacrificare). Metode comune și facile de conservare pot întinde durata de folosire a alimentelor la de peste două-trei ori durata de menținere naturală, fără conservare, a alimentelor considerate; când se folosesc metode mai laborioase, duratele de conservare pot să se întindă ușor la sezonul următor de recoltă (adică un an), sau la de mai multe ori acest termen (conservele, chiar de pește, ambalate metalic sunt sigure la consum minimum trei ani). Or, aceste realizări dau posibilitatea dirijării stocurilor de producție realizate oriunde să ajungă la consumatori fără pierderi mari.
La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Analiza ingredientelor folosite la fabricarea murăturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere;
- Analiza informațiilor nutriționale;
- Analiza aditivilor alimentari folosiţi la fabricarea murăturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere;
- Prezentarea avantajelor și a regulilor specifice preparării conservelor de casă.
1. ANALIZA INGREDIENTELOR FOLOSITE LA FABRICAREA MURĂTURILOR PENTRU PREZENTAREA UNOR PUNCTE DE VEDERE
Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de murături analizate sunt următoarele: apă, sare, zahăr, ardei gras roşu, ardei paprika, ardei de Jamaica, ardei iuţi, ceapă, varză albă, pepene, ghebe, ciuperci, gogonele, mere, păstârnac, piper boabe, mărar, morcov, usturoi, boabe de muştar, oţet din vin, oţet din cereale, oţet din alcool, oţet din vin alb, oţet din porumb, sirop de glucoză-fructoză, verdeaţă, seminţe de coriandru, plante aromate, foi de dafin, frunze de ţelină, cimbru, coriandru, ienibahar.
Cele mai frecvente modificări ale produselor supuse conservării și păstrării se referă la schimbarea caracteristicilor fizice (de formă și senzoriale, ale structurii), producerea de reacții și substanțe de reacție (gaze, lichide), pierderea de umiditate și substanțe utile, dezvoltarea de medii cu elemente microbiene dăunătoare sau chiar folositoare (bacterii, mucegaiuri, ciuperci) etc. Metodele de conservare industriale sunt considerate acelea care presupun tehnică și resurse ce depășesc condiția bucătăriei unui menaj. De regulă, sunt sigure împotriva riscurilor de intoxicare, dar nu se bucură de încrederea consumatorilor informați, care știu că multe din aceste metode implică și principiul adăugării substanțelor de protecție (aditivi), motiv pentru care sunt suspectate de riscuri pe termen lung; mai mult, în afară de folosirea aditivilor, se știe că în industria alimentară se folosesc și trucuri tehnologice menite să crească randamentele, productivitatea şi profitul. Dacă se mai ia în calcul și faptul că nu există certitudinea faptelor și a calității declarate, totul înclină în favoarea opțiunii pentru conservele de casă. Aceste metode sunt mai ales metode combinate, cum este cazul liofilizării, care înseamnă o uscare a alimentului la temperaturi negative, foarte scăzute, larg aplicată în cazul congelării semifabricatelor alimentare (fructe, legume, leguminoase, carne, cafea, hrană pentru alpiniști). Metodele bazate pe principii unice (ultrafiltrare, ionizare) reclamă mijloace cu totul speciale.
2. ANALIZA INFORMAȚIILOR NUTRIȚIONALE
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 11 kcal și 31 kcal.
Cantitatea de zahăr adăugat variază între 1,82 grame și 15 grame per 100 grame produs.
Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 1,13 grame şi 2,7 grame/per produs. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame).
3. ANALIZA ADITIVILOR ALIMENTARI FOLOSIŢI LA FABRICAREA MURĂTURILOR PENTRU PREZENTAREA UNOR PUNCTE DE VEDERE
În cele 52 de produse analizate s-au identificat 10 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: clorură de calciu, acid citric,
acid lactic, acid ascorbic, acid acetic, riboflavină, zaharină sodică, acesulfam de potasiu, metabisulfit de potasiu, metabisulfit de sodiu şi arome.
E101 – riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.
E223 – metabisulfitul de sodiu este un conservant care poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile.
E224 – metabisulfitul de potasiu este un conservant care poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile.
E270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
E300 – acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E330 – acidul citric este unagent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E509 – clorură de calciu (în unele 
sortimente de tofu se folosește ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant). Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
E950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.
E954 – zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul şi este folosit foarte des
în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.
Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
4. PREZENTAREA AVANTAJELOR ȘI A REGULILOR SPECIFICE PREPARĂRII CONSERVELOR DE CASĂ
Puțini dintre consumatorii contemporani conștientizează faptul că priceperea și cunoștințele în materie de conservare a hranei au constituit una din condițiile perpetuării societății umane. Societatea contemporană, cel puțin cea europeană, a fost (cu unele excepții) beneficiara unui timp de pace în ultimele șapte decenii, perioadă în care grija hranei cotidiene nu s-a pus în termeni tragici. Acesta este și motivul pentru care cunoștințele generației tinere în această problematică sunt firave. Dar cei înțelepți ar trebui să trateze această problemă cu luare aminte și responsabilitate. Pentru că este o temă strict legată de supraviețuire.
Noțiunea conserve de casă semnifică acele conserve care sunt realizate în condițiile bucătăriei casnice. Un spor de semnificație (și valoare pentru consumator) este atribuit conservelor preparate chiar în gospodăria proprie.
Atuurile conservelor de casă sunt susținute cel puțin de următoarele considerente:
- ingredientele au fost alese în conformitate cu propriile gusturi;
- preparativele și igienizarea ingredientelor s-au desfășurat la nivelul pretențiilor proprii;
- tehnologia de lucru s-a bazat pe rețeta dorită, instrumentele și inventarul propriu;
- pentru păstrare s-au folosit vase igienizate la nivelul pretențiilor proprii.
Față de aceste considerente, valabile integral în cazul produselor realizate de consumatori și/sau sub supravegherea lor, există un prag intermediar al satisfacției pentru consumatorii conservelor de casă realizate de alte persoane (cazul produselor comercializate în târgurile de produse tradiționale, pentru care există o opinie generală favorabilă, dar nu certitudini!).
Principalele rigori impuse la prepararea conservelor de casă vizează:
- spălarea mâinilor și repetarea spălării ori de câte ori se impune pe parcursul lucrului (după mâncare, fumat, manipularea de vase și obiecte nespălate, folosirea toaletei);
- spălarea ustensilelor și vaselor/recipienților pentru conserve cu detergent și clătirea cu apă curată; recipienții din sticlă, cu capac filetat sunt mai practici;
- ținând seama că bureții de vase și cârpele de bucătărie constituie un rezervor de microorganisme în bucătărie, este de înțeles regula schimbării acestora cu unele noi atunci când se prepară conserve;
- trebuie pregătite suficiente vase pentru cantitatea de materii prime de conservat: un sfat bine știut de cunoscători spune că volumul vaselor trebuie să fie cel puțin dublu față de cantitatea de legume de conservat (adică pentru 20 kg de legume sau fructe este nevoie de cel puțin 40 litri volum de vas);
- conservele de tip „produs finit“ trebuie preparate în vase din oțel inoxidabil ori vase emailate, nu în vase de aluminiu ori cupru;
- legumele și fructele trebuie să fie coapte, proaspete, din producție locală, fără defecte și putregai;
- aroma se menține dacă prepararea se face în maximum 12 ore de la recoltare;
- oțetul folosit ca ingredient să fie alb (păstrează culoarea ingredientelor) și să aibă min. 6 grade;
- sarea pentru conserve să fie brută (sare de salină ori sare marină), neiodată;
- spălarea ingredientelor (legume, fructe) se face sub jet de apă; după spălare, se mai mențin câteva minute în apă cu puțin bicarbonat de sodiu pentru extragerea reziduurilor de pesticide;
- după completa uscare a apei de pe materiile prime, acestea se pot fragmenta, curăța de sâmburi etc.; o șarjă de lucru e bine să nu depășească două ore (de la tăierea ingredientelor până la punerea în recipiente);
- opărirea legumelor care urmează a fi congelate este esențială pentru păstrarea aromei, culorii, texturii și vitaminelor; se face prin cufundarea a câte 500 g legume în 5 litri de apă clocotită, pentru câteva minute (3-4 minute plantele aeriene, 5-7 minute rădăcinoasele); după opărire, se face răcirea imediat în apă cu gheață, apoi imediat se scurge apa (pentru a nu pierde sărurile minerale din legume);
- recipientele cu conserve nu se umplu complet, ci se lasă un spațiu liber de 1-2 cm; bucățile de legume/fructe să fie sub lichid; eventualele bule de aer se scot cu o spatulă/lamă de cuțit; gura borcanului trebuie ștearsă bine cu un prosop curat care nu lasă scame; capacele se filetează ferm;
- sterilizarea conservelor se face în vase mari, mai înalte decât borcanele: se pun bucăți de hârtie sub și între borcane, se adaugă apă rece cel puțin la nivelul conservei din borcan și se pune vasul cu borcane la fiert, pe un disc metalic; durata fierberii se calculează din momentul în care apa începe să clocotească și este de 20-35 minute în funcție de felul conservei și capacitatea borcanelor (borcanele mai mari de 600 g se fierb mai mult);
- după oprirea focului, se așteaptă câteva minute, apoi borcanele se învelesc într-o pătură groasă din lână, unde rămân fierbinți 24 de ore (alternativă: borcanele pot fi lăsate câteva ore în vasul cu apă fierbinte în care au fost sterilizate, sub capac);
- după 24 ore (sau după scoaterea din vasul cu apă și ștergere), se verifică starea ambalajelor: la apăsare, capacele nu trebuie să aibă joc (care e semn că borcanul sau capacul sunt defecte ori închiderea nu a fost fermă; produsul se trece în alt borcan și se resterilizează);
- borcanele care sunt în regulă se etichetează (conținutul, data etc.) și se pun la raft (în spațiu rece, uscat, întunecos, aerisit);
- controlul borcanelor se repetă când se aduc pentru consum: nu se consumă conservele din borcanele cu conținut tulbure, care prezintă miros suspect sau alte trăsături anormale;
- recipienții desfăcuți în care au mai rămas conserve se păstrează obligatoriu la frigider, iar conținutul trebuie consumat în maximum câteva zile (în cazul sosurilor, mâncărurilor), până la maximum 30 de zile (în cazul conservatelor cu oțet);
- legumele și ierburile pentru aromă care urmează să fie conservate în ulei se opăresc câteva minute în apă cu oțet, în părți egale; după zvântare completă pe un prosop curat, legumele/plantele se introduc în recipient, se acoperă complet cu ulei, se îndepărtează bulele de aer și se pasteurizează; dacă uleiul este absorbit rămân plante peste nivelul uleiului, se completează cu ulei și se reia pasteurizarea;
- legumele pentru murat se pot opări pentru a îndepărta orice temere față de posibilele surse de intoxicație botulinică (una din spaimele la modă); cele mai sănătoase conserve sunt murăturile preparate din legume și fructe bine spălate și conservate prin adăugare de soluție rece de sare cu adaos de condimente (o variantă cu opărire parțială se realizează prin adăugarea peste conținutul din butoiul cu legume și fructe a saramurii clocotinde); după două zile de la umplere, lichidul din vas trebuie agitat/vânturat zilnic, timp de circa două săptămâni, perioadă în care în vas se formează acidul lactic care dă gustul plăcut al murăturilor, conservându-le și adăugându-le un spor de substanțe binefăcătoare pentru sănătate; poate cele mai complete murături sunt așa numitele „murături asortate“, care conțin minimum o treime gogonele, restul fiind alcătuit din varză, alte legume și rădăcinoase, fructe etc.
- conservatele cu oțet („acrituri“) se prepară prin adăugarea de soluție cu oțet, sare și mirodenii, fierbinte, peste legumele bine spălate și complet zvântate; dacă se pune oțet mai puțin, obținem un fel de conservate semi-murate;
- conservele păstrate la congelator sunt foarte bune și se prepară ușor; se pot păstra, în punguțe de material plastic, întroduse în cutii de carton de la plante medicinale (care după congelare ia formă regulată, ușor de păstrat în congelator, și constituie cantitatea potrivită pentru o masă de familie);
- câteva principii aplicate neabătut de cei ce prepară conserve cu adevărat naturale, din categoria NU trebuie folosite: aspirina sau alți conservanți chimici, substanțele care grăbesc îngroșarea dulcețurilor și preparatelor din fructe (aditivi); cuptorul cu microunde, fructele și legumele din import etc.
„Conservele industriale conțin, aproape fără excepție, aditivi de conservare, despre care se cunoaște că pot dăuna organismului dacă sunt consumați în exces; îndeosebi conservele de calitate slabă au cantități mari de conservanți puternici, motiv serios de îndemn la responsabilitate din partea consumatorilor. Mai ales în consumul copiilor să nu fie frecvent prezente produsele conservate. În industria alimentară se foloseste clorura de calciu, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume). În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se folosește foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop. Mulți consumatori neglijează faptul că produsele conservate devin repede perisabile și dăunătoare dacă nu sunt consumate în timp scurt după desfacerea ambalajului și nu se păstrează la temperatură scăzută până la consum. Analizând lucid și responsabil problematica alimentelor conservate și considerând avantajele și dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele tradiționale, constatăm obiectiv că cele de pe urmă constituie varianta cea mai bună, îndeosebi când sunt preparate corect în propria gospodărie.” Prof. univ. dr. Ion Schileru – 
ASE București
“Excesul de oţet regăsit în dieta noastră este asociat cu creşterea nivelului acidităţii, putând sta la originea declanşării unor infecţii gastrointestinale cu bacteria Helicobacter Pylori. Din nefericire, tocmai această infecţie constituie cauza principală a apariţiei cancerului gastric. Într-un articol intitulat „Pickled food and risk of gastric cancer-a systematic review and meta-analysis of English and Chinese literature” şi publicat în luna iunie a anului 2012, autorii studiului au evidenţiat o creştere cu 50% a riscului de a căpăta cancerul gastric în urma consumului în exces a alimentelor murate în oţet. Această concluzie se bazează pe o analiză a 60 de studii ştiinţifice, subliniind în acelaşi timp că persoanele care consumă cel mai des alimentele murate în oţet trăiesc în statele asiatice precum China sau Coreea. Trebuie să menţionez că este o diferenţă semnificativă între alimentele fermentate în saramură şi cele murate în oţet, cele regăsite în a doua categorie având un impact negativ asupra sănătăţii noastre, pentru că nu produc enzime digestive şi probiotice, adică acele microorganisme care menţin integritatea florei intestinale. Totodată, nu putem uita că această zonă cuprinde 90% din celulele imunitare.”Nutriţionist Dumitru Bălan.
„România, altadată, regina conservelor de legume din Europa, în prezent, importă conserve de legume şi materii prime pentru conserve, castraveţi din India, de la mii de kilometri distanţă. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită în industria alimentară. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma“, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
APC România: Peste 50.000 de porci sănătoși din gospodăriile rurale au fost uciși cu încălcarea dispozițiilor legale europene și naționale
ANSVSA – groparul economiei de subzistență din mediul rural
05 septembrie 2018
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România – înființată în anul 1990), organizație de utilitate publică, vă invită joi, 06 septembrie 2018, ora 11, la conferința de presă cu tema „ANSVSA – groparul economiei de subzistență din mediul rural”. Evenimentul va avea loc la Hotel Ferdinand, Constanța.
După două luni de molimă, datele statistice despre evoluția acestei epizootii, conform informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne din data de 4 septembrie, ora 20, arată astfel:
– 11 județe afectate;
– 185 localități afectate;
– 817 focare de pestă porcină africană;
– 155.980 porci uciși preventiv;
– 9 societăți comerciale de creșterea porcilor lichidate.
Pe parcursul conferinței, se va prezenta punctul de vedere al APC cu privire la următoarele aspecte:
1. Care au fost greșelile făcute de cei care au gestionat criza;
2. Cine pierde și cine câștigă de pe urma acestei epizootii.
„Peste 50.000 de porci sănătoși din gospodăriile rurale au fost uciși cu încălcarea dispozițiilor legale europene și naționale, aplicabile pentru combaterea pestei porcine africane. APC solicită de urgență dizolvarea Centrului Național de Combaterea Bolilor si preluarea activităților de gestionare a epizootiei de pestă porcină de către o celulă de criză formată din experți pe domeniile veterinar, legislativ, economic și social, iar celula să se afle în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.” Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, președinte APC.
Vă mulțumesc anticipat pentru interesul acordat acestui eveniment și vă aștept alături de APC pentru a clarifica aspectele ce țin de declanșarea, evoluția și finalul acestei epizootii. Persoana de contact – Costel Stanciu.