Category Archives: Tehnologia informației

Achiziționarea de servicii de telecomunicații on-line: practici înșelătoare

Comisia Europeană – Fisa de date

Screeningul site-urilor web pentru telecomunicații și alte servicii digitale

Bruxelles, 18 mai 2018

Deoarece majoritatea consumatorilor își încheie contractele online cu furnizorii de telefonie și de internet online, numărul problemelor întâlnite pe site-urile care oferă astfel de servicii este în creștere.

De ce au fost selectate telecom și alte site-uri de servicii digitale pentru acest screening?

În ultimii ani, un număr din ce în ce mai mare de persoane își cumpără online abonamentele fixe / mobile și pe internet. Pe piețele serviciilor, sectorul telecomunicațiilor înregistrează cel mai mare număr de plângeri, în conformitate cu Centrele europene pentru consumatori și cu tabloul de bord al piețelor de consum din 2016 ale UE .

Ce tipuri de servicii oferă site-urile web monitorizate?

De cooperare pentru protecția consumatorilor membri, care reunește autoritățile naționale de consumatori și Comisia Europeană, a fost de acord să se concentreze în principal pe screening – ul de telecomunicații și alte servicii digitale conexe, vândute în pachete cu servicii de telecomunicații de bază sau separat.

Majoritatea site-urilor verificate oferă servicii de telefonie într-un pachet cu alte servicii digitale (110 din cele 207). Multe dintre ele oferă numai abonamente la telefonul mobil (39 în total), în timp ce există și site-uri web care oferă numai servicii de streaming (22) sau pachete de servicii în bandă largă, cu excepția serviciilor de telefonie (13) sau a serviciilor de stocare în cloud / e-mail (10).

Ce au verificat autoritățile naționale?

În cadrul acestei verificări, autoritățile naționale au verificat dacă furnizorii oferă informații veridice și clare privind identitatea, principalele caracteristici ale produsului sau serviciului, prețul și performanța contractului. Ei au examinat, de asemenea, claritatea și corectitudinea termenilor și condițiilor de serviciu, de exemplu termenii care limitează sau revin în totalitate răspunderea furnizorilor sau termenii care oferă informații privind existența asistenței și serviciilor post-vânzare a clienților.

Care sunt rezultatele anchetei?

Dintre cele 207 de site-uri verificate, doar 21,3% (44) au trecut primul test pentru respectarea normelor UE privind protecția consumatorilor, iar aproape 79% dintre site-uri (163) au fost marcate pentru investigații ulterioare.

Ce tipuri de probleme au fost ridicate?

Cele mai mari probleme, constatate în mai mult de două treimi din cazuri, se referă la lipsa de informații privind opțiunile de soluționare a litigiilor.

De asemenea, 50% dintre site-urile verificate înșală consumatorii prin publicitate ca servicii „gratuite” sau „cu discount” care au fost incluse într-un pachet.

În plus, condițiile de serviciu ale acestor site-uri web creează un dezechilibru al drepturilor și obligațiilor în detrimentul consumatorului. În 1/3 din cazuri, comerciantul are puterea de a schimba termenii sau caracteristicile serviciului fără să informeze consumatorul în avans sau să-i dea dreptul să anuleze contractul. În 1/5 din cazuri, furnizorul a exclus sau a limitat răspunderea fără justificare sau cu o explicație clară.

Alte probleme se referă la informații neclare despre modul în care consumatorii pot solicita despăgubiri și pot obține rambursarea (în 1/4 din cazuri) sau reînnoirea automată a contractului (1/5 din cazuri). În plus, comercianții, în 1/3 din cazuri, nu furnizează informații cu privire la identitatea lor, cum ar fi numele sau adresa de stabilire a acestora.

De ce are loc screening-ul simultan în întreaga UE?

Practicile de vânzare on-line înșelătoare se referă adesea la operatori localizați în mai multe state membre. Operatorii înșelători pot fi detectați și abordați mai eficient datorită cooperării la nivelul UE. În cadrul de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC) regulament , autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor să coopereze pentru a combate practicile ilegale în ceea ce privește mai multe state membre. Controalele de conformitate efectuate simultan într-un anumit sector din UE sunt mai eficiente.

Ce reguli UE este Sweep on Telecom și alte servicii digitale bazate pe?

Următoarele reguli UE privind protecția consumatorilor și traducerea acestora în legislațiile naționale sunt relevante aici:

Directiva constituie principala componentă generală a legislației UE care reglementează publicitatea înșelătoare și alte practici neloiale în tranzacțiile dintre întreprinderi și consumatori. Are un domeniu larg de aplicabilitate, care se aplică tuturor tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori și în toate sectoarele, în timp ce orientările sale oferă o serie de exemple privind serviciile de telecomunicații.


Pentru mai multe informații, 

Comunicat de presă

În prezent, Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor au publicat rezultatele unei examinări la nivelul UE a 207 site-uri web care oferă servicii de streaming / telefonie mobilă, internet, audio și video. Analiza arată că 163 dintre aceste site-uri web ar putea încălca legislația UE privind protecția consumatorilor. Unele dintre problemele cele mai frecvente identificate sunt anunțarea pachetelor despre care se presupune că sunt libere sau cu discount, care sunt de fapt o ofertă cuplată, lipsa unui sistem de soluționare a litigiilor sau faptul că aceste site-uri web pot modifica în mod unilateral termenii contractului fără informații sau justificare către consumator. Věra Jourová, comisar pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, a declarat:„Consumatorii utilizează zilnic telefonul mobil sau abonamentele la internet și ar trebui să poată avea încredere în aceste servicii. Această verificare confirmă totuși faptul că un număr de site-uri web care vând astfel de servicii induc în eroare consumatorii prin publicitatea unor reduceri false sau neavând informațiile complete necesare o decizie informată și mă aștept ca informațiile false și înșelătoare să fie corectate cât mai curând posibil, pentru a se asigura că sectorul respectă pe deplin normele UE în materie de protecție a consumatorilor „. Comisia a propus recent o nouă ofertă pentru consumatori,care va consolida în continuare mâinile consumatorilor față de comercianți care utilizează practici comerciale neloiale și va consolida aplicarea de către autorități a normelor UE privind protecția consumatorilor. Un comunicat de presă și un Q & A sunt disponibile online.(Pentru mai multe informații: Christian Wigand – Tel .: +32 229 62253; Mélanie Voin – Tel .: +32 229 58659)

Performanța digitală: și aici suntem ultimii din Europa

ierarhizare

Documente pdf referitoare la România  în limba română:

RomaniaEDPRcountryprofile

RomaniaDESIcountryprofile

DESI Ro Raportul de tara

Bruxelles, 18 mai 2018

.Comisia Europeană publică astăzi valorile Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018. Acest instrument monitorizează performanțele statelor membre pe următoarele planuri: conectivitatea digitală, competențele digitale, activitatea online, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale. Indicele arată că UE se digitalizează din ce în ce mai mult, dar progresele realizate sunt insuficiente pentru a permite Europei să ajungă din urmă liderii mondiali și pentru a reduce diferențele dintre statele membre. Se impune, deci, ca piața unică digitală să fie rapid finalizată, iar investițiile în economia și societatea digitală să sporească.

Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat:„În domeniul digital se observă o evoluție, fie ea și minoră, în direcția corectă. În ansamblu, UE face progrese, dar acestea rămân insuficiente. Între timp, alte țări și regiuni din întreaga lume avansează mai rapid. De aceea, ar trebui să investim mai mult în domeniul digital și să finalizăm piața unică digitală cât mai curând posibil: ca să stimulăm performanțele digitale ale Europei, ca să oferim conectivitate și servicii publice online de cea mai înaltă calitate și ca să avem un sector al comerțului electronic înfloritor.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Sperăm să asistăm la progrese rapide cu privire la reforme majore precum Codul european al comunicațiilor electronice, care vizează stimularea investițiilor pentru îmbunătățirea conectivității. Indicele economiei și societății digitale din acest an ne arată că trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a aborda lipsa de competențe digitale în rândul cetățenilor noștri. Prin integrarea mai multor tehnologii digitale și asigurarea dobândirii competențelor necesare, vom oferi mai multă autonomie cetățenilor, întreprinderilor și administrațiilor publice. În acest fel, ne putem asigura că transformarea digitală a societăților noastre este o reușită.”

În cursul anului trecut, UE a continuat să își îmbunătățească performanțele digitale, iar decalajul dintre țările cele mai avansate în domeniul digital și țările cel mai puțin avansate a scăzut ușor (de la 36 la 34 de puncte). Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au obținut punctajele cele mai înalte în cadrul DESI 2018 și se numără printre liderii mondiali în materie de digitalizare. Ele sunt urmate de Luxemburg, Irlanda, Regatul Unit, Belgia și Estonia. În ultimii patru ani, Irlanda, Cipru și Spania au înregistrat cele mai importante progrese (cu peste 15 puncte procentuale). Cu toate acestea, alte țări din UE mai au încă un drum lung de parcurs, iar UE, în ansamblul său, trebuie să își îmbunătățească performanțele dacă dorește să rămână competitivă pe scena mondială.

2


DESI 2018 arată că:

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu

  • 58 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la aceste servicii crește rapid. 15 % din gospodării utilizează servicii de bandă largă ultrarapidă: acest procentaj este de două ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu doi ani și de cinci ori mai mare decât în 2013.
  • 80 % din gospodăriile europene beneficiază de servicii de bandă largă de mare viteză cu cel puțin 30 de megabiți pe secundă (Mbps) (față de 76 % anul trecut) și o treime (33 %) din gospodăriile europene au contractat abonamente (numărul acestora înregistrând o creștere de 23 % față de anul trecut și de 166 % față de 2013).

Numărul de abonamente la servicii de date mobile a crescut cu 57 % din 2013, ajungând la 90 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane din UE. Rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 91 % din populația UE (84 % anul trecut).

Indicatorii arată că cererea de servicii de bandă largă de mare și foarte mare viteză este în creștere rapidă și se preconizează că aceasta va crește și mai mult în viitor. Comisia a propus o reformă a normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, prin care își propune să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor și să stimuleze investițiile.

Din ce în ce mai mulți europeni utilizează internetul pentru a comunica

Cea mai mare creștere a utilizării serviciilor de internet se referă la apelurile telefonice sau video: aproape jumătate dintre europeni (46 %) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20 % față de anul anterior și de peste 40 % față de anul 2013. Alți indicatori arată că, în prezent, 81 % din cetățenii europeni se conectează la internet cel puțin o dată pe săptămână (față de 79 % anul trecut).

Pentru a spori încrederea în mediul online, la 25 mai 2018 vor intra în vigoare noi norme ale UE privind protecția datelor.

UE are mai mulți specialiști în sectorul digital decât înainte, dar persistă un decalaj în materie de competențe

  • UE a înregistrat foarte puține îmbunătățiri în ceea ce privește numărul de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) (19,1 absolvenți la 1 000 de persoane cu vârsta între 20 și 29 de ani în 2015, comparativ cu 18,4 în 2013);
  • 43 % dintre europeni nu au, în continuare, competențe digitale de bază (44 % anul trecut).

Alături de Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, Comisia a lansat și stagiile intitulate „Oportunitatea digitală”, pentru a elimina deficitul de competențe digitale din Europa. Inițiativa-pilot va oferi stagii în domeniul digital, într-o altă țară a UE, pentru un număr de până la 6 000 de studenți și proaspeți absolvenți până în 2020.

Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, iar comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere

Deși tot mai multe societăți trimit facturi electronice (18 %, față de 10 % în 2013) sau utilizează platformele de comunicare socială pentru a intra în dialog cu clienții și partenerii lor (21 %, față de 15 % în 2013), numărul de IMM-uri care vând online a stagnat în ultimii ani (17 %).

Pentru a impulsiona comerțul electronic în UE, Comisia a propus o serie de măsuri, de la sporirea transparenței prețurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA și contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile vor putea să identifice cele mai bune oferte online în întreaga UE, fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.

Cetățenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice online

58 % dintre utilizatorii de internet își depun online formularele adresate administrației publice (52 % în 2013).

  • 18 % dintre cetățeni apelează la servicii de sănătate online.

În aprilie 2018, Comisia a adoptat inițiative referitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public și la e-sănătate, care vor îmbunătăți semnificativ serviciile publice online transfrontaliere în UE.

Context

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, are drept scop măsurarea progreselor realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare. În plus, DESI constituie un instrument esențial pentru analiza evoluțiilor din domeniul digital în cadrul semestrului european, care le permite țărilor din UE să poarte dezbateri pe marginea planurilor bugetare și economice naționale și să monitorizeze progresele în anumite momente din cursul unui an.

În acest an, sunt publicate concomitent, sub denumirea DESI, atât indicele DESI propriu-zis, cât și o analiză mai detaliată a politicilor digitale naționale, care oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor și a punerii în aplicare a politicilor de către statele membre (denumită anterior Raportul privind progresele înregistrate în sectorul digital din Europa). La aceste rapoarte este anexat un capitol mai detaliat consacrat sectorului telecomunicațiilor din fiecare stat membru. Pentru ca rezultatele statelor membre să poată fi comparate cu mai mare ușurință, DESI cuprinde, de asemenea, analize comparative între țări în următoarele domenii: conectivitatea, competențele, utilizarea internetului, adoptarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, serviciile publice digitale, investițiile în cercetare și dezvoltare și în inovare consacrate tehnologiei informației și comunicațiilor și utilizarea de către statele membre a fondurilor disponibile pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020.

Comisia a prezentat 29 de propuneri legislative din cadrul strategiei sale privind piața unică digitală și, într-o comunicare recentă, a solicitat Parlamentului European și statelor membre să adopte aceste propuneri până la sfârșitul anului 2018.

Pentru informații suplimentare:

Întrebări și răspunsuri

Profiluri de țară

Fișă informativă: O piață unică digitală care aduce beneficii tuturor europenilor

Fișă informativă: Economia datelor pentru toți europenii

Crearea unei piețe unice digitale – acțiunile întreprinse de Comisia Europeană începând din 2015

Materiale video

#DESIEU

 

15.000 de euro de la UE pentru internet în oraș – s-a dat startul programului WiFi4EU

Municipalitățile din țările Uniunii Europene care doresc să aibă acces la finanțarea în valoare de 15.000 de euro pentru a introduce internet wireless în spații publice se pot înscrie pe site-ul WiFi4EU începând de azi, 15 mai.

În cadrul acestui apel vor fi oferite câte 15 vouchere pentru fiecare țară înscrisă, pe principiul ”primul venit, primul servit”. Așa că, dacă vreți să oferiți internet gratuit în parcuri, spitale, librării, piețe, muzee sau clădiri publice, înscrieți-vă pe lista WiFi4EU.

Bugetul alocat programului WiFi4EU este de 120 de milioane de euro, fonduri ce ar trebui cheltuite de beneficiari între 2017 și 2019. Comisia Europeană își propune să ofere internet wireless în aproximativ 8.000 de municipalități din toate statele membre ale UE, dar și din Norvegia și Islanda.

Protejarea copiilor pe Internet – un ghid practic și util

Kaylee Ferreira, militantă pentru educația online a copiilor, ne recomandă un site. Am verificat și am văzut că merită.

”Cred că următoarele sunt relevante pentru dvs. și utilizatorii dvs.
Am văzut că ați menționat saferinternet.org.uk/safer-internet-day/2014/tv aici europedirectbotosani.ro/?art=1793 și doresc să vă împărtășesc recunoștința mea față de munca pe care o faceți pentru promovarea siguranței online a copiilor.
Vreau să vă sugerez să împărtășiți un ghid important care a ieșit săptămâna trecută. Am constatat că e un material foarte aprofundat în ceea ce privește siguranța copiilor on-line:

Cel mai Bun Ghid Parental pentru Protejarea Copilului dvs. pe Internet

Mi-a plăcut modul în care au rezumat fiecare secțiune cu elemente de acțiune pentru părinți / profesori.

Încă o dată, vă mulțumim că ați ajutat copiii să navigheza în siguranță pe Internet”.
Kaylee

Mulțumim pentru recomandare, am postat și noi pe paginile FB e care le administrăm: https://www.facebook.com/copiiieuropei/ , https://www.facebook.com/consumatorieuropeni/ https://www.facebook.com/Drepturi-europene-488075517871952/?ref=bookmarks și pe site.

O nouă agendă pentru cercetare și inovare: o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

Bruxelles, 15 mai 2018

Comisia își prezintă astăzi contribuția la discuțiile informale pe care șefii de state și de guverne le vor purta la Sofia la 16 mai 2018 cu privire la cercetare și inovare și la etapele necesare pentru a garanta competitivitatea mondială a Europei.

Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Ele ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc existența cotidiană a milioane de oameni aici în Europa și în jurul lumii, contribuind la soluționarea unora dintre cele mai mari provocări societale și generaționale cu care ne confruntăm. Noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare prezintă o serie de acțiuni concrete care să aprofundeze capacitatea de inovare a Europei și să ofere o prosperitate durabilă.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei și responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat: „Europa deține o capacitate de cercetare de talie mondială și o bază industrială solidă. Însă trebuie să facem mai mult – mult mai mult – pentru a transforma această excelență în succes. Noile megatendințe, precum inteligența artificială și economia circulară, vor produce schimbări profunde în societate și economie. Trebuie să acționăm cu rapiditate pentru a putea conduce noul val de inovare și a stabili un standard pentru concurența mondială.”

Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a adăugat: „Datorită intensificării concurenței internaționale, Europa trebuie să acționeze de urgență în domeniul cercetării și inovării.Cele 100 miliarde EUR propuse pentru următorul program de cercetare și inovare al UE ar constitui un stimulent uriaș. Însă Europa trebuie, de asemenea, să reformeze sprijinul acordat inovării revoluționare prin intermediul unui nou Consiliu European al Inovării și să restabilească contactul cu cetățenii prin intermediul unei abordări a cercetării și inovării pe bază de misiuni. Trebuie să elaborăm regulamente rezistente în timp și să atragem mai multe investiții private, în special sub formă de capital de risc.”

A sosit momentul să plasăm ambițiile Europei la nivelul următor. Trebuie să acționăm în prezent pentru a ajuta Europa să devină motorul mondial al inovării pe care are potențialul de a fi. Comisia salută decizia președintelui Consiliului European de a programa o dezbatere la nivelul liderilor în domeniul cercetării și inovării și îi invită să discute și să ofere orientare strategică pentru acțiunile pe care le-a propus, inclusiv:

  • Să garanteze faptul că reglementarea și finanțarea sunt favorabile inovării: Măsurile propuse includ acordarea de prioritate transpunerii Directivei privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie; sporirea furnizării de produse și servicii inovatoare de către autoritățile publice prin aplicarea orientărilor publicate astăzi de Comisie; adoptarea grabnică a următorului buget 2021-2027 al UE cu alocarea propusă a 100 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa și pentru programul de cercetare și formare al Euratom, precum și alte programe majore de finanțare care vor oferi un stimulent semnificativ pentru inovare; desfășurarea inițiativei VentureEU pentru stimularea investițiilor private și a capitalului de risc; simplificarea suplimentară a normelor UE privind ajutoarele de stat pentru a facilita finanțarea publică a proiectelor inovatoare, inclusiv combinarea de fonduri UE și naționale.
  • Să devină un pionier în domeniul inovării creatoare de piețe: Comisia propune înființarea unui Consiliu European al Inovării de mare amploare care să ofere un ghișeu unic pentru tehnologiile revoluționare și cu potențial ridicat, precum și pentru întreprinderile inovatoare cu potențial de extindere. Pentru perioada 2018-2020, Consiliul European al Inovării se va baza pe faza-pilot de 2,7 miliarde EUR, având drept obiectiv să contribuie la identificarea și intensificarea activităților de inovare cu evoluție rapidă, risc ridicat și potențial puternic pentru a crea piețe complet noi.
  • Să lanseze misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE cu obiective îndrăznețe și ambițioase și cu o valoare adăugată europeană puternică în domenii care urmează să fie definite cu statele membre, cu părțile interesate și cu cetățenii. Acestea ar putea să varieze de la combaterea cancerului la mobilitatea ecologică și eliminarea plasticului din oceane. Misiunile vor încuraja investițiile și participarea diferitelor sectoare și discipline științifice pentru soluționarea comună a unor provocări. Ele ar trebui să creeze sinergii cu strategiile de cercetare și inovare la nivel de state membre, precum și la nivel regional și local.

Context

Cu doar 7% din populația mondială, Europa reprezintă 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare industriale precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și moda.

Europa este relativ puternică în ceea ce privește adăugarea sau susținerea valorii produselor, serviciilor și proceselor existente, cunoscută sub numele de inovare progresivă. Am constatat acest lucru în sectoare diverse cum ar fi industria spațială, aeronautica, industria farmaceutică, electronica, energia regenerabilă, industriile ecologice și tehnologiile de producție avansate. Am înregistrat, de asemenea, progrese în sprijinirea inovării prin intermediul tehnologiilor generice esențiale, cum ar fi robotica, fotonica și biotehnologia. Aceste tehnologii pot fi utilizate și aplicate în multe sectoare industriale și sunt esențiale pentru abordarea provocărilor societale esențiale.

Însă Europa a rămas, de asemenea, în urmă în multe domenii. Întreprinderile din UE cheltuiesc mai puțin pentru inovare decât concurentele lor (1,3% din PIB, comparativ cu 1,6% în China, 2% în Statele Unite, 2,6% în Japonia sau 3,3% în Coreea de Sud). Capitalul de risc continuă să fie subdezvoltat în Europa. În 2016, organizațiile de capital de risc au investit aproximativ 6,5 miliarde EUR în UE, comparativ cu 39,4 miliarde EUR în SUA, iar fondurile de capital de risc din Europa sunt prea mici – 56 milioane EUR în medie, în comparație cu 156 milioane EUR în SUA. Prin urmare, aceste întreprinderi se mută către ecosisteme în care au șanse mai mari să se dezvolte rapid. UE cuprinde doar 26 de întreprinderi de tip „unicorn” (start-up care valorează peste 1 miliard $), în comparație cu 109 în SUA și 59 în China. Investițiile publice la nivelul UE sunt mai mici decât obiectivul de 3% din PIB, iar intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare este încă inegală între regiunile UE, investițiile și cercetarea fiind puternic concentrate în Europa Occidentală. Iar 40% din forța de muncă din Europa nu dispune de competențele digitale necesare.

Inovarea bazată pe tehnologie, digitalizarea și megatendințele mondiale precum inteligența artificială și economia circulară oferă oportunități imense dar creează, de asemenea, noi provocări. Concurența mondială se intensifică și amenință poziția competitivă de frunte a Europei în sectoare industriale esențiale. Europa trebuie să-și consolideze capacitatea de inovare pentru a menține și îmbunătăți modul de viață european.

Pentru informații suplimentare

Comunicare: O nouă agendă europeană pentru cercetare și inovare: o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

Fișă informativă: O nouă agendă pentru cercetare și inovare: Contribuția Comisiei la Agenda liderilor

Fișă informativă: Povești de succes ale cercetării și inovării în UE

Transparență și echitate pe platformele online

Firmele precum cele hoteliere, comercianții care vând în mediul on-line, dezvoltatorii de aplicații și alte companii similare, ce se bazează pe motoarele de căutare pentru atragerea traficului de internet pe propriile site-uri, se numără printre cele care vor beneficia de noile norme propuse de Comisia Europeană joi, 26 aprilie. Obiectivul acestora este de a crea un mediu de afaceri echitabil, transparent și previzibil pentru firmele și comercianții mai mici care recurg la platforme on-line.

26/04/2018

Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Platformele și motoarele de căutare sunt canale importante prin care companiile europene pot ajunge la consumatori, dar trebuie să ne asigurăm că ele nu abuzează de puterea lor și că astfel nu cauzează prejudicii utilizatorilor comerciali. Realizăm acum un demers foarte important și adoptăm norme clare privind transparența, soluționarea eficientă a litigiilor și lansăm un observator care va analiza mai detaliat practicile platformelor on-line. Este esențial să ne asigurăm că platformele și motoarele de căutare tratează în mod echitabil companiile, inclusiv pentru a promova încrederea în mediul platformelor on-line din UE.

Noile norme vor aborda:

  • sporirea transparenței, prin asigurarea unor termeni și condiții de utilizare ușor de înțeles și consultat, precum și prin elaborarea unor politici generale privind utilizarea datelor sau modul de tratarea a serviciilor și bunurilor și a unor criterii generale de clasare a acestora în rezultatele de căutare;
  • soluționarea mai eficientă a litigiilor, prin instituirea unor sisteme interne de tratare a reclamațiilor, indicarea unor mediatorii independenți și calificați sau desemnarea voluntară a unora, precum și prin posibilitatea ca asociațiile patronale să aibă dreptul de a introduce acțiuni în justiție în numele firmelor reprezentate;
  • stabilirea unui observator UE care să monitorizeze impactul noilor norme, cu scopul de a permite Comisiei să ia, dacă este cazul, măsuri în continuarea propunerii legislative.

În funcție de progresele înregistrate și pe baza informațiilor obținute prin intermediul observatorului UE, Comisia va evalua necesitatea unor măsuri ulterioare în termen de trei ani.

Context

Regulamentul propus dă curs angajamentului asumat de Comisia Europeană de a pregăti măsuri care să abordeze problemele legate de clauzele contractuale și practicile comerciale inechitabile identificate în cadrul relațiilor dintre platformele on-line și mediul de afaceri, prin analizarea opțiunilor în materie de soluționare a litigiilor, a criteriilor privind practicile echitabile și a transparenței.

Propunerea este rezultatul unui exercițiu de colectare de date care se desfășoară deja de doi ani și care a presupus ample consultări, cercetare economică și elaborarea de politici, precum și numeroase ateliere de lucru.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Inga HOGLUND (+32 2 295 06 98)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Comunicare și alte linkuri utileCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

ECOFIN: Opoziţia mai multor state ale UE împiedică taxarea giganţilor internetului

Opoziţia mai multor state membre ale UE a împiedicat adoptarea unui acord european ce ar fi permis taxarea marilor societăţi din sectorul digital.

Propunerea a fost iniţiată de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, iar eşecul demersului a provocat o reacţie energică din partea ministrului francez de finanţe Bruno Le Maire, potrivit AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Miniştrii europeni de finanţe (ECOFIN), reuniţi la Sofia, au dezbătut pentru prima dată acest proiect, prezentat de Comisia Europeană la sfârşitul lunii martie.

Proiectul prevede instituirea rapidă a unei taxe în UE pe cifra de afaceri a giganţilor internetului, precum cele grupate sub acronimul GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazo

Comisia Europeana: Mai multă flexibilitate în înregistrarea unui domeniu .eu

 

Comisia Europeană propune noi măsuri de simplificare a cadrului juridic existent în ceea ce priveşte domeniul .eu și permite cetățenilor din spațiul economic european / european (UE / SEE) să se înregistreze pentru un domeniu .eu și în afara UE, indiferent de țara lor de reședință.

Aceste măsuri îmbunătățesc potențialul domeniului .eu ca un spațiu  încredere și inovare pentru piața unică digitală prin adăugarea unei flexibilități mai mari și prin adaptarea unui set general de reguli.

Mai multe AICI

Combaterea dezinformării online: Comisia propune un Cod de bune practici la nivelul UE

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Comisia propune astăzi măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.

Dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat clar modul în care datele personale pot fi exploatate în contexte electorale și ne-au reamintit la momentul oportun că trebuie luate mai multe măsuri pentru a asigura reziliența proceselor democratice. Astăzi, Comisia Europeană adoptă măsuri suplimentare de combatere a dezinformării, pentru a proteja valorile europene și securitatea.

Dl Ansip, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru piața unică digitală, a declarat următoarele: „Dezinformarea, ca instrument de influență politică, nu este nouă. Noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea. Încrederea în mediul online este ușor de pierdut, dar dificil de recâștigat; de aceea, sectorul de profil trebuie să colaboreze cu noi în această privință. Platformele online au un rol important în combaterea campaniilor de dezinformare organizate de persoane și state care urmăresc să ne amenințe democrația”.

Dna comisar Gabriel, responsabilă pentru economie digitală și societatea digitală, a adăugat: „Facem apel acum la toate părțile implicate, în special la platformele și rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest domeniu, să acționeze pe baza unui plan de acțiune care urmărește crearea unei abordări comune la nivel european, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace împotriva dezinformării și să dispună de mijloacele necesare în acest sens. Vom monitoriza îndeaproape progresele realizate și, dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, este posibil să propunem acțiuni suplimentare până în decembrie, inclusiv măsuri cu caracter de reglementare.”

La rândul său, comisarul pentru uniunea securității, Sir Julian King, a afirmat: „Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Subminarea canalelor de încredere pentru a propaga informații nocive și care provoacă disensiuni necesită un răspuns cu o viziune clară, bazat pe creșterea transparenței, a trasabilității și a responsabilității. Platformele de internet au un rol esențial în contracararea utilizării abuzive a infrastructurii lor de către entități ostile, pentru ca utilizatorii lor, precum și întreaga societate să fie în siguranță.”

Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public”.

În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cele mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26 % și, respectiv, 27 %.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat un studiu privind știrile false și dezinformarea. În acesta se precizează că două treimi din consumatorii de știri online preferă să le acceseze prin intermediul platformelor bazate pe algoritmi, cum ar fi motoarele de căutare și agregatoarele de știri, precum și platformele de comunicare socială. Se afirmă, de asemenea, că puterea de piață și fluxurile de venituri au trecut de la editorii de știri la operatorii platformelor care dispun de datele necesare pentru a corela cititorii, articolele și anunțurile publicitare.

Măsuri de combatere a dezinformării online

Pentru a aborda aceste preocupări și tendințe, Comisia propune mai multe măsuri de combatere a dezinformării online. Acestea includ:

  • un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:
    • a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;
    • a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;
    • a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
    • a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;
    • a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;
  • o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;
  • o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;
  • îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;
  • sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;
  • promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;
  • promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;
  • o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.

Etapele următoare

În scurt timp, Comisia va organiza un forum cu participare largă, care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, sectorul publicitar și principalii difuzori de publicitate, și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării. Prima realizare a forumului ar trebui să fie un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018.

Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate, în care se va examina și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura monitorizarea continuă și evaluarea acțiunilor prezentate.

Informații generale

În scrisoarea de misiune din mai 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a încredințat comisarului pentru economie digitală și societate digitală, doamna Mariya Gabriel, sarcina de a identifica problemele pe care platformele online le creează pentru democrațiile noastre în ceea ce privește dezinformarea și să inițieze măsuri de răspuns ale UE la aceste probleme.

În februarie 2018, Comisia a adoptat o listă de recomandări în perspectiva alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, în care solicită: „autoritățil[or] competente ale statelor membre[…] să identifice, pe baza experienței acumulate de statele membre, cele mai bune practici în ceea ce privește identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor la adresa procesului electoral generate de atacuri cibernetice și de dezinformare.”

Un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false a adresat Comisiei recomandări privind combaterea dezinformării online. Concluziile și recomandările grupului au fost publicate la 12 martie 2018.

Uniunea Europeană a desfășurat acțiuni de combatere a dezinformării și înainte de aceste inițiative: în urma unei decizii a Consiliului Europeandin martie 2015, în același an s-a înființat grupul operativ East StratCom, aflat sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant/vicepreședintelui Mogherini, cu obiectivul de „a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei”. Grupul operativ și-a desfășurat activitatea în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă începând din septembrie 2015, asigurând comunicarea eficace a politicilor UE către țările din vecinătatea sa estică, consolidând sectorul mediatic general din vecinătatea estică, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru libertatea mass-mediei și prin întărirea independența mass-mediei și îmbunătățind capacitatea UE de a prevedea, a aborda și a sensibiliza publicul cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă: Combaterea răspândirii dezinformării online

Consultarea publică (raport de sinteză)

Eurobarometru (raportul complet)

Raportul Centrului Comun de Cercetare

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Informații generale privind acțiunile UE de combatere a știrilor false

Fișă informativă privind grupul operativ East StratCom

Site-ul EUvsDisinfo

Comunicarea și alte linkuri utile

Noi standarde privind transparența și corectitudinea platformelor online

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Intrebari si raspunsuri

 

De ce propune Comisia un regulament de creștere a corectitudinii și transparenței pentru platformele online?

Platformele online oferă acces la piețele de consum transfrontaliere și au devenit interfața goală pentru milioane de întreprinderi, mari și mici, în sectoare variind de la comerțul cu amănuntul online, servicii profesionale și dezvoltare de aplicații, până la transport și ospitalitate.

Motoarele de căutare online și platformele generează marea majoritate a traficului pe internet atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru IMM-uri. Cu toate acestea, poziția actuală a platformelor online ca intermediari ai relațiilor cu clienții din domeniul afacerilor le permite să se angajeze în practici comerciale neloiale care pot provoca daune economice semnificative întreprinderilor care le utilizează. 46% dintre utilizatorii de afaceri chestionați într-un studiu au observat probleme în relațiile lor cu astfel de platforme, dintre care 21% întâmpină deseori aceste probleme. În plus, 75% dintre utilizatorii grei (adică utilizatori care generează mai mult de 50% din cifra lor de afaceri prin intermediul intermediarilor de platforme on-line) au mult mai multe șanse de a avea probleme, iar 33% dintre aceștia întâmpină aceste probleme de multe ori.

În plus, vizibilitatea online a întreprinderilor mici poate depinde de poziția lor în rezultatele căutării, indiferent dacă se află pe intermediari platformă online sau în rezultatele căutărilor online generale. 66% dintre IMM-urile UE chestionate explică faptul că poziția lor în rezultatele căutării are un impact semnificativ asupra vânzărilor lor.

Ce intenționează să propună regulamentul propus?

Propunerea urmărește să creeze un ecosistem echitabil, de încredere și bazat pe inovare în economia de platforme online din UE și să contribuie la crearea unei piețe unice digitale consolidate și mai bine funcționale din punct de vedere al inovării, al competitivității, al creșterii economice și al locurilor de muncă.

Acordarea de mai multă previzibilitate întreprinderilor în relațiile lor cu platformele, precum și acordarea accesului la mijloace eficace pentru rezolvarea problemelor vor încuraja utilizarea platformelor online ca mijloc de a-și dezvolta afacerea. Normele mai clare la nivelul UE ar trebui să ofere platformelor un mediu de reglementare previzibil și să le permită să crească într-o piață unică mai puțin fragmentată.

Ce intermediari ai platformei on-line se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentului?

Regulamentul reglementează intermediarii de platforme online și motoarele de căutare online generale care oferă serviciile lor întreprinderilor stabilite în UE și care oferă bunuri sau servicii consumatorilor localizați în UE. Un consumator poate, de exemplu, să se aboneze direct la un serviciu online de pe o platformă (de exemplu, să descarce o aplicație), poate fi redirecționat pe site-ul unei companii aeriene sau poate utiliza o platformă pentru a localiza un restaurant fizic sau un magazin, (de exemplu, prin utilizarea companiei mele pe Google).

Asemenea intermediari de platforme on-line includ piețele de comerț terți terțe (de exemplu, Amazon Marketplace, eBay, Marketplace Fnac etc.), magazine de aplicații (de ex. Google Play, Apple App Store, Microsoft Store etc) pagini, Instagram folosite de producători / artiști etc.) și instrumente de comparare a prețurilor (de exemplu, Skyscanner, Cumpărături Google etc.). Întrucât intermediarii platformei on-line sunt acoperiți în măsura în care au o relație contractuală atât cu agenții economici care tranzacționează prin intermediul acestora, cât și cu consumatorii care le folosesc, motoarele de căutare online sunt acoperite indiferent dacă au o relație contractuală.

Propunerea exclude serviciile de publicitate online și de plată care nu intermediază tranzacțiile directe între întreprinderi și consumatori, precum și intermediarii care operează numai între întreprinderi.

Ce motoare de căutare online se află în domeniul de aplicare al regulamentului?

Motoarele de căutare online, care facilitează căutările web bazate pe o interogare pe un subiect și oferă link-uri corespunzătoare cererii de căutare (de ex., Google Search, Lista.cz, Yahoo !, DuckDuckGo, Bing etc.).

Ce aduce acest regulament întreprinderilor din UE?

Propunerea asigură faptul că întreprinderile care desfășoară activități de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online generale au o certitudine juridică și o claritate mai mare în ceea ce privește regulile care guvernează relațiile cu aceste platforme și modul de soluționare a eventualelor litigii.

În primul rând, întreprinderile vor fi conștiente de principiile care afectează poziția clasamentului în general în rezultatele căutării online sau în rezultatele căutării pe o anumită platformă de intermediere online. În cazul platformelor de intermediere online, aceasta include și circumstanțele în care întreprinderile își pot influența poziția de clasament, de exemplu, prin plățile comisioanelor suplimentare. În plus, aceste companii vor fi, de asemenea, informate cu privire la modul în care platformele de intermediere online tratează și clasifică bunurile sau serviciile oferite de ei înșiși în comparație cu alte întreprinderi „externe”, cu privire la tipul de date care le vor fi distribuite (adică datele pe care întreprinderile sau consumatorii le oferă atunci când utilizarea serviciilor de intermediere online);

În al doilea rând, întreprinderile vor avea acum, de asemenea, claritate cu privire la momentul în care utilizarea lor a unei platforme de intermediere online poate fi suspendată sau terminată, inclusiv prin eliminarea și eliminarea bunurilor și serviciilor din rezultatele căutării. Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la motivele în care o platformă decide să facă acest lucru.

În sfârșit, regulamentul oferă, de asemenea, mijloace eficiente și rapide pentru soluționarea litigiilor dintre întreprinderi și intermediarii platformei online. Aceasta include pentru intermediarii platformei online obligația de a stabili sisteme interne de soluționare a reclamațiilor de către platformele mai mari sau prin mediere în cazul întreprinderilor mai mici. În plus, în cazurile de litigii în litigiu, regulamentul permite acum întreprinderilor să fie reprezentate de asociații sau organizații în cazurile în care intermediarii platformei online sau motoarele de căutare on-line respectă cerințele regulamentului.

Ce trebuie să facă intermediarii platformelor online și motoarele de căutare online?

Comisia propune o abordare de coreglementare care să impună intermediarilor de platforme online și motoarelor de căutare on-line să respecte obligațiile legale și le încurajează să ia măsuri complementare voluntare.

Intermediarii platformei on-line sunt obligați să-și facă mai transparenți și mai ușor de utilizat termenii și condițiile standard. Termenii și condițiile vor trebui să precizeze motivele suspendării sau desființării contului de afaceri. În plus, acestea vor trebui să includă o descriere a oricărui tratament diferențiat acordat bunurilor sau serviciilor oferite de platforme, accesul pe care platforma îl oferă date personale sau de altă natură pe care întreprinderile sau consumatorii le furnizează prin intermediul acestora și modul în care acestea pot restrânge capacitatea pentru cei care folosesc platforma lor pentru a oferi condiții diferite prin alte mijloace (așa-numitele clauze „națiunii celei mai favorizate”). Orice modificare a termenilor și condițiilor va trebui anunțată, iar întreprinderilor li se va acorda un timp rezonabil de ajustat înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

În cazul în care un intermediar de platformă online decide să suspende sau să rezilieze un cont de afaceri, inclusiv retragerea anumitor bunuri sau servicii sau eliminarea efectivă a acestora din rezultatele căutării, este obligat să furnizeze o expunere de motive întreprinderii în cauză.

Atât intermediarii platformelor on-line, cât și motoarele de căutare online vor trebui să stabilească politica lor generală privind clasarea afacerilor în rezultatele căutării în termenii și condițiile lor sau într-o descriere disponibilă publicului.

Vor fi necesari intermediari de platforme on-line, cu excepția cazului în care sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici (adică mai puțin de 50 de angajați și care generează cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de euro), să aibă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor și să raporteze anual publicului larg despre funcționarea acestuia (de exemplu, numărul plângerilor, subiectul, timpul necesar procesării plângerilor și decizia luată). În plus, toți intermediarii platformei online trebuie să numească cel puțin un mediator cu care sunt dispuși să se angajeze în soluționarea litigiilor în afara instanței.

De ce întreprinderile mici cu mai puțin de 50 de angajați și care generează o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane EUR scutite de obligația de a institui mecanisme interne de soluționare a reclamațiilor?

Mecanismul intern de soluționare a plângerilor implică costuri mai ridicate ale conformității în raport cu celelalte măsuri propuse în regulament. Scutirea întreprinderilor care se califică drept o întreprindere mică în conformitate cu definiția UE pentru IMM-uri va garanta că nu se impune nicio sarcină reglementară disproporționată asupra întreprinderilor de pe platformă în timpul etapelor de lansare și extindere a dezvoltării acestora.

Activitatea desfășurată în cadrul Observatorului UE privind economia platformei on-line (a se vedea mai jos) va permite monitorizarea eficienței scutirii propuse. Având în vedere caracterul rapid al mediului platformei, este important să se adapteze această excepție, dacă este cazul. Activitățile de monitorizare vor asigura că scutirea propusă captează în mod corespunzător acele platforme care prezintă particularitățile care stau la baza problemelor de tip platformă-la-întreprindere identificate.

Care vor fi beneficiile pentru consumatori?

Deși propunerea se referă numai la consumatori în mod indirect, acestea ar putea beneficia de efectele pozitive generale ale noilor norme. Prin îmbunătățirea încrederii, a previzibilității și a certitudinii juridice în mediul de afaceri online, se preconizează că utilizarea platformelor de intermediere online va conduce la o creștere a numărului de întreprinderi active pe acestea. Este posibil ca aceasta să extindă opțiunile și serviciile consumatorilor, sporind competiția de afaceri online și ducând la o mai bună calitate și la prețuri mai scăzute ale bunurilor și serviciilor pentru consumatori.

Cum este legat prezentul regulament de legile naționale? Dacă nu există o armonizare a acestor reguli, cum poate ajuta această inițiativă?

Instrumentul ales este un regulament direct aplicabil, care împiedică statele membre să stabilească norme suplimentare în domeniile reglementate în mod explicit de regulament. Regulamentul reprezintă un instrument maxim de armonizare care se aplică exclusiv în ceea ce privește obligațiile de transparență și de recurs stabilite de acesta.

Regulamentul se aplică numai relațiilor contractuale dintre platforme și întreprinderi, excluzând legislația practicilor comerciale referitoare la relațiile generale între întreprinderi. Standardele de echitate ale statelor membre care sunt independente de relațiile contractuale ar continua, prin urmare, să se aplice. În acest mod, standardele de echitate ale statelor membre și ale prezentului regulament vor fi în mare măsură complementare. În plus, Comisia va coopera strâns cu statele membre pentru a se asigura că punerea în aplicare a regulamentului propus este proporțională și se limitează la platformele din domeniu. În cele din urmă, Observatorul UE privind economia platformelor online va evalua necesitatea unor norme sectoriale mai specifice.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să se bazeze pe legislația UE privind concurența?

Legislația UE privind concurența abordează comportamente anticoncurențiale și fuziuni. Practicile comerciale descrise în secțiunea 2.1.1 nu au neapărat un obiect sau un efect anticoncurențial în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Pentru a se aplica normele împotriva abuzului de poziție dominantă în temeiul articolului 102 din TFUE, platformele respective trebuie să fie dominante pe piața relevantă. Drept urmare, legislația privind concurența la nivelul UE sau la nivel național nu se referă neapărat la tipul și amploarea problemelor de tip platformă-întreprindere vizate de prezentul regulament, care, prin urmare, vor avea ca scop completarea aplicării legislației UE în domeniul concurenței.

De ce nu se lasă Comisia să respecte legile individuale de nedreptate ale statelor membre?

Măsurile existente sau avute în vedere de statele membre nu acoperă niciun set de practici comerciale potențial dăunătoare, nici gama de intermediari de platforme online care se pot angaja în acestea.

Apariția legislației naționale demonstrează că statele membre recunosc din ce în ce mai mult că normele existente nu abordează în mod suficient practicile dăunătoare utilizate de intermediarii platformei on-line. Cu toate acestea, legile naționale pot fi diverse sau chiar contradictorii. Lăsând reglementarea economiei online transfrontaliere on-line către riscurile statelor membre care duc la o foarte fragmentare a pieței interne pe care această propunere urmărește să o prevină.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să extindă instrumentele actuale în materie de protecție a consumatorilor la B2B?

Instrumentele legii privind protecția consumatorilor nu au fost considerate adecvate pentru a face față relațiilor dintre întreprinderi. Acest lucru se datorează faptului că extinderea legislației privind protecția consumatorilor la aspectele comerciale specifice întreprinderilor ar fi disproporționată, deoarece aceste instrumente ar depăși în mod inerent platformele online, tuturor comercianților. Legislația privind protecția consumatorilor abordează practicile cu care se confruntă consumatorii față de toate întreprinderile în relațiile lor comerciale, inclusiv intermediarii platformei online care acționează în calitate de comercianți.

În ceea ce privește protecția drepturilor consumatorilor pe platformele online, Comisia tocmai a adoptat o propunere pentru noua ofertă pentru consumatori de a actualiza legislația relevantă privind protecția consumatorilor, inclusiv Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și Directiva privind drepturile consumatorilor (CRD). Noua ofertă pentru consumatori propune introducerea unei obligații pentru locurile de pe piața online de a informa consumatorii cu privire la principalii parametri care determină clasarea ofertelor prezentate ca urmare a interogării lor de căutare. În acest sens, această obligație specifică de transparență completează obiectivele propunerii de regulament privind platformele online, dar este prea largă pentru a se extinde la afacerile online.

Care este baza de date utilizată pentru pregătirea regulamentului?

Regulamentul propus se bazează pe un exercițiu larg de constatare a faptelor. Printre acestea se numără o consultare publică , mai multe studii (inclusiv cele care au vizat peste 3.500 de companii), ateliere cu platforme online și utilizatori de afaceri, discuții bilaterale cu părțile interesate, discuții cu reprezentanții statelor membre și cercetare internă privind aspectele juridice și economice ale platformelor online și practicile lor business-to-business.

Cum va asigura Comisia că regulamentul propus rămâne adecvat scopului?

Comisia a adoptat astăzi o decizie de înființare a unui grup de experți care, împreună cu o echipă dedicată de funcționari ai Comisiei, va forma Observatorul UE al economiei platformei on-line. Grupul va fi alcătuit din experți independenți în domeniul economiei de platforme on-line, care vor fi selectați printr-o cerere publică de cereri. Grupul se va întâlni de cel puțin patru ori pe an și va oferi consultanță și expertiză Comisiei cu privire la evoluția platformei online.

Acesta va monitoriza tendințele pieței și oportunitățile și evoluția practicilor potențial dăunătoare, precum și dezvoltarea politicilor naționale și a abordărilor de reglementare. Activitatea sa se va axa pe aspecte cum ar fi luarea deciziilor și clasificarea algoritmică, accesul și utilizarea datelor, remunerarea materialului afișat online, relațiile comerciale între întreprinderi în publicitatea online, practicile discriminatorii ale furnizorilor de servicii către utilizatori și restricțiile pe care le oferă utilizatorilor condiții diferite pe alte canale de distribuție.

Acest exercițiu de monitorizare va informa factorii de decizie publică cu privire la oportunitățile și provocările generate de economia platformei on-line și va informa în mod specific revizuirea regulamentului propus la trei ani de la intrarea sa în vigoare.

Pentru mai multe informatii

Comunicat de presa

Comunicare și alte legături utile

%d blogeri au apreciat: