Category Archives: Euroconsumatori

Creșterea înmatriculărilor de vehicule cu combustibili alternativi din România uimește Europa

România a înregistrat în primul trimestru al lui 2018 a doua creștere majoră din Europa a înmatriculărilor de autoturisme cu sisteme alternative de propulsive. Deși volumul rămâne redus, majorarea înmatriculărilor cu peste 90% față de primele trei luni din 2017 a atras atenția marilor producători de vehicule.

Sursa: CAPITAL

”Orice persoană aflată la pensie are dreptul la o viață demnă” (Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale)

Bruxelles

Comisia Europeană – Comunicat de presă

30 aprilie 2018

Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018, publicat astăzi, analizează modul în care actualele și viitoarele pensii contribuie la prevenirea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă și la menținerea veniturilor bărbaților și femeilor pe toată durata pensionării.

Documentul subliniază că statele membre acordă, în reformele lor, tot mai multă atenție asigurării unor pensii adecvate și sustenabile, dar precizează că în viitor vor fi necesare măsuri suplimentare.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Orice persoană aflată la pensie are dreptul la o viață demnă. Acesta este un principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale. Pensiile adecvate sunt esențiale în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul persoanelor în vârstă din Europa, în special în rândul femeilor. Totodată, trebuie să ne asigurăm că persoanele cu contracte atipice de muncă sau care desfășoară o activitate independentă nu sunt lăsate deoparte. Prioritatea noastră trebuie să fie continuarea reformelor care încurajează asigurarea unor pensii adecvate pentru toți cetățenii.”

În prezent, numărul europenilor în vârstă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială este cu 1,9 milioane mai mic decât cu un deceniu în urmă, iar numărul lucrătorilor vârstnici aflați încă în câmpul muncii a crescut cu 4,1 milioane, și aceasta doar în ultimii trei ani. În ciuda acestor îmbunătățiri ale situației pensionarilor din Europa, nu ne putem permite să ne mulțumim doar cu atât. Potrivit raportului, în prezent, aproximativ 17,3 milioane sau 18,2 % din persoanele în vârstă (cu vârste de și peste 65 de ani) din UE sunt, în continuare, expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Această cifră a rămas aproape neschimbată din 2013 încoace. În plus, rămân diferențe semnificative între țări și grupuri de populație. De exemplu, pensiile femeilor sunt în continuare cu 37 % mai mici decât cele ale bărbaților din cauza salariilor mai reduse și a vieții profesionale mai scurte ca urmare a responsabilităților de îngrijire. În mod similar, persoanele cu contracte de muncă atipice sau care desfășoară o activitate independentă se confruntă adesea cu condiții mai puțin favorabile pentru accesarea și acumularea drepturilor la pensie decât persoanele cu contracte de muncă standard. Riscul de sărăcie și de excluziune socială în rândul persoanelor în vârstă crește și odată cu vârsta. Mai mult de jumătate dintre persoanele în vârstă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE sunt în vârstă de 75 de ani sau mai mult. Acest lucru se datorează faptului că, deși nevoile cresc odată cu vârsta, valoarea pensiilor scade în timpul perioadei de pensionare.

Statele membre au acordat măsurilor menite să garanteze caracterul adecvat al pensiilor un loc mai proeminent în centrul eforturilor lor în materie de politici, în special în ceea ce privește persoanele cu pensii mici, dar mai sunt încă multe de făcut. Pentru a asigura pensii adecvate și sustenabile, atât în prezent, cât și în viitor, sistemele de pensii trebuie să ia măsuri pentru prelungirea vieții profesionale, ținând cont de creșterea continuă a speranței de viață. Acest lucru poate fi realizat prin încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos, adaptarea vârstei de pensionare; recompensarea pensionării la o vârstă mai înaintată și descurajarea pensionării anticipate. Opțiunile flexibile de lucru, inclusiv posibilitatea de a combina pensia cu venituri din muncă, precum și stimulentele fiscale în favoarea pensionării tardive devin din ce în ce mai răspândite și vor continua să fie importante.

De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a reduce diferențele dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor, punând în aplicare politici privind egalitatea de șanse care vizează femeile și bărbații de vârstă activă, de exemplu, prin promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a unei distribuții egale a responsabilităților de îngrijire, prin abordarea problemei participării pe piața forței de muncă, a intensității muncii și a întreruperii carierei. În special, politicile în materie de pensii ar trebui să protejeze în mod adecvat întreruperile carierei din motive de îngrijire. În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia își propune să sprijine statele membre în aceste eforturi, de exemplu prin propunerea sa de creare a unui echilibru mai bun între viața privată și cariera profesională pentru părinții care lucrează și pentru îngrijitori.

În cele din urmă, este, de asemenea, important să se extindă în continuare drepturile la pensie ale persoanelor cu contracte atipice sau care desfășoară o activitate independentă și să se promoveze intensificarea economisirii pentru pensie. În acest context și sub egida Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia a prezentat recent o propunere de recomandare privind accesul la protecție socială.

Context

Pilonul european al drepturilor sociale a fost prezentat de Comisie în aprilie 2017 și a fost proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017. Principiul 15 din Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște dreptul lucrătorilor și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă la o pensie care să le asigure un venit adecvat.

Raportul privind adecvarea pensiilor este elaborat o dată la trei ani de către Comisia Europeană și Comitetul pentru protecție socială. Ediția din 2018 analizează modul în care actualele și viitoarele pensii contribuie la prevenirea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă și la menținerea veniturilor bărbaților și femeilor pe toată durata pensionării.

Raportul este dedicat analizei comparative a caracterului adecvat al pensiilor în UE-28. Acesta examinează actualul nivel de trai al persoanelor vârstnice, precum și modul în care acesta este determinat de sistemele de pensii, face o prezentare a recentelor reforme ale pensiilor și se încheie prin analizarea principalelor provocări la adresa adecvării pensiilor viitoare și a mijloacelor de soluționare a acestora.

Totodată, raportul oferă o descriere mai detaliată a sistemelor de pensii și a adecvării pensiilor în fiecare dintre cele 28 de state membre.

Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018 și concluziile sale referitoare la politici au fost adoptate de Comitetul pentru protecție socială la 25 aprilie 2018. Concluziile raportului referitoare la politici urmează să fie aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori în iunie 2018 și vor fi integrate în procesul semestrului european.

Raportul privind adecvarea pensiilor este complementar Raportului din 2018 privind îmbătrânirea populației, care va fi elaborat în curând de Comitetul pentru politică economică și va evalua impactul viitoarelor cheltuieli cu pensiile asupra sustenabilității finanțelor publice.

Informații suplimentare

Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la o vârstă înaintată în UE, volumul I și volumul II.

Site web privind Pilonul european al drepturilor sociale

Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook și pe Twitter

Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene

Protecția albinelor: UE intenționează să interzică complet utilizarea în aer liber a pesticidelor dăunătoare albinelor

Astăzi, reprezentanții statelor membre într-un comitet permanent au susținut o propunere a Comisiei Europene de a limita în continuare utilizarea a trei substanțe active (imidacloprid, clothianidin și thiamethoxam, cunoscute sub denumirea de „neonicotinoide”), pentru care o revizuire științifică a concluzionat că utilizarea în aer liber rănește albinele. Protecția albinelor este o problemă importantă pentru Comisie, deoarece privește biodiversitatea, producția alimentară și mediul. La inițiativa președintelui Juncker , pentru care aceasta este o prioritate, Colegiul a discutat acest lucru la 29 martie 2017. Restricțiile convenite astăzi depășesc măsurile deja existente începând cu 2013Orice utilizare în aer liber a celor trei substanțe va fi interzisă, iar neonicotinoidele în cauză vor fi permise numai în sere permanente unde nu este de așteptat niciun contact cu albinele. Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară, Vytenis Andriukaitis a salutat acest vot, subliniind că „Comisia a propus aceste măsuri luni în urmă, pe baza consultanței științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, sănătatea albinelor rămâne o importanță capitală pentru mine biodiversitatea, producția alimentară și mediul „. Regulamentul va fi adoptat de Comisia Europeană în următoarele săptămâni și va deveni aplicabil până la sfârșitul anului. Mai multe informații pot fi găsite aici . (For more information: Anca Paduraru – Tel.: +32 229 91269; Aikaterini Apostola – Tel.: +32 229 87624)

Noi standarde privind transparența și corectitudinea platformelor online

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Intrebari si raspunsuri

 

De ce propune Comisia un regulament de creștere a corectitudinii și transparenței pentru platformele online?

Platformele online oferă acces la piețele de consum transfrontaliere și au devenit interfața goală pentru milioane de întreprinderi, mari și mici, în sectoare variind de la comerțul cu amănuntul online, servicii profesionale și dezvoltare de aplicații, până la transport și ospitalitate.

Motoarele de căutare online și platformele generează marea majoritate a traficului pe internet atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru IMM-uri. Cu toate acestea, poziția actuală a platformelor online ca intermediari ai relațiilor cu clienții din domeniul afacerilor le permite să se angajeze în practici comerciale neloiale care pot provoca daune economice semnificative întreprinderilor care le utilizează. 46% dintre utilizatorii de afaceri chestionați într-un studiu au observat probleme în relațiile lor cu astfel de platforme, dintre care 21% întâmpină deseori aceste probleme. În plus, 75% dintre utilizatorii grei (adică utilizatori care generează mai mult de 50% din cifra lor de afaceri prin intermediul intermediarilor de platforme on-line) au mult mai multe șanse de a avea probleme, iar 33% dintre aceștia întâmpină aceste probleme de multe ori.

În plus, vizibilitatea online a întreprinderilor mici poate depinde de poziția lor în rezultatele căutării, indiferent dacă se află pe intermediari platformă online sau în rezultatele căutărilor online generale. 66% dintre IMM-urile UE chestionate explică faptul că poziția lor în rezultatele căutării are un impact semnificativ asupra vânzărilor lor.

Ce intenționează să propună regulamentul propus?

Propunerea urmărește să creeze un ecosistem echitabil, de încredere și bazat pe inovare în economia de platforme online din UE și să contribuie la crearea unei piețe unice digitale consolidate și mai bine funcționale din punct de vedere al inovării, al competitivității, al creșterii economice și al locurilor de muncă.

Acordarea de mai multă previzibilitate întreprinderilor în relațiile lor cu platformele, precum și acordarea accesului la mijloace eficace pentru rezolvarea problemelor vor încuraja utilizarea platformelor online ca mijloc de a-și dezvolta afacerea. Normele mai clare la nivelul UE ar trebui să ofere platformelor un mediu de reglementare previzibil și să le permită să crească într-o piață unică mai puțin fragmentată.

Ce intermediari ai platformei on-line se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentului?

Regulamentul reglementează intermediarii de platforme online și motoarele de căutare online generale care oferă serviciile lor întreprinderilor stabilite în UE și care oferă bunuri sau servicii consumatorilor localizați în UE. Un consumator poate, de exemplu, să se aboneze direct la un serviciu online de pe o platformă (de exemplu, să descarce o aplicație), poate fi redirecționat pe site-ul unei companii aeriene sau poate utiliza o platformă pentru a localiza un restaurant fizic sau un magazin, (de exemplu, prin utilizarea companiei mele pe Google).

Asemenea intermediari de platforme on-line includ piețele de comerț terți terțe (de exemplu, Amazon Marketplace, eBay, Marketplace Fnac etc.), magazine de aplicații (de ex. Google Play, Apple App Store, Microsoft Store etc) pagini, Instagram folosite de producători / artiști etc.) și instrumente de comparare a prețurilor (de exemplu, Skyscanner, Cumpărături Google etc.). Întrucât intermediarii platformei on-line sunt acoperiți în măsura în care au o relație contractuală atât cu agenții economici care tranzacționează prin intermediul acestora, cât și cu consumatorii care le folosesc, motoarele de căutare online sunt acoperite indiferent dacă au o relație contractuală.

Propunerea exclude serviciile de publicitate online și de plată care nu intermediază tranzacțiile directe între întreprinderi și consumatori, precum și intermediarii care operează numai între întreprinderi.

Ce motoare de căutare online se află în domeniul de aplicare al regulamentului?

Motoarele de căutare online, care facilitează căutările web bazate pe o interogare pe un subiect și oferă link-uri corespunzătoare cererii de căutare (de ex., Google Search, Lista.cz, Yahoo !, DuckDuckGo, Bing etc.).

Ce aduce acest regulament întreprinderilor din UE?

Propunerea asigură faptul că întreprinderile care desfășoară activități de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online generale au o certitudine juridică și o claritate mai mare în ceea ce privește regulile care guvernează relațiile cu aceste platforme și modul de soluționare a eventualelor litigii.

În primul rând, întreprinderile vor fi conștiente de principiile care afectează poziția clasamentului în general în rezultatele căutării online sau în rezultatele căutării pe o anumită platformă de intermediere online. În cazul platformelor de intermediere online, aceasta include și circumstanțele în care întreprinderile își pot influența poziția de clasament, de exemplu, prin plățile comisioanelor suplimentare. În plus, aceste companii vor fi, de asemenea, informate cu privire la modul în care platformele de intermediere online tratează și clasifică bunurile sau serviciile oferite de ei înșiși în comparație cu alte întreprinderi „externe”, cu privire la tipul de date care le vor fi distribuite (adică datele pe care întreprinderile sau consumatorii le oferă atunci când utilizarea serviciilor de intermediere online);

În al doilea rând, întreprinderile vor avea acum, de asemenea, claritate cu privire la momentul în care utilizarea lor a unei platforme de intermediere online poate fi suspendată sau terminată, inclusiv prin eliminarea și eliminarea bunurilor și serviciilor din rezultatele căutării. Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la motivele în care o platformă decide să facă acest lucru.

În sfârșit, regulamentul oferă, de asemenea, mijloace eficiente și rapide pentru soluționarea litigiilor dintre întreprinderi și intermediarii platformei online. Aceasta include pentru intermediarii platformei online obligația de a stabili sisteme interne de soluționare a reclamațiilor de către platformele mai mari sau prin mediere în cazul întreprinderilor mai mici. În plus, în cazurile de litigii în litigiu, regulamentul permite acum întreprinderilor să fie reprezentate de asociații sau organizații în cazurile în care intermediarii platformei online sau motoarele de căutare on-line respectă cerințele regulamentului.

Ce trebuie să facă intermediarii platformelor online și motoarele de căutare online?

Comisia propune o abordare de coreglementare care să impună intermediarilor de platforme online și motoarelor de căutare on-line să respecte obligațiile legale și le încurajează să ia măsuri complementare voluntare.

Intermediarii platformei on-line sunt obligați să-și facă mai transparenți și mai ușor de utilizat termenii și condițiile standard. Termenii și condițiile vor trebui să precizeze motivele suspendării sau desființării contului de afaceri. În plus, acestea vor trebui să includă o descriere a oricărui tratament diferențiat acordat bunurilor sau serviciilor oferite de platforme, accesul pe care platforma îl oferă date personale sau de altă natură pe care întreprinderile sau consumatorii le furnizează prin intermediul acestora și modul în care acestea pot restrânge capacitatea pentru cei care folosesc platforma lor pentru a oferi condiții diferite prin alte mijloace (așa-numitele clauze „națiunii celei mai favorizate”). Orice modificare a termenilor și condițiilor va trebui anunțată, iar întreprinderilor li se va acorda un timp rezonabil de ajustat înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

În cazul în care un intermediar de platformă online decide să suspende sau să rezilieze un cont de afaceri, inclusiv retragerea anumitor bunuri sau servicii sau eliminarea efectivă a acestora din rezultatele căutării, este obligat să furnizeze o expunere de motive întreprinderii în cauză.

Atât intermediarii platformelor on-line, cât și motoarele de căutare online vor trebui să stabilească politica lor generală privind clasarea afacerilor în rezultatele căutării în termenii și condițiile lor sau într-o descriere disponibilă publicului.

Vor fi necesari intermediari de platforme on-line, cu excepția cazului în care sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici (adică mai puțin de 50 de angajați și care generează cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de euro), să aibă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor și să raporteze anual publicului larg despre funcționarea acestuia (de exemplu, numărul plângerilor, subiectul, timpul necesar procesării plângerilor și decizia luată). În plus, toți intermediarii platformei online trebuie să numească cel puțin un mediator cu care sunt dispuși să se angajeze în soluționarea litigiilor în afara instanței.

De ce întreprinderile mici cu mai puțin de 50 de angajați și care generează o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane EUR scutite de obligația de a institui mecanisme interne de soluționare a reclamațiilor?

Mecanismul intern de soluționare a plângerilor implică costuri mai ridicate ale conformității în raport cu celelalte măsuri propuse în regulament. Scutirea întreprinderilor care se califică drept o întreprindere mică în conformitate cu definiția UE pentru IMM-uri va garanta că nu se impune nicio sarcină reglementară disproporționată asupra întreprinderilor de pe platformă în timpul etapelor de lansare și extindere a dezvoltării acestora.

Activitatea desfășurată în cadrul Observatorului UE privind economia platformei on-line (a se vedea mai jos) va permite monitorizarea eficienței scutirii propuse. Având în vedere caracterul rapid al mediului platformei, este important să se adapteze această excepție, dacă este cazul. Activitățile de monitorizare vor asigura că scutirea propusă captează în mod corespunzător acele platforme care prezintă particularitățile care stau la baza problemelor de tip platformă-la-întreprindere identificate.

Care vor fi beneficiile pentru consumatori?

Deși propunerea se referă numai la consumatori în mod indirect, acestea ar putea beneficia de efectele pozitive generale ale noilor norme. Prin îmbunătățirea încrederii, a previzibilității și a certitudinii juridice în mediul de afaceri online, se preconizează că utilizarea platformelor de intermediere online va conduce la o creștere a numărului de întreprinderi active pe acestea. Este posibil ca aceasta să extindă opțiunile și serviciile consumatorilor, sporind competiția de afaceri online și ducând la o mai bună calitate și la prețuri mai scăzute ale bunurilor și serviciilor pentru consumatori.

Cum este legat prezentul regulament de legile naționale? Dacă nu există o armonizare a acestor reguli, cum poate ajuta această inițiativă?

Instrumentul ales este un regulament direct aplicabil, care împiedică statele membre să stabilească norme suplimentare în domeniile reglementate în mod explicit de regulament. Regulamentul reprezintă un instrument maxim de armonizare care se aplică exclusiv în ceea ce privește obligațiile de transparență și de recurs stabilite de acesta.

Regulamentul se aplică numai relațiilor contractuale dintre platforme și întreprinderi, excluzând legislația practicilor comerciale referitoare la relațiile generale între întreprinderi. Standardele de echitate ale statelor membre care sunt independente de relațiile contractuale ar continua, prin urmare, să se aplice. În acest mod, standardele de echitate ale statelor membre și ale prezentului regulament vor fi în mare măsură complementare. În plus, Comisia va coopera strâns cu statele membre pentru a se asigura că punerea în aplicare a regulamentului propus este proporțională și se limitează la platformele din domeniu. În cele din urmă, Observatorul UE privind economia platformelor online va evalua necesitatea unor norme sectoriale mai specifice.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să se bazeze pe legislația UE privind concurența?

Legislația UE privind concurența abordează comportamente anticoncurențiale și fuziuni. Practicile comerciale descrise în secțiunea 2.1.1 nu au neapărat un obiect sau un efect anticoncurențial în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Pentru a se aplica normele împotriva abuzului de poziție dominantă în temeiul articolului 102 din TFUE, platformele respective trebuie să fie dominante pe piața relevantă. Drept urmare, legislația privind concurența la nivelul UE sau la nivel național nu se referă neapărat la tipul și amploarea problemelor de tip platformă-întreprindere vizate de prezentul regulament, care, prin urmare, vor avea ca scop completarea aplicării legislației UE în domeniul concurenței.

De ce nu se lasă Comisia să respecte legile individuale de nedreptate ale statelor membre?

Măsurile existente sau avute în vedere de statele membre nu acoperă niciun set de practici comerciale potențial dăunătoare, nici gama de intermediari de platforme online care se pot angaja în acestea.

Apariția legislației naționale demonstrează că statele membre recunosc din ce în ce mai mult că normele existente nu abordează în mod suficient practicile dăunătoare utilizate de intermediarii platformei on-line. Cu toate acestea, legile naționale pot fi diverse sau chiar contradictorii. Lăsând reglementarea economiei online transfrontaliere on-line către riscurile statelor membre care duc la o foarte fragmentare a pieței interne pe care această propunere urmărește să o prevină.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să extindă instrumentele actuale în materie de protecție a consumatorilor la B2B?

Instrumentele legii privind protecția consumatorilor nu au fost considerate adecvate pentru a face față relațiilor dintre întreprinderi. Acest lucru se datorează faptului că extinderea legislației privind protecția consumatorilor la aspectele comerciale specifice întreprinderilor ar fi disproporționată, deoarece aceste instrumente ar depăși în mod inerent platformele online, tuturor comercianților. Legislația privind protecția consumatorilor abordează practicile cu care se confruntă consumatorii față de toate întreprinderile în relațiile lor comerciale, inclusiv intermediarii platformei online care acționează în calitate de comercianți.

În ceea ce privește protecția drepturilor consumatorilor pe platformele online, Comisia tocmai a adoptat o propunere pentru noua ofertă pentru consumatori de a actualiza legislația relevantă privind protecția consumatorilor, inclusiv Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și Directiva privind drepturile consumatorilor (CRD). Noua ofertă pentru consumatori propune introducerea unei obligații pentru locurile de pe piața online de a informa consumatorii cu privire la principalii parametri care determină clasarea ofertelor prezentate ca urmare a interogării lor de căutare. În acest sens, această obligație specifică de transparență completează obiectivele propunerii de regulament privind platformele online, dar este prea largă pentru a se extinde la afacerile online.

Care este baza de date utilizată pentru pregătirea regulamentului?

Regulamentul propus se bazează pe un exercițiu larg de constatare a faptelor. Printre acestea se numără o consultare publică , mai multe studii (inclusiv cele care au vizat peste 3.500 de companii), ateliere cu platforme online și utilizatori de afaceri, discuții bilaterale cu părțile interesate, discuții cu reprezentanții statelor membre și cercetare internă privind aspectele juridice și economice ale platformelor online și practicile lor business-to-business.

Cum va asigura Comisia că regulamentul propus rămâne adecvat scopului?

Comisia a adoptat astăzi o decizie de înființare a unui grup de experți care, împreună cu o echipă dedicată de funcționari ai Comisiei, va forma Observatorul UE al economiei platformei on-line. Grupul va fi alcătuit din experți independenți în domeniul economiei de platforme on-line, care vor fi selectați printr-o cerere publică de cereri. Grupul se va întâlni de cel puțin patru ori pe an și va oferi consultanță și expertiză Comisiei cu privire la evoluția platformei online.

Acesta va monitoriza tendințele pieței și oportunitățile și evoluția practicilor potențial dăunătoare, precum și dezvoltarea politicilor naționale și a abordărilor de reglementare. Activitatea sa se va axa pe aspecte cum ar fi luarea deciziilor și clasificarea algoritmică, accesul și utilizarea datelor, remunerarea materialului afișat online, relațiile comerciale între întreprinderi în publicitatea online, practicile discriminatorii ale furnizorilor de servicii către utilizatori și restricțiile pe care le oferă utilizatorilor condiții diferite pe alte canale de distribuție.

Acest exercițiu de monitorizare va informa factorii de decizie publică cu privire la oportunitățile și provocările generate de economia platformei on-line și va informa în mod specific revizuirea regulamentului propus la trei ani de la intrarea sa în vigoare.

Pentru mai multe informatii

Comunicat de presa

Comunicare și alte legături utile

Vaccinarea: Întrebări și răspunsuri

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Întrebări și răspunsuri: Cooperarea UE privind bolile prevenite prin vaccinare

Care sunt beneficiile vaccinării?

Vaccinarea este unul dintre cele mai mari succese ale sănătății publice. Înainte de a exista vaccinuri, mulți copii ar muri tineri sau vor deveni răniți pentru viață. În Europa, vaccinarea împotriva gripei sezoniere împiedică aproximativ 2 milioane de persoane să primească gripa în fiecare an. La nivel mondial, vaccinarea împiedică 2,7 milioane de persoane să contracte rujeolei, 2 milioane de la obținerea tetanosului neonatal și 1 milion de la obținerea pertussis (tuse convulsivă) în fiecare an. Vaccinarea a condus, de asemenea, la eradicarea variola și eliminarea aproape de poliomielită.

Vaccinurile reprezintă o modalitate sigură și eficientă de a proteja copiii și adulții de boli grave și de complicațiile cauzate de bolile prevenite de vaccinuri. Acestea pot preveni apariția unei boli, în primul rând, salvând suferința umană și reducând costurile asistenței medicale. Vaccinurile protejează nu numai voi, ci și ceilalți din jurul vostru, cu condiția să se atingă „imunitatea la efective”. În cazul rujeolei, difteriei, tetanosului și tusei pertussis, este necesară o rată de acoperire de 95% pentru a proteja întreaga comunitate.

Sunt vaccinurile sigure?

Da. În ciuda miturilor care au condus la îndoieli în rândul unui număr tot mai mare de cetățeni ai UE, un corp amplu de cercetări a demonstrat eficacitatea și siguranța vaccinurilor. Rapoartele referitoare la o legătură între vaccinul rujeolic, urlian și rubeolic (MMR) și autism, de exemplu, s-au bazat pe un studiu acum discreditat. UE dispune de reguli foarte stricte pentru autorizarea pe piață a vaccinurilor. În medie, este nevoie de 12 până la 15 ani, inclusiv studii clinice ample, pentru a dezvolta un vaccin. Odată ce se află pe piață, Agenția Europeană pentru Medicamente continuă să supravegheze siguranța vaccinului, să detecteze, să prevină și să comunice orice efecte adverse.

Sunt bolile care pot fi prevenite prin vaccinare în UE?

Mai multe țări UE și țările vecine se află în mijlocul izbucnirilor fără precedent a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, din cauza unei acoperire insuficiente a vaccinării. Între 2016 și 2017, cazurile de rujeolă au crescut mai mult de trei ori în UE, aducând totalul în 2017 la 14 000 de cazuri. În ultimii 2 ani, peste 50 de persoane au murit din cauza pojarului și 2 de la difterie. Mai mult, deși UE este în prezent fără poliomielite, cu rate de vaccinare în scădere, există riscul ca virusul să reapară pe sol european.

Gradul de acoperire a vaccinării împotriva gripei sezoniere în grupurile de vârstă mai înaintată a scăzut, de asemenea, în ultimii ani în majoritatea țărilor UE, iar Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor estimează că 40 000 de persoane din Europa – mulți dintre care sunt în vârstă – au decedat prematur gripa sezoniera in fiecare an.

Care sunt principalele motoare ale acoperirii vaccinării în scădere?

Primul motiv este ezitarea vaccinului. Conceptele greșite privind vaccinarea au schimbat atenția publicului de la beneficiile vaccinării, spre neîncrederea în știință și frica de posibile efecte secundare. În timp ce vaccinarea de rutină a condus la o reducere bruscă a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri, aceasta a dus, de asemenea, la subestimarea gravității acestor boli de către cetățeni și lucrătorii din domeniul sănătății.

O a doua provocare este variația politicilor și programelor de vaccinare între țările UE, care pot constitui un obstacol deosebit în calea persoanelor care se deplasează între mai multe țări ale UE în timpul vieții lor. Variațiile în care se administrează vaccinurile și numărul de doze, de exemplu, pot provoca confuzie, iar acest lucru poate determina copiii să nu primească toate vaccinurile de care au nevoie. Modificările politicilor privind vaccinurile între țări pot duce, de asemenea, la percepția că există diferențe de opinie cu privire la vaccinurile însele.

Alți factori care joacă un rol în decalajele de imunizare includ lipsa accesului la vaccinuri, lipsa vaccinurilor, provocările legate de cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor noi și existente, inclusiv cererea imprevizibilă și motivarea insuficientă a industriei de a face investițiile necesare în ceea ce privește finanțarea expertiza și constrângerile legate de finanțarea publică.

De ce ar trebui să intensificăm cooperarea la nivelul UE în acest domeniu?

Bolile infecțioase, cum ar fi rujeola, difteria și gripa, nu se limitează la granițele naționale. Slăbiciunea de imunizare a unei țări din UE pune în pericol sănătatea și securitatea cetățenilor din întreaga UE. Având în vedere natura transfrontalieră a bolilor transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare și provocările comune cu care se confruntă țările UE, există un avantaj clar pentru consolidarea cooperării între toate sectoarele relevante la nivelul UE. În plus, statele membre însele au solicitat un sprijin mai intens din partea UE și au subliniat necesitatea unei acțiuni comune a UE și a unei abordări mai coordonate.

De ce ați ales o recomandare a Consiliului ca instrument?

Având în vedere că organizarea programelor de vaccinare este o competență națională, Comisia propune statelor membre să convină asupra unui set de măsuri comune, sub forma unei recomandări a Consiliului. Propunerea de recomandare a Consiliului privind bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, însoțită de o comunicare a Comisiei privind raționamentul politic al acționării împreună în acest domeniu, oferă statelor membre flexibilitate și ia în considerare istoria, practicile și provocările culturale specifice. Este, de asemenea, cel mai bun instrument pentru atingerea rezultatelor dorite.

Cine a fost consultat cu privire la propunere și în ce măsură?

Comisia a consultat părțile interesate și cetățenii și a organizat o serie de întâlniri adresate față în față cu organizațiile profesionale din domeniul sănătății, ONG-urile din domeniul sănătății, organizațiile studențești și industria. Cel mai mare sprijin a fost pentru:

  • Sprijinul acordat de UE și autoritățile naționale profesioniștilor din domeniul sănătății pentru promovarea vaccinării și combaterea ezitării;
  • orientări și informații științifice din partea UE și a agențiilor sale adaptate la circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru UE;
  • investițiile în cercetare și dezvoltare concentrându-se pe siguranța și eficacitatea vaccinurilor, cu o mai mare transparență și implicare a industriei.

Consultarea online a dezvăluit lipsa de încredere a cetățenilor în siguranța și eficacitatea vaccinurilor, precum și lipsa de încredere a autorităților publice și a industriei. De exemplu, 70% din cele 8688 de răspunsuri ale cetățenilor, majoritatea din care proveneau din Franța și au fost supuse consultării de 12 săptămâni în aceeași perioadă de 24 de ore, au optat pentru „fără opinie” pentru toate întrebările și au prezentat observații anti-vaccinare. Aceste răspunsuri sugerează că factorii de influență puternici contribuie în mare măsură la ezitarea actuală a vaccinurilor din UE pe care inițiativa Comisiei intenționează să o soluționeze drept o prioritate-cheie.

Timpul și numărul de răspunsuri la consultarea online

graph_1

 

Care sunt pașii următori?

Propunerea Comisiei va fi discutată de Consiliu, cu scopul de a fi adoptată înainte de sfârșitul anului 2018, cu intrarea imediată în vigoare. În continuare, la fiecare trei ani, Comisia va prezenta un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării. În plus, Comisia va elabora, de asemenea, un raport privind starea de încredere în vaccinurile din UE , pentru a monitoriza atitudinile față de vaccinare, în contextul stării de sănătate în procesul UE .

 

Pentru mai multe informatii

https://ec.europa.eu/health/vaccination/overview_en

https://ecdc.europa.eu/en/immunisation-and-vaccines

Vaccinare: Comisia îndeamnă la o cooperare mai intensă în cadrul UE

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Vaccinare: Comisia îndeamnă la o cooperare mai intensă în cadrul UE împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri

Astăzi, Comisia lansează un set de recomandări privind modul în care UE poate întări cooperarea în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri. Ea urmează îndemnul formulat de președintele Juncker, în discursul său privind starea Uniunii în 2017, de a acționa pentru a crește ratele de vaccinare și pentru a asigura accesul fiecărei persoane din UE la vaccinuri.

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Vaccinarea este una dintre cele mai puternice și mai rentabile măsuri de sănătate publică introduse în practică în secolul al 20-lea. În calitate de medic, consider că este foarte trist să fim martori la moartea unor copii din cauza ratelor mici de vaccinare, a reticenței față de vaccinare sau a deficitului de vaccinuri. Bolile infecțioase nu se limitează la frontierele naționale. Deficiența de imunizare dintr-un stat membru conferă riscuri pentru sănătatea și securitatea cetățenilor din întreaga UE. Cooperarea în acest domeniu este în interesul nostru, al tuturor. Protejați copiii noștri, vaccinați-i!”

În întreaga lume, vaccinarea salvează între 1 și 3 milioane de vieți în fiecare an. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinurile vor salva 25 de milioane de vieți în următorii zece ani. Totuși, potrivit ECDC, câteva țări din UE se confruntă cu focare epidemice fără precedent cauzate de rujeolă și cu o recrudescență a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare din cauza ratelor de vaccinare insuficiente, iar în UE continuă să existe cazuri de copii și adulți care mor din cauza bolilor respective.

Propunerea Comisiei se concentrează pe 3 piloni principali de acțiune: 1. abordarea reticenței față de vaccinare și creșterea ratelor de vaccinare; 2. politici sustenabile de vaccinare în UE; și 3. coordonarea de către UE și contribuția UE la sănătatea mondială.

Propunerea include 20 de acțiuni care să fie întreprinse de Comisie și de statele membre, incluzând:

  • Dezvoltarea și implementarea până în 2020 a unor planuri de vaccinare naționale și/sau regionale, inclusiv realizarea obiectivului de a se atinge o rată de vaccinare împotriva rujeolei de cel puțin 95 %;
  • Introducerea unor verificări de rutină a situației vaccinărilor și a existenței unor oportunități regulate de a beneficia de vaccinare în diferite etape ale vieții, de exemplu în școli și la locurile de muncă;
  • Prezentarea unor opțiuni de a beneficia de un card de vaccinare comun care să poată fi utilizat electronic transfrontalier;
  • Crearea până în 2019 a unui site de internet cu informații despre vaccinare pentru a oferi online dovezi obiective, transparente și actualizate cu privire la beneficiile și la siguranța vaccinurilor;
  • Reducerea riscului de apariție a unor deficite de vaccinuri prin crearea unui registru virtual sub forma unei baze de date la nivelul UEcare să conțină informații despre stocurile de vaccinuri și despre necesarul de vaccinuri, pentru a facilita schimbul voluntar de informații cu privire la stocurile disponibile și la deficitele de vaccinuri esențiale;
  • Instruirea corespunzătoare a întregului personal medical pentru a efectua cu încredere vaccinările și pentru a aborda comportamentele reticente;
  • Convocarea unei Coaliții pentru vaccinarea care să reunească asociațiile europene ale personalului medical, precum și asociațiile studenților relevante în domeniu, care să se angajeze să furnizeze informații precise opiniei publice, să combată miturile și să realizeze schimburi de cele mai bune practici;
  • Instituirea până în anul 2020 unui Sistem european de schimb de informații pentru a colecta cunoștințe și pentru a elabora ghiduri vizând un program de vaccinare esențial la nivelul UE, în care să fie precizate doze și vârste care să fie convenite de statele membre ca fiind comune pentru toate țările;
  • Consolidarea parteneriatelor și a colaborării în materie de vaccinare cu partenerii internaționali.

 

Situația actuală: deficiențele principale ale vaccinării în UE

În conformitate cu cele mai recente date colectate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), numărul cazurilor de rujeolă continuă să crească în câteva țări aparținând UE și SEE. În perioada de 12 luni dintre 1 martie 2017 și 28 februarie 2018, prin intermediul Sistemului european de supraveghere au fost raportate 14 813 cazuri de rujeolă. Dintre aceste cazuri, a căror situație a vaccinării era necunoscută, 86 % nu au beneficiat de vaccinare. În plus, ECDC estimează că cel puțin 40 000 de persoane mor în fiecare an din cauza gripei, parțial din cauza unei rate de vaccinare mici.

 

Etapele următoare

Propunerea Comisiei va fi discutată în cadrul Consiliului, în vederea adoptării ei înainte de sfârșitul anului 2018, cu intrare în vigoare imediată. Ulterior, la fiecare 3 ani, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a recomandării. În plus, Comisia va întocmi și un raport privind „Situația încrederii în vaccinuri în UE”, pentru a monitoriza atitudinile față de vaccinare, în contextul procesului Starea sănătății în UE.

 

Context

În discursul său privind starea Uniunii în 2017, președintele Juncker a declarat: „Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. (…) Fără «dacă», fără «dar». (…) În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.”

Recomandările Comisiei privind bolile care pot fi prevenite prin vaccinare se bazează pe câteva politici și proiecte ale UE existente în domeniul vaccinării. Printre acestea se numără Recomandarea Consiliului din 2009 privind vaccinarea împotriva gripei sezoniere, Acordul privind achizițiile publice comune, stabilit prin Decizia privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (1082/2013/UE), precum și o Acțiune comună privind vaccinarea cofinanțată prin Programul Sănătate 2014-2020, care va începe în lunile următoare, abordând, printre alte subiecte, reticența față de vaccinare.

 

Pentru informații suplimentare

A se vedeaMEMO/18/3458

Vaccinare – Prezentare generală

Urmăriți-ne pe Twitter: @EU_Health@V_Andriukaitis #vaccineswork și #EUvaccines

Despre vaccinare la Comisia Europeană (video în direct)

Cei cinci agenți chimici cancerigeni luaţi în vizor de UE

Un nou pas important pentru mai buna protejare a lucrătorilor contra cancerului și a altor probleme de sănătate la locul de muncă a fost făcut odată cu propunerea Comisiei Europene, din 5 aprilie, de a adăuga alte cinci substanțe cancerigene în lista celor reglementate sau propuse pentru limitarea expunerii, care cuprinde deja 21 de agenți chimici.

05/04/2018

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Comisia a luat încă o măsură importantă în direcția combaterii cancerului și a altor probleme de sănătate la locul de muncă. Propunem limitarea expunerii lucrătorilor la alte cinci substanțe chimice cancerigene. Această măsură va îmbunătăți protecția celor peste 1 milion de lucrători din Europa și va contribui la crearea unor condiții de muncă mai sigure și mai sănătoase, care reprezintă un principiu esențial al Pilonului european al drepturilor sociale.

Comisia a propus introducerea în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni a unor noi valori-limită de expunere pentru următoarele cinci substanțe chimice:

  • cadmiul și compușii săi anorganici;
  • beriliul și compușii săi anorganici;
  • acidul arsenic și sărurile acestuia, precum și compușii anorganici de arsen;
  • formaldehida;
  • 4,4′-metilen-bis(2-cloranilina) (MOCA).

Propunerea se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu părți interesate relevante, în special angajatori, lucrători și reprezentanți ai statelor membre.

Context

Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște faptul că dreptul lucrătorilor la un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat este esențial pentru convergența către condiții mai bune de viață și de muncă în UE. Protecția sănătății lucrătorilor, prin reducerea continuă a expunerilor la substanțe cancerigene și mutagene la locul de muncă, constituie o acțiune concretă întreprinsă de Comisia Juncker pentru a satisface această prioritate.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Întrebări frecvente privind a treia revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageniCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook(link is external) și pe Twitter(link is external)

Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene

De ce țările europene încep să renunțe la bețișoarele de urechi

Europa trage semnalul de alarmă. E timpul să fim mai conștienți la mediul înconjurător. Mai multe țări au început bătălia cu plasticul.

E timpul să ne luăm adio de la bețișoarele de urechi, pungile de unică folosinţă, paiele pentru pahare şi alte produse din plastic.

Sursa: Doctorul Zilei

Hogan: Protejarea micilor fermieri prioritatea mea principală în negocierile bugetului UE

%d blogeri au apreciat: