Category Archives: Europarlament

Avertismentul europarlamentarului botoșănean Mihai Țurcanu despre caliteatea produselor care ajung pe mesele românilor: ”Suntem coșul de gunoi al Europei! Da, estul mănâncă restul”

Europarlamentarul botoșănean Mihai Țurcanu trage un semnal de alarmă și solicită Autorității Naționale Sanitar veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să fie extrem de atenți la produsele care sunt exportate din Vestul Europei. ”Un nou caz întărește ideea că suntem coșul de gunoi al Europei.

Sursă: Avertismentul europarlamentarului Mihai Țurcanu despre caliteatea produselor care ajung pe mesele românilor: ”Suntem coșul de gunoi al Europei! Da, estul mănâncă restul”

Cum să observăm când știrile sunt false Blogul Serviciului Parlamentar de Cercetare al Parlamentului European

https://epthinktank.eu/2017/04/02/fake-news-and-the-eus-response/fake-spotting_gw/

Video în direct de la Parlamentul European (cu traducere în limba română): Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România

LIVE din #PlenulPE reunit la Strasbourg: dezbaterea cu tema „Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”

Link video Facebook:

https://www.facebook.com/EPIO.Romania/videos/1684145008316138/?notif_id=1518020618086363&notif_t=live_video_share

Drepturile cetățenilor după Brexit (video în direct de la Parlamentul European)

În direct de la Parlamentul European: Programme for the Bulgarian Presidency (video)

Shaorma interzisă? Nu, doar fosfații. Dar ce e shaorma fără fosfați? O carne cam uscată

Compensații pentru întârzieri și anulări pe timpul călătoriilor (video)

Sondajul Parlamentului: Încrederea publicului în UE crește

 

View image on Twitter

Un participant poartă un drapel al Uniunii Europene în timpul unui raliu al Uniunii Europene, intitulat „Impulsul Europei”, la Piața Roncalliplatz din Köln, Germania, 23 aprilie 2017. [Joerg Schueler / EPA]

O majoritate clară a cetățenilor UE consideră acum că aderarea la UE este bună pentru țara lor, potrivit unui studiu asupra modului în care acestea văd UE și instituțiile acesteia, publicat miercuri (18 octombrie).

La 57%, această cotă se află aproape la nivelul de dinainte de criză. În comparație cu anul 2016 al referendumului Brexit, ponderea cetățenilor care cred că UE este benefică pentru țările lor a crescut cu 4%, potrivit ultimului sondaj al Parlamentului European „Parlemeter „.

Președintele Parlamentului, Antonio Tajani, a declarat că rezultatele încurajatoare ale sondajului sunt „un mandat pentru Parlamentul European de a-și spori rolul-cheie în modelarea viitorului UE”.

„Aceasta arată că încrederea în instituțiile și munca noastră continuă să crească și că părăsim criza din ultimii ani”, a spus Tajani, adăugând că opiniile divergente „ar trebui să ne inspire să ne intensificăm eforturile pentru a aborda preocupările exprimate” .

Parametrul se bazează pe interviuri față-în-față cu 27.881 europeni în vârstă de 15 ani sau mai mult în toate cele 28 de state membre ale UE, desfășurate între 23 septembrie și 2 octombrie 2017.

Peste 60% spun că țara lor a beneficiat de statutul de membru UE, iar 57% spun că statutul de membru al UE este un lucru bun. Aproape jumătate simt că vocea lor contează în UE – cel mai bun rezultat de la alegerile europene din 2009.

Ponderea cetățenilor care au o imagine neutră a Parlamentului European este de 42%, în timp ce o treime au o imagine pozitivă, cu opt puncte față de cifra din martie. Cota celor care au o imagine negativă este în scădere cu șapte puncte, până la 21%.

Peste jumătate dintre respondenți (55%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019, iar 47% consideră că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai mare în viitor.

În ceea ce privește „imaginea pozitivă” a Parlamentului European, Irlanda conduce cu 54%, urmată de Bulgaria 49%, Malta 46%, Luxemburg 46%, Portugalia 44%, România 43%, Germania 41%, Polonia 38%, Țările de Jos 37 %, Ungaria 36%, Italia 36%, Suedia 35%, Belgia 34%, Austria 33%, Danemarca 33%, Slovacia 32%, Lituania 31%, Croația 31%, Slovenia 28%, Cipru 27%, Regatul Unit 27%, Grecia 27%, Finlanda 26%, Letonia 25%, Franța 20%, iar Republica Cehă este la cel mai mic cu 18% din avizele pozitive. Media UE este de 33%.

Cercetarea marchează o creștere anuală (2016-2017) a „imaginii pozitive a PE” în aproape toate statele membre, cu cel mai mare număr de 16% în Irlanda și Portugalia. Chiar și în Regatul Unit creșterea încrederii este de 4%.

Diferențe mari sunt identificate în ceea ce privește interesul pentru alegerile europene, în timp ce Olanda conduce pachetul cu 79%, iar Republica Cehă ridică spatele la 23%.

În ceea ce privește politicile pe care Parlamentul ar trebui să le prioritizeze, două politici sunt în mod clar în frunte: „Combaterea sărăciei și excluziunii sociale” și „Combaterea terorismului”. Abordarea șomajului în rândul tinerilor a fost chestionată la 31%, iar răspunsul comun la problemele legate de migrație a fost de 22%.

Prioritățile mai mici includ „promovarea drepturilor fundamentale și a democrației la nivel mondial” și „dezvoltarea unei surse de energie durabile, competitive și sigure pentru statele membre ale UE”.

traducere Google

Laura Codruța Kövesi: discurs la Parlamentul European (comunicat DNA)

Sursa imaginii: wikimedia.org

IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

COMUNICAT

O conferință cu tema „Lecții de învățat din România: schimb de bune practici între autoritățile anticorupție din România și Ucraina” organizată astăzi de Parlamentul European, la Bruxelles, o are printre invitați pe Laura Codruța Kövesi – procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A).
Prezentarea făcută de procurorul șef al DNA conține referiri la caracteristicile instituției, rezultatele obținute în ultimii 10 ani de procurori în combaterea marii corupții, premisele care au făcut posibilă activitatea instituției și sprijinul constant al Comisiei Europene, dar și referiri și la obstacole și vulnerabilități care pun în pericol buna funcționare a societății și care pot fi înlăturate prin acțiuni de prevenție.
„Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri”, a spus procurorul șef la DNA în fața participanților prezenți la conferința de la Parlamentul European.
Principalele idei ale prezentării:
Eficiența activității DNA din ultimii 10 ani este demonstrată prin:
– Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum și importanța funcției persoanelor investigate
– Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat
– Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate)
– Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari
– Rata condamnărilor s-a menținut în mod constant la peste 90%
– Din 2013 pană în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro astfel încât produsele infracțiunilor să poată fi recuperate.
Caracterul eficient, obiectiv și nepărtinitor al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experților europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene (Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014).
Încrederea de care DNA se bucură este un argument puternic care responsabilizează și, în același timp, arată că societatea românească este una matură, capabilă de gândire critică și astfel, greu de influențat.
DNA va continua cu aceeași fermitate și consecvență aplicarea cu rigoare a legii și asigurarea unui act de justiție corect și echilibrat.

Discursul integral este postat la Secțiunea Eveniment (prima pagină dreapta jos)

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Sesiune de informare referitoare la Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Studiul „Suprareglementarea în Fondurile Europene Structurale și de Investiții” poate fi consultat în prezent pe website-ul Parlamentului European (http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/585906/IPOL_STU(2017)585906_EN.pdf ). Studiul, care furnizează o analiză extinsă la nivel european cu privire la fenomenul suprareglementării (gold-plating) la nivel național în domeniul fondurilor ESI, a fost elaborat de consorțiul Spatial Foresight, ÖIR și t33 în perioada iulie 2016 – ianuarie 2017. ACZ Consulting, în calitate de subcontractant, a derulat activitățile de cercetare și a elaborat analiza specifică pentru 3 State Membre: România, Bulgaria și Finlanda.

Descarcă de aici studiul privind „Suprareglementarea în Fondurile Europene Structurale și de Investiții”

 

%d blogeri au apreciat: