Category Archives: Reprezentanța CE în România

Bani europeni pentru extinderea metroului bucureștean

Comisarul european Corina Crețu a aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

 34,2 milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada 2014-2020, vor fi alocate pentru finanţarea fazei a doua a proiectului ce vizează lucrările de extindere a liniei 4 de metrou, între Parcul Bazilescu şi cartierul Străuleşti, în sectorul 1 al Capitalei. Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti.

18/08/2017

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin„, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu.

Lucrările pentru faza a doua a proiectului urmează să fie finalizate până în luna martie 2018.

Faza întâi a proiectului ”Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (Ps Zarea) – Străulești” a fost aprobată în iunie 2016 iar suma alocată prin Fondul de coeziune a fost de 55.2 milioane de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.

Mai multe informaţii despre investiţiile prin politica de coeziune în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.

 

Persoane de contact pentru presă:

Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169

Johannes Bahrke – tel.: +32 229 58615

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Eurobaromentru: România și Uniunea Europeană – încredere în creștere

raport eurobarometru

©

Comisia Europeană a publicat miercuri, 2 august 2017, un nou sondaj Eurobarometru privind opinia publică în  Uniunea Europeană. La peste 10 ani de la aderarea României la UE, încrederea în Uniunea Europeană este în creștere, atingând cele mai înalte cote din 2010 până în prezent. Românii se situează pe locul patru în ce privește încrederea în UE, cu 57% (față de 42% media europeană), în creștere cu 5% față de toamna anului 2016. De asemenea, 67% dintre români declară că sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (56% media europeană).

03/08/2017

Conform Eurobarometrului, atât la nivelul României cât și al UE, cetățenii au o încredere mai mare în instituțiile europene față de cele naționale. Procentele de încredere în UE mai sus menționate, 57% în România și 42% la nivel european, fiind superioare față de cele privind guvernul national, 33% în România și 37% UE, și parlamentul fiecărei țări, 27% și respectiv 36%.

Raportul mai arată că susținerea priorităților Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, cu valori cuprinse între 60% pentru Uniunea economică și monetară (moneda euro) și 81% pentru libera circulație a cetățenilor europeni. De asemenea, 66% dintre români simt că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, iar 49% dintre aceștia consideră că pacea reprezintă cel mai pozitiv aspect al construcției europene.

În ceea ce privește starea economiei naționale, doar 29% dintre români o consideră ca fiind „bună”, în creștere cu 3% față de sondajul precedent. Deși România nu este stat membru al zonei euro, 60% dintre români sunt în favoarea monedei unice europene. Prin comparație, cetățenii unor state precum Ungaria, Bulgaria și Polonia, ce nu au adoptat încă euro, se declară în favoarea monedei unice în procent de 52%, 39%, respectiv 32%. Per ansamblu, aproape jumătate dintre europeni consideră că situația economică din țara lor este „bună” (46%, +5 puncte procentuale față de toamna anului 2016). Procentul a crescut semnificativ în ultimii ani (+ 20 puncte față de primăvara anului 2013, +26 puncte față de primăvara anului 2009).

Preocupări și provocări  – România și UE

Terorismul a trecut pe primul loc în rândul provocărilor cu care cetățenii consideră că se confruntă UE (44 %, +12 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii acordă o importanță deosebită acestei amenințări, 47% dintre respondenți menționând terorismul drept cea mai importantă provocare la nivel european. Imigrația, care a fost o preocupare majoră începând din primăvara lui 2015, ocupă acum a doua poziție în rândul provocărilor la nivelul UE (38%, -7 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii sunt îngrijorați de chestiunea imigrației în procent de 33%.

La nivel național se observă o diferențiere între preocupările românilor și ale cetățenilor din alte state UE. Principala provocare în România o reprezintă sistemul de sănătate și securitatea socială (32%). La nivel european acest domeniu se află pe locul 3 (20% din respondenți). Următoarele două preocupari pentru români sunt situația economică (28%) și costul vietii (23%). Cu toate acestea, la nivelul UE, aceste preocupări se plasează doar pe locurile 5 și 6, cu 16% și respectiv 15%. Pentru europeni, în general, principalele preocupări sunt legate de șomaj (29 % media UE28 față de 19% în România) și de imigrație (22% media UE28 față de doar 7% la români).

Majoritatea absolută a cetățenilor europeni sprijină prioritățile și politicile UE, cu excepția extinderii Uniunii în urmatorii ani, și se simt atașați de Europa și de Uniunea Europeană.

Context

Sondajul „Eurobarometru standard din primăvara anului 2017” (EB 87) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 20–30 mai 2017. În total, au fost intervievate 33 180 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate.

Sondajul Eurobarometru Flash nr. 450 „Viitorul Europei – Opinii din afara UE” a fost realizat prin intermediul unor interviuri telefonice desfășurate în perioada 20 – 25 februarie 2017. În total, au fost intervievate 11 035 de persoane din 11 țări din afara UE.

Raportul conținând primele rezultate privind sondajul Eurobarometru standard, publicat în data de 2 august, pune în evidență atitudinile europenilor față de UE, precum și principalele preocupări și percepții ale cetățenilor în privința situației economice.

 

Pagini utile:

Eurobarometru Standard nr. 87

Raportul privind sondajul Eurobarometru Flash nr. 450 „Viitorul Europei – Opinii din afara UE”

Eurobarometru – date privind România

Eurobarometru – grafice

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA(link sends e-mail) (+32 2 299 13 82)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Trei atenționări de la Comisie: combustibili alternativi, deșeurile miniere și emisiile

Sursa imaginii: http://www.immromania.ro

Comisia a trimis joi, 13 iulie, un aviz motivat Greciei, Irlandei, Maltei, Marii Britanii, Poloniei, României și Sloveniei, solicitându-le să își notifice cadrul național de politică bazat pe normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi (Directiva 2014/94/UE). Vezi comunicatul din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/20171307_transpunere_norme_infrastructura_combustibili_alternativi_ro

 

Comisia a abordat joi, 13 iulie, deficiențele de transpunere în legislația națională a directivei privind lucrătorii sezonieri (Directiva 2014/36/UE). Vezi comunicatul din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/20171307_inchidere_caz_migratie_legala_ro

 

Comisia a transmis joi, 13 iulie, o scrisoare de punere în întârziere României în legătură cu neluarea măsurilor necesare pentru a respecta decizia Curții de Justiție a UE referitoare la deșeurile miniere (caz C-104/15). Vezi comunicatul din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/20171307_masuri_necesare_lac_decantare_bosneag_ro

 

Joi, 13 iulie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare adițională de punere în întârziere României în ceea ce privește gestionarea  emisiilor de la instalațiile mari de ardere. Vezi comunicatul din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/20171307_gestionare_emisii_instalatii_ardere_ro

Comisarul European Corina Crețu îi cere Premierului: compensarea startului lent în implementare, desemnarea autorităților de management, simplificarea procedurilor

Comisarul european Corina Crețu s-a întâlnit cu premierul Mihai Tudose

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, s-a întâlnit marți, 11 iulie, la Bruxelles, cu prim-ministrul României, Mihai Tudose, pentru a discuta situația actuală a implementării Fondurilor structurale și de investiții europene în România, precum și măsurile necesare de eficientizare a implementării investiţiilor realizate cu aceste fonduri.

 În cadrul discuţiilor, comisarul european Corina Creţu a subliniat necesitatea utilizării depline a resurselor disponibile:

„România are la dispoziţie o imensă oportunitate de investiţii pentru a impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Progresele înregistrate recent sunt îmbucurătoare, dar este necesară în continuare o intensificare a eforturilor din partea autorităţilor române pentru a compensa startul lent în implementare, de la începutul perioadei curente de programare”, a declarat Corina Crețu.

De asemenea, înaltul oficial european a arătat importanța finalizării procedurilor de desemnare a autorităților de management și control într-un interval cât mai scurt, precum și a luării de măsuri pentru simplificarea procedurilor de utilizare a finanțărilor europene, astfel încât beneficiarii să se poată concentra în principal pe desfășurarea în bune condiții a activităților incluse în propunerile de proiecte, și nu pe îndeplinirea de criterii și reguli administrative.

„Suntem mulțumiți de eforturile recente ale guvernului de accelerare a implementării fondurilor şi țin să îl felicit pe domnul prim-ministru pentru angajamentul de a simplifica sistemul de implementare, ce va uşura viaţa beneficiarilor. Contăm de asemenea pe susţinerea noului guvern pentru îndeplinirea condiţionalitătilor ex-ante, acele condiţii necesare pentru eficientizarea investiţiilor şi continuarea luptei împotriva fraudei şi a corupţiei. Acestea sunt esenţiale pentru ca România să continue a fi o destinaţie atractivă pentru orice fel de investiţii, inclusiv cele din fonduri ale Uniunii Europene”, a completat comisarul european.

Context

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020. Două principale condiții-cadru pentru începerea plăților către beneficiari nu sunt îndeplinite în momentul actual, respectiv desemnarea autorităților competente de gestiune şi control pentru programele europene și îndeplinirea a șase condiționalități ex-ante.

 

Persoană de contact pentru presă:

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel. : + 32 2 29 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Portalul de date deschise pentru fondurile ESI 2014-2020

Politica de coeziune în Romania 2014-2020

Twitter: @EU_Regional@CorinaCretuEU#ESIFunds

Comisarul Corina Crețu: Inițiativa „Regiuni mai puțin dezvoltate” merită cel puțin 50 milioane de euro

Comisarul Corina Crețu s-a întâlnit cu ministrul-delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a primit, la Bruxelles, vizita ministrului-delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, pentru a discuta stadiul implementării politicii de coeziune în România.

Reuniunea dintre cei doi înalţi oficiali a avut loc în contextul dialogului constant purtat de Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Politică Regională (DG REGIO), și autoritățile române, dialog care are în vedere găsirea de soluții comune în ceea ce privește modalitățile de a îmbunătăți și de a accelera absorbţia fondurilor.

În cadrul discuţiilor cu ministrul român, comisarul european Corina Creţu a declarat:

„În perioada 4-5 iulie a avut loc la București o misiune la nivel înalt condusă de directorul general-adjunct al DG REGIO, Normunds Popens, pentru a discuta și a conveni cu autoritățile române o agendă de lucru comună, care cuprinde toate măsurile și angajamentele care trebuiesc îndeplinite în următoarele săptămâni pentru a accelera absorbția. Felicit autorităţile române pentru munca şi eforturile depuse, alături de colegii din DG REGIO, pentru identificarea blocajelor şi întârzierilor în implementarea programelor operaţionale. Progresele  înregistrate recent sunt îmbucurătoare, mai ales în ce priveşte desemnarea autorităţilor de management şi control ale Fondurilor structurale şi de investiţii europene. Aşteptăm acum cererile de plată în vederea rambursării, odată ce desemnarea va fi finalizată”.

Totodată, pe agenda discuţiilor a figurat inițiativa „Regiuni mai puțin dezvoltate”, ce are ca scop analizarea blocajelor în dezvoltarea acestora și oferirea de recomandări și asistență privind modul de deblocare a potențialului lor de creștere. Aceasta a început să dea rezultate în cele două regiuni unde este implementată, respectiv Nord-Est şi Nord-Vest, unde administrațiile, universitățile și întreprinderile colaborează și fac schimb de bune practici în ceea ce privește oportunitățile de inovare. Pe această temă comisarul european Creţu a menţionat:

„Am iniţiat acest program pentru a ajuta regiunile mai puțin dezvoltate să identifice mai bine nevoile lor concrete și să maximizeze impactul investițiilor europene pe teren. La aproape un an de la lansare, observăm că au fost elaborate rezerve de proiecte mature, cu un puternic accent pe parteneriat și un impact mai mare asupra dezvoltării regionale, ceea ce demonstrează valoarea adăugată a iniţiativei. Contăm pe sprijinul Ministerului pentru modificarea Programului Operațional Regional în așa fel încât să permită finanțarea proiectelor propuse de cele două regiuni cu un buget de cel puțin 50 milioane de euro.”

Cu această ocazie, Corina Creţa subliniat încă o dată importanța consolidării capacității administrative a orașelor ce intră sub incidența Articolului 7: „Sunt foarte bucuroasă să constat că au fost găsite mai multe soluții privind modalitatea de a sprijini orașele în implementarea fondurilor europene. Totuși unele dintre ele sunt în continuare lipsite de experiență în ceea ce privește atragerea de finanțare din partea UE și îmi doresc să le putem ajuta mai mult. Puteți conta pe sprijinul meu personal în acest efort!”

Context

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune, pentru perioada 2014–2020.

 

Persoană de contact pentru presă:

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel. : + 32 2 29 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Portalul de date deschise pentru fondurile ESI 2014-2020

Politica de coeziune în Romania 2014-2020

Twitter: @EU_Regional@CorinaCretuEU#ESIFunds

 

Mon, 07/10/2017

 

 

Planul Juncker oferă garanțiile pentru un acord de împrumut valoare de 15 milioane de euro, cu rețeaua privată de asistență medicală „Regina Maria” din România

Planul Juncker oferă garanțiile necesare unui acord de împrumut al Băncii Europene de Investiții (BEI), în valoare de 15 milioane de euro, cu rețeaua privată de asistență medicală „Regina Maria” din România.

 Acordul va permite acesteia din urmă să își modernizeze și extindă rețeaua de unități ambulatorii și spitalicești din București și din țară, prin construirea a 2 spitale și 15 dispensare. Pe lângă creșterea capacității și a calității asistenței medicale, se estimează că proiectul va crea aproximativ 2.000 de locuri de muncă.

Sprijinul furnizat prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a făcut posibilă închierea acestui acord. FEIS este pilonul central al Planului de investiții pentru Europa al Comisiei Europene, așa-numitul Plan Juncker.

Comisarul pentru politică regionala, Corina Crețu, a declarat: „Banca Europeană de Investiții joacă un rol major în promovarea creșterii economice în România. Cu sprijinul Planului Juncker al Comisiei Europene, ea poate să realizeze însă mult mai multe. Acordul este o dovadă a angajamentului deosebit de puternic al UE către sprijinirea modernizării infrastructurii sociale esențiale.

Se estimează că Planul Juncker va mobiliza investiții de aproape 800 de milioane de euro în România și de 209 miliarde de euro în întreaga Europă. Cele mai recente informații pentru fiecare țară sunt disponibile aici. Un comunicat de presă integral se găsește aici.

Persoane de contact pentru presă:

Annika Breidthardt – Tel.: +32 229 56153

Juliana Dahl – Tel.: +32 229 64976

Wed, 06/28/2017

Bugetul UE: fie să cheltuim mai puțin, fie să identificăm noi surse de venituri

Buget UE la înălțimea provocărilor viitoare

Acum, când Europa își decide viitorul, UE are nevoie de un buget care să fie adecvat obiectivelor urmărite și să valorifice fiecare euro în beneficiul cetățenilor săi. Documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE, propus de comisarii Corina Crețu și Günther Oettinger și publicat miercuri, 28 iunie, analizează opțiunile avute în vedere pentru ca acest deziderat să devină realitate. Aspectele asupra cărora se apleacă acesta ocupă un rol central în cadrul dezbaterii inițiate la 1 martie, odată cu prezentarea Cărții albe a Comisiei privind viitorul Europei, el prezentând posibilele implicații bugetare ale opțiunilor disponibile.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este timpul să restructurăm bugetul UE. Haideți să-l simplificăm și să-l facem mai flexibil și haideți să reflectăm, cu ambiție și imaginație, asupra modului în care putem să-l transformăm într-un instrument puternic, care ne va ajuta să înregistrăm un ritm de creștere mai rapid, conlucrând mai strâns ca niciodată, și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această economie globalizată.”

Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Pentru ca Europa să poată face față noilor provocări, trebuie să găsim surse de finanțare. Putem fie să cheltuim mai puțin, fie să identificăm noi surse de venituri. Dar orice am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare adăugată și să aibă un impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.”

Cetățenii așteaptă de la UE să joace un rol mai important în noi domenii de politică precum migrația, securitatea internă și externă sau apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să își păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare, precum și de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Aceste obiective vor trebui îndeplinite având la dispoziție un buget care va fi și mai mic după ieșirea Marii Britanii din UE.

Documentul de reflecție analizează această provocare și prezintă principalele elemente puse în discuție, structurate în jurul celor cinci scenarii ale Cărții albe. Pentru fiecare dintre acestea, implicațiile sunt diferite, atât în ceea ce privește sumele alocate fiecărui obiectiv vizat, cât și în ceea ce privește eventualele surse de finanțare. Opțiunile propuse merg de la reducerea cheltuielilor pentru politicile existente până la majorarea veniturilor.

În plus, el stabilește caracteristicile de bază ale bugetului UE și trasează principalele tendințe și evoluții în domenii de politică esențiale, cum ar fi agricultura și coeziunea. Documentul abordează, de asemenea, chestiuni generale cum ar fi valoarea adăugată a finanțării din partea UE sau corelarea dintre fondurile UE și reformele structurale din statele membre.

Context

Procesul de reflecție care a fost inițiat de Cartea albă și s-a bazat pe o serie de documente de reflecție va sta la baza elaborării propunerii privind următorul cadru financiar multianual pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, pe care Comisia intenționează să o prezinte la jumătatea anului 2018.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Andreana STANKOVA (+ 32 2 295 78 57)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Cartea albă privind viitorul Europei

Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei (26 aprilie 2017)

Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare (10 mai 2017)

Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare (31 mai 2017), pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015

Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene (7 iunie 2017)

Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE (28 iunie 2017)

Viitorul finanțării UE”, raportul final al grupului la nivel înalt prezidat de Mario Monti

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014–2020

Viitorul finanțelor UE: cinci scenarii

Viitorul finanțelor UE: în date concrete și cifre

Poluarea atmosferică monitorizată deficitar provoacă peste 25.000 de decese premature pe an în România

România, atenționată pentru monitorizarea calității aerului

România a fost atenționată miercuri, 14 iunie, în legătură cu deficiențele semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului pe întregul său teritoriu. Astfel, ea a primit o scrisoare de punere în întârziere în ce privește respectarea obligațiilor de stat membru, deoarece nu a reușit să creeze o rețea de monitorizare care să respecte standardele și cerințele UE în vederea evaluării eficiente și a îmbunătățirii calității aerului.

 Acest prim avertisment include rețeaua de monitorizare a unei game largi de zone și aglomerări, precum și toți principalii poluanți, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon și ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice.

Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. O monitorizare adecvată este o cerință fundamentală pentru verificarea conformității cu diferitele standarde UE în ceea ce privește calitatea aerului.

Legislația UE privind calitatea aerului, precum și normele pentru un aer mai curat în Europa, impun statelor membre să evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor și să ia măsuri pentru a limita expunerea cetățenilor la poluanți.

Context

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie, grupate pe domenii de politică, includ 12 scrisori de notificare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, 25 de avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Comisia a închis, de asemenea, 101 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați Registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

 

Persoane de contact pentru presă:

Enrico Brivio – tel.: +32 229 56172

Iris Petsa – tel.: +32 229 93321

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Wed, 06/14/2017

Erasmus împlinește mâine 30 de ani

Sursa imaginii: http://ec.europa.eu

Bună!

 Marţi, 13 iunie, este ziua mea de naştere! Te invit să sărbătorim împreună cei 30 de ani ai mei, de la ora 17.30, la Spaţiul Public European.Te rog să confirmi participarea până marţi, 13 iunie, la ora 14.00.

Te aştept cu drag,

 Erasmus

Conferință: Lansarea recomandărilor specifice de țară pentru România 2017

Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează conferința de lansare a recomandărilor specifice de țară pentru România în contextul strategiei Europa 2020 și a guvernanței economice europene, recomandări publicate în data de 22 mai 2017. Evenimentul va avea loc în data de 14 iunie 2017, începând cu orele 10.00, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, et. 1, sala Nicolae Titulescu).

Data:
14/06/2017 – 10:00

Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, va deschide conferința.

În cadrul Semestrului European – exercițiul de coordonare a politicilor economice naționale -, Comisia Europeană formulează recomandări privind Programul Național de Reformă și Programul de Convergență. Recomandările au la bază o analiză cuprinzătoare a economiei românești, publicată în raportul de țară pentru România pe 22 februarie 2017.

Conferința face parte din seria de evenimente organizate în cadrul Semestrului European, care au drept scop stimularea dezbaterilor referitoare la  recomandările anuale ale Comisiei Europene privind politicile economice naționale.

%d blogeri au apreciat: