Category Archives: Priorităţile Comisiei Europene pe înţelesul tuturor

Premieră: România e obligată să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același sex

România trebuie să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același, a decis marți Curtea Europeană de Justiție (CEJ), potrivit unui comunicat de presă transmis G4Media.ro. Această nu înseamnă însă că România trebuie să și legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex, mai arată CJUE.

Noțiunea <<soț>>, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex”, se arată în comunicatul Curții.

Integral pe G4media

Concursuri UE în cadrul campaniei #EUinmyRegion

Descoperă proiecte europene în apropiere de tine și spune-ne și nouă despre ele până pe 31 august, în cadrul campaniei #EUinmyRegion.

Poți participa la un concurs de fotografii sau unul de blogging, ori la un test de cunoștințe despre regiunile europene și ai șansa să câștigi premii interesante.

Așa cum spunea comisarul pentru politică regională, Corina Cretu: „Școli, spitale, transport public modern…: politica de coeziune îmbunătățește viața de zi cu zi în orașul și în regiunea dumneavoastră. „UE în regiunea mea” vă ajută să descoperiți aceste proiecte, vă oferă ocazia de a împărtăși realizările sale cu alții. Faceți-o!”

Găsești aici mai multe detalii despre cea de a treia ediție a campaniei „UE în regiunea mea” http://bit.ly/1EUinMyRegion

România, în continuare pe ultimul loc în UE în domeniul digital

Scorul României a crescut, față de 2017, grație îmbunătățirii performanțelor în patru din cele cinci dimensiuni ale Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018, publicat de Comisia Europeană vineri, 18 mai, însă România continuă să se claseze pe ultimul loc (28) între statele membre, ea înregistrând progrese lente și nereușind să recupereze decalajele în acest domeniu. Pe ansmablul Uniunii, datele arată că aceasta se digitalizează din ce în ce mai mult, însă progresele realizate sunt insuficiente pentru a-i permite să ajungă din urmă liderii mondiali și să reducă diferențele dintre statele membre.

18/05/2018

Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: „În domeniul digital se observă o evoluție, fie ea și minoră, în direcția corectă. În ansamblu, UE face progrese, dar acestea rămân insuficiente. Între timp, alte țări și regiuni din întreaga lume avansează mai rapid. De aceea, ar trebui să investim mai mult în domeniul digital și să finalizăm piața unică digitală cât mai curând posibil: ca să stimulăm performanțele digitale ale Europei, ca să oferim conectivitate și servicii publice online de cea mai înaltă calitate și ca să avem un sector al comerțului electronic înfloritor.

În România, nivelul de digitizare a economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI. Pe de altă parte, 44% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE). Sectorul TIC este responsabil pentru 6-7% din PIB-ul României, iar sectorul digital este în creștere, existând două huburi majore în București și Cluj și investiții semnificative în TIC în alte orașe. Țara face parte din clusterul de țări cu performanțe scăzute din DESI 2018.

La nivel european, DESI 2018 arată că:

  • conectivitatea s-a îmbunătățit (numărul gospodăriilor care utilizează servicii de bandă largă ultrarapidă s-a dublat în ultimii 2 ani), dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu;
  • numărul de abonamente la servicii de date mobile a crescut cu 57% din 2013;
  • din ce în ce mai mulți europeni utilizează internetul pentru a comunica, cea mai mare creștere a utilizării serviciilor de internet având în vedere apelurile telefonice sau video;
  • UE are mai mulți specialiști în sectorul digital decât înainte, dar persistă un decalaj în materie de competențe;
  • tehnologiile digitale sunt mai prezente în companii, iar comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere;
  • cetățenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice online.

Context

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, are drept scop măsurarea progreselor realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare. În plus, DESI constituie un instrument esențial pentru analiza evoluțiilor din domeniul digital în cadrul Semestrului european.

Acest instrument monitorizează performanțele statelor membre pe următoarele planuri: (i) conectivitate digitală, (ii) competențe digitale, (iii) activitate online, (iv) digitalizarea companiilor și (v) servicii publice digitale.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin emai

 

Pagini utile

Comunicat de presă

Profiluri de țară

Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă: O piață unică digitală care aduce beneficii tuturor europenilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă: Economia datelor pentru toți europeniiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Crearea unei piețe unice digitale – acțiunile întreprinse de Comisia Europeană începând din 2015Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Materiale video(link is external)

#DESIEU

Comisia Europeană premiază România și penalizează dur Grupul Vișegrad: România, Bulgaria și Grecia, cea mai mare creștere a fondurilor UE pentru dezvoltare

România va primi 27,2 miliarde de euro fonduri de coeziune în perioada 2021-2027, potrivit propunerii Comisiei Europene anunțate marți de comisarul Corina Crețu. Este cea mai mare creştere raportată la actualul buget UE, de 8%, alături de Bulgaria şi Grecia. La polul opus se află țările rebele din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), cu scăderi între 22% și 24% față de banii alocați pentru dezvoltare în actualul exercițiu bugetar. Toate fondurile vor fi însă condiționate de respectarea statului de drept, dacă propunerea Comisiei rămâne în forma inițială.

Sursa: G4Media

Sursa foto: Presidency.ro

Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Bruxelles, 30 mai 2018

Comisia propune un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care simplifică programele existente în acest domeniu.

IP/18/3923

Fondul cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de o alocare bugetară propusă în valoare de 947 de milioane EUR pentru perioada prevăzută de șapte ani, din care 642 de milioane EUR sunt destinate programului „Drepturi și valori”, iar 305 milioane EUR programului „Justiție”. Alocarea globală este practic echivalentă cu alocarea bugetară din perioada anterioară.

Fondul va sprijini activitățile unei game variate de actori din domeniul drepturilor și al valorilor, precum ONG-urile, organismele de promovare a egalității, administrațiile publice, rețelele judiciare și universitățile.

Care sunt modificările aduse organizării actuale?

Crearea Fondului pentru justiție, drepturi și valori și a celor două programe aflate la baza acestuia reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală a celor trei programe.

Mai precis, domeniul cetățeniei, care este acoperit în prezent de două programe diferite, va fi inclus doar în noul program „Drepturi și valori”, ceea ce va permite dezvoltarea de sinergii.

Programul „Drepturi și valori”

Programul „Drepturi și valori” urmărește protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.

Programul are trei obiective specifice:

  • promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”)
  • promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”)
  • combaterea violenței (componenta „Daphne”)

 

ELEMENT VIZUAL

Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Drepturi și valori”?

  • activități de sensibilizare și de formare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind politicile și drepturile în domeniile acoperite de program, inclusiv sensibilizare cu privire la cultura, istoria și memoria europeană;
  • activități de învățare reciprocă în rândul părților interesate în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, a înțelegerii reciproce și a implicării civice și democratice, precum și activități de înfrățire a orașelor, pentru a reuni cetățeni europeni de diferite naționalități și culturi;
  • activități analitice și de monitorizare în vederea îmbunătățirii gradului de înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE, precum și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
  • sprijinirea organizațiilor societății civile care încurajează și facilitează participarea activă la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile europene;
  • dezvoltarea capacității rețelelor europene de a promova și a dezvolta și mai mult dreptul Uniunii, obiectivele de politică și strategiile, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.

Programul „Justiție”

Programul „Justiție” își propune să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă.

Mai precis, programul „Justiție”:

  • va facilita și va sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova statul de drept, sprijinind de exemplu eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării hotărârilor;
  • va sprijini și va promova formarea judiciară, cu scopul de a construi o cultură comună juridică, judiciară și a statului de drept;
  • va facilita accesul efectiv la justiție și la căi de atac eficace pentru toți cetățenii; va promova proceduri civile și penale eficiente, va promova și va sprijini drepturile victimelor infracțiunilor, precum și drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.

Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Justiție”?

  • activități de sensibilizare și de formare: acestea vor ajuta părțile interesate relevante să își îmbunătățească cunoștințele despre politicile și legislația Uniunii, de exemplu cu privire la dreptul material și procedural, la instrumentele de cooperare judiciară sau la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
  • activități de învățare reciprocă, prin schimbul de bune practici între părțile interesate în vederea îmbunătățirii înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept;
  • activități analitice și de monitorizare, menite să conducă la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale din calea bunei funcționări a spațiului european de justiție;
  • activități de dezvoltare și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea, precum și a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
  • activități de dezvoltare a capacității principalelor rețele europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.

Cum vor fi sprijinite ONG-urile?

Rolul organizațiilor societății civile este extrem de important pentru punerea în aplicare a Fondului pentru justiție, drepturi și valori. Mai precis, programul „Drepturi și valori” va urmări protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.

Programul va furniza finanțare ONG-urilor în vederea promovării activităților prevăzute în contextul celor trei obiective specifice, asigurând continuitatea practicii actuale. Aceste activități includ, de exemplu, proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și de promovare a drepturilor copilului sau proiecte de comemorare.

Programul va finanța, de asemenea, activități vizând încurajarea și facilitarea participării active la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile, inclusiv a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție.

În plus, programul „Justiție” va sprijini, de asemenea, organizațiile societății civile, pentru a facilita, de exemplu, accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii.

Care este legătura dintre fond și noul mecanism propus de Comisie privind statul de drept în cadrul financiar multianual?

Regulamentul propus îi va permite Uniunii să își protejeze mai bine bugetul atunci când deficiențele în ceea ce privește statul de drept afectează – sau riscă să afecteze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii.

Rolul fondului este diferit, și anume acela de a promova politici conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile europene. Acesta va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și va garanta faptul că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.

Bugetul UE: Consolidarea sectoarelor culturale și creative europene

 

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Bruxelles, 30 mai 2018

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 1,85 miliarde EUR a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, precum și operele audiovizuale.

Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale.”

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativă ne va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea Comisiei de a consolida sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: MEDIA – programul din cadrul Europei creative care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială:

1. MEDIA: 1 081 miliarde EUR vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene. 

2. CULTURĂ: 609 milioane EUR din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe. 

3. INTERSECTORIAL ÎN DOMENIILE CULTURAL ȘI MEDIA: 160 milioane EUR vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

Cultura poate jucate un rol pozitiv în consolidarea rezilienței societății europene și a economiei noastre. Ca urmare a procesului de digitalizare și a concurenței globale, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene. Se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru a se garanta că operele europene sunt distribuite la scară mai largă și că profităm la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei. Mai mult, prin consolidarea culturii și creativității în UE, putem sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, care sunt cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative. Acesta este motivul pentru care Comisia propune o majorare a finanțării pentru programul Europa creativă.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura că fondurile UE încep să producă rezultate pe teren cât mai curând posibil.

În cazul în care se înregistrează întârzieri, mii de organizații, rețele sau întreprinderi culturale și creative nu își vor putea demara proiectele la timp. La rândul lor, festivalurile cu filme sau cu muzică din Europa se pot confrunta cu probleme financiare și mii de profesioniștii din domeniul audiovizualului nu ar fi în măsură să participe la proiectele finanțate prin Europa creativă.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Actualul program Europa creativă se desfășoară în perioada 2014-2020. Propunerea privind un nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul său obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă.

Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează. Ea se bazează, de asemenea, pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, care are drept obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun, și totuși divers, al Europei și consolidarea identității europene.

Informații suplimentare

Propunere legislativă și fișă informativă

Site-ul internet dedicat programului Europa creativă

Video programul MEDIA

Elevii de la Colegiul A.T. Laurian, învăţaţi să scrie proiecte europene

Un grup de elevi ai Laurianului învaţă să scrie proiecte finanţabile din fonduri UE alături de trei specialişti veniţi tocmai din Italia. Reprezentanţi ai Human Rights Youth Organisation, tinerii sunt ei înşişi în România graţie unui proiect prin intermediul căruia caută şi iniţiază diverse parteneriate pentru viitoare colaborări internaţionale între şcoli, organizaţii de tineret, sau alte structuri din educaţie din statele UE. Laurienii au fost selectaţi de profesorul Ana Tănasă, iar lucrul la viitorul proiect a făcut progrese considerabile în cele două săptămâni derulate. De altfel, Colegiul Naţional „A.T Laurian” are deja o experienţă vastă în conceperea şi derularea proiectelor Erasmus +, fiind una dintre unităţile şcolare preuniversitare cu un număr considerabil de documentaţii depuse cu succes la autorităţile ce finanţează schimburile de experienţă cu sistemele de educaţie din alte ţări.

Sursa: Gazeta de Botosani

Preia controlul asupra datelor tale personale cu ajutorul noilor reguli UE în domeniu

Noul Regulament general privind protecția datelor (GDPR – General Data Protection Regulation) permite europenilor un control mai mare asupra modului în care datele lor personale sunt colectate și utilizate, precum și o mai mare protecție în cazul scurgerilor de date. Începând din 25 mai, beneficiezi de mai multă siguranță în ce ceea ce se întâmplă cu datele pe care le oferi atunci când faci cumpărături, plătești impozite, trimiți declarații fiscale online sau intri în conturile de pe rețelele sociale. Asta datorită faptului că GDPR îți oferă drepturi esențiale care te ajută să controlezi modul în care organizațiile îți folosesc datele personale, precum și garanția că aceste organizații dispun de noi proceduri care să protejeze aceste date.

25/05/2018

Te-ai săturat să primești reclame la produse pe care nu ți le dorești? Poți solicita să fii eliminat din anumite liste de distribuție. Sunt mesaje publicate online de care ți-e rușine? Poți, în anumite circumstanțe, să obții ștergerea lor. Vrei să schimbi un furnizor? Ai dreptul să primești toate datele de la vechiul furnizor de servicii pentru a face mai ușoară trecerea către cel nou. Regulile mai stricte privind scurgerile de date presupun și faptul că trebuie să fii informat dacă acele scurgeri reprezintă un risc pentru drepturile și libertățile tale.

Noile reguli se aplică în toate statele membre UE, indiferent de locul în care sunt procesate datele sau unde își are sediul o organizație. Ele se aplică și companiilor din afara UE care se adresează unor clienți din interiorul Uniunii. Indiferent dacă alegi produse locale sau vrei să cumperi ceva din străinătate, beneficiezi de aceleași drepturi și de aceeași protecție.

Începând de azi, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) oferă persoanelor din UE un mai mare control asupra datelor personale”, a declarat comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen Věra Jourová. “Noile reglementări oferă garanția că informațiile personale sunt mai bine protejate – indiferent unde sunt trimise, procesate sau depozitate – chiar și atunci când acest lucru se întâmplă în afara UE.

Chiar dacă GDPR stabilește drepturi specifice pentru persoanele fizice, depinde de fiecare în parte dacă le va folosi sau nu. Dacă ești de părere că ți-au fost încălcate drepturile în materie de protecție a datelor personale, poți contacta organizația care deține aceste date. Aceasta trebuie să răspundă cererii formulate fără întârziere și gratuit. De asemenea, ai dreptul de a formula o plângere către Autoritatea de Protecție a Datelor(link is external) din propria țară sau să mergi în instanță.

Noi reguli pentru era digitală

GDPR înlocuiește directiva de protecție a datelor din 1995, care a fost elaborată cu mult înainte ca internetul sau informatica dematerializată (cloud computing) să vină cu noi modalități de procesare a datelor personale. Având în vedere că modul în care partajăm și folosim datele s-a schimbat substanțial de atunci, era nevoie ca normele UE de protecție a datelor să se modernizeze.

În fiecare zi, peste 250 de milioane de europeni folosesc internetul pentru a interacționa cu familia sau pentru a face cumpărături, dar în acest proces oferă o mulțime de date personale, inclusiv nume, adrese personale, date din buletin sau informații despre starea de sănătate. Acest proces este însoțit de numeroase riscuri potențiale, cum ar fi divulgarea neautorizată a unor date personale, furtul de identitate sau abuzuri online.

Mai mult de opt din zece români apreciază că nu au un control complet asupra modului în care le sunt utilizate datele personale, iar cinci din zece nu au încredere în afacerile online. Mai mult, patru din zece și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu aplicațiile de mobil care colectează date fără acceptul persoanei în cauză, iar șase din zece se arată îngrijorați de modul în care folosesc companiile datele oferite. Tendințele înregistrate în România sunt, de altfel, în linie cu media europeană, în marea majoritate a domeniilor analizate.

Protecția datelor personale nu este doar o preocupare majoră a europenilor, este, de asemenea, un drept fundamental, ce trebuie garantat. Noul Regulament general privind protecția datelor răspunde acestei nevoi.

 

Pentru mai multe informații vezi:

Reforma UE privind protecția datelor – o mai bună protecție a datelor pentru cetățenii europeni

Sunt datele tale, preia controlul!

Întrebări și răspunsuri frecvente

Găsește autoritatea care asigură protecția datelor tale!(link is external)

Șapte pași pentru a fi pregătit pentru GDPR (fișă pentru companii)

Reguli mai bune pentru afacerile europene

Informații esențiale despre GDPR

Declarația vicepreședintelui Ansip și a comisarului Jourová

 

 

Contacte media

Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Primii din Europa la numărul de cazuri litigioase civile și comerciale primite/100 de locuitori

Bruxelles, 28 mai 2018

Astăzi, Comisia Europeană publică Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE, care oferă o imagine de ansamblu comparativă a independenței, a calității și a eficienței sistemelor judiciare din statele membre ale UE.

Scopul său este de a ajuta autoritățile naționale să sporească eficacitatea sistemelor lor judiciare.

Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE vine într-un moment în care respectarea statului de drept este prioritară pe agenda UniuniiÎn lipsa statului de drept, a democrației, a drepturilor civile și a bunei gestiuni financiare, fondurile UE sunt în pericol,” a declarat comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová. „În Tabloul de bord încurajăm reformele n justiție și identificăm exemplele bune în acest sens. Principiul sine qua non al oricărei astfel de reforme este că nu există stat de drept fără standarde europene ridicate privind independența sistemului judiciar. Noul tablou de bord analizează principalii indicatori și va ajuta statele membre să aplice aceste standarde.”

În comparație cu edițiile precedente, Tabloul de bord din 2018 dezvoltă indicatorii într-o mai mare măsură. Acesta consolidează în special secțiunea privind independența sistemului judiciar, care este relevantă pentru evaluarea statului de drept. Tabloul de bord analizează mai detaliat consiliile judiciare, implicarea executivului și a parlamentului în numirea și destituirea judecătorilor și a președinților instanțelor, precum și organizarea parchetelor. De asemenea, acesta prezintă, pentru prima dată, date privind durata procedurilor în toate instanțele judecătorești.

Tabloul de bord privind justiția face parte, alături de semestrul european, de Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept, de mecanismele de cooperare și de verificare și de acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, din setul de instrumente utilizate de Comisie pentru a monitoriza reformele din domeniul justiției din statele membre. Comisia consideră, de asemenea, că buna gestiune financiară a fondurilor UE de către statele membre necesită o protecție judiciară efectivă din partea unor instanțe independente. Prin urmare, ca parte a cadrului financiar multianual, Comisia a propus un nou mecanism privind statul de drept. Acest regulament instituie un mecanism prin care Uniunea poate suspenda, reduce sau restricționa accesul la fondurile UE în cazul în care într-un stat membru se constată deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept.

Principalele constatări ale ediției din 2018 includ:

  • independența justiției: percepția întreprinderilor asupra independenței s-a îmbunătățit sau a rămas stabilă în aproximativ două treimi din statele membre, în comparație cu anul precedent sau cu evoluția înregistrată în această privință din anul 2010 până în prezent, dar, în unele țări, s-a înrăutățit. Atât cetățenii, cât și întreprinderile consideră că ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor sunt principalul motiv pentru lipsa de independență a instanțelor și a judecătorilor. Noul indicator privind organizarea parchetelor arată o tendință generalizată în direcția unor parchete mai independente, mai degrabă decât subordonate sau legate de puterea executivă.
  • resursele financiare alocate sistemelor judiciare: în general, nivelul cheltuielilor administrației publice pentru sistemul judiciar a rămas stabil în majoritatea statelor membre, dar există în continuare diferențe mari între țări. În cea mai mare parte, statele membre stabilesc resursele financiare pe baza costurilor istorice sau reale în loc să se bazeze pe volumul de muncă efectiv sau pe solicitările instanțelor. 16 state membre au utilizat fonduri ale UE pentru a-și susține financiar sistemele judiciare.
  • eficiența sistemului judiciar: se constată evoluții pozitive în statele membre care se confruntă cu probleme, dar durata procedurilor civile și comerciale este în continuare foarte lungă în mai multe state membre. În ceea ce privește combaterea spălării banilor, procedurile judiciare în primă instanță durează până la un an, în medie, în aproximativ jumătate dintre statele membre. Acestea pot dura, în medie, chiar și doi sau mai mulți ani într-o serie de state membre.

Etapele următoare

Concluziile Tabloului de bord din 2018 au fost luate în considerare la efectuarea evaluării pentru fiecare țară din cadrul semestrului european 2018 și la elaborarea propunerilor de recomandări specifice fiecărei țări publicate de Comisia Europeană la 23 mai 2018. Aceste recomandări de politică sunt discutate de statele membre în cadrul Consiliului. Liderii UE le aprobă în luna iunie, iar Consiliul le adoptă în luna iulie. Guvernele naționale țin cont apoi de recomandările respective în planurile lor de reformă și în bugetele lor naționale pentru anul următor.

Context

Tabloul de bord se concentrează asupra litigiilor civile și comerciale și asupra cauzelor administrative, pentru a ajuta statele membre în eforturile lor de a crea un mediu mai favorabil investițiilor și afacerilor și mai orientat către cetățeni. Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:

  • eficiență: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte.
  • calitate: indicatori privind asistența judiciară, taxele judiciare, activitățile de formare, monitorizarea activităților instanțelor, bugetul și resursele umane.
  • independență: indicatori privind modul în care întreprinderile și publicul larg percep independența sistemului judiciar, precum și privind garanțiile legate de judecători.

Sporirea eficacității sistemelor judiciare naționale este o prioritate recunoscută a semestrului european – ciclul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Tabloul de bord privind justiția în UE ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. În cadrul semestrului european 2018, pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adresat recomandări specifice în acest domeniu unui număr de cinci state membre: Croația, Italia, Cipru, Portugalia și Slovacia.

Pentru informații suplimentare:

Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE

Rezumatul Tabloului de bord privind justiția: Fișă informativă

Întrebări și răspunsuri

Grafice adnotate cu cifre complete

Sondajul Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția publicului larg”

Sondajul Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția întreprinderilor”

Semestrul european

Un cioban roman da in judecata UE, alaturi de fermierii europeni afectati de schimbarile climatice

Un grup de fermieri din tari ca Germania, Italia, Franta sau Portugalia a intentat un proces la Curtea Europeana, acuzand Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene ca nu actioneaza adecvat impotriva schimbarilor climatice. Acestui grup i s-a alaturat si ciobanul roman Vlad Petru, din Alba.

Integral pe: Ziare.com

%d blogeri au apreciat: