Category Archives: Reprezentanța CE în România

18-19 decembrie: Comisarul european Corina Crețu vizitează România

corina_cretu

©

Luni și marți, 18-19 decembrie, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu va efectua o vizită oficială în România.

Înaltul oficial european se va întâlni cu dl. Mihai TUDOSE, prim-ministrul României, dna. Carmen Daniela DAN, ministrul afacerilor interne, dl. Felix STROE, ministrul transporturilor, dl. Marius NICA, ministrul delegat pentru fonduri europene, dl. Victor NEGRESCU, ministrul delegat pentru afaceri europene, și dl. Raed ARAFAT, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

15/12/2017

În timpul vizitei, comisarul Corina Crețu va vizita proiecte și va lua parte la ceremonia de semnare a unei serii de contracte cu finanțare europeană. De asemenea, dna Crețu va participa la Gala Fondurilor Structurale 2017 și la ceremonia de premiere a concursului pentru elevi „Lider European” și va avea un dialog cu cetățeniiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la Academia de Studii Economice din București.

Numeroase eforturi au fost făcute pentru implementarea programelor finanțate prin politica de coeziune din România, iar progresele înregistrate sunt clare. Acestea trebuie însă continuate. Așa cum am spus adeseori, investițiile eficiente, ale căror beneficii pentru cetățeni sunt vizibile rapid, reprezintă principalul argument pentru menținerea politicii de coeziune printre politicile europene importante și în perioada post-2020„, a declarat comisarul pentru politica regională înaintea vizitei sale.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

 

Anexă: Programul vizitei*

* Evenimentele destinate mass-media sunt marcate în agendă.

Persoane de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța CE în România, tel.: +40-21-2035432, mobil: +40-79-998 8175

Ioana Rus, membru de cabinet, Comisia Europeană, tel.: +32 2 29 52619

 

/romania/file/vizitacretu18-19dec17jpg_rovizita_cretu_18-19_dec_17.jpg

vizita corina cretu romania

Declarație comună Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani și Jüri Ratas privind prioritățile legislative UE 2018-2019

juncker_tajani_ratas

© Comisia Europeană

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a semnat joi, 14 decembrie, noua Declarație comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018-2019. Ceilalți semnatari au fost președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și Jüri Ratas, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului și prim-ministrul Estoniei.

14/12/2017

Declarația prezintă 31 de propuneri legislative noi formulate de Comisie, care vor fi tratate cu prioritate de Parlamentul European și de Consiliu pentru a putea fi adoptate sau pentru a se realiza progrese substanțiale până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Președintele Juncker a declarat: „Am insistat, încă din campania mea electorală din 2014, asupra faptului că, în timpul președinției mele, Comisia Europeană se va angaja puternic în chestiuni de importanță majoră care contează în mod real pentru cetățenii noștri și va înregistra rezultatele pozitive pe care aceștia le așteaptă înainte de încheierea mandatului nostru în 2019. Îmi exprim bucuria că pot să contez în continuare pe Parlamentul European și pe Consiliu, care sunt partenerii noștri în acest demers. Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE reprezintă promisiunea noastră că nu vom face promisiuni deșarte. Acesta este angajamentul nostru de a lucra intens în următoarele 18 luni pentru a găsi soluții concrete la provocările cu care se confruntă Europa și de a rămâne uniți în interesul europenilor.

Prin semnarea Declarației comune, președinții celor trei instituții ale UE au convenit să pună în aplicare o agendă pozitivă pentru o Uniune mai unită și mai favorabilă incluziunii și să pregătească un nou cadru financiar pentru perioada care va urma anului 2020, care să asigure un echilibru corect dintre politicile UE, în interesul cetățenilor.

Declarația comună stabilește șapte domenii prioritare:

  1. Protejarea mai bună a securității cetățenilor noștri;
  2. Reformarea și dezvoltarea politicii noastre în materie de migrație într-un spirit de responsabilitate și solidaritate;
  3. Asigurarea unui nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;
  4. Abordarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene;
  5. Respectarea angajamentului nostru de a pune în aplicare o piață unică digitală conectată;
  6. Realizarea obiectivului nostru privind o uniune energetică ambițioasă și o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; precum și
  7. Dezvoltarea în continuare a legitimității democratice la nivelul UE.

În plus, cei trei președinți au convenit să urmărească respectarea angajamentului față de valorile europene comune, democrație și statul de drept, să urmărească aplicarea unei politici comerciale robuste, deschise și echitabile, să combată frauda fiscală, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale, să asigure protecția socială și drepturile sociale, astfel cum se prevede în Pilonul european al drepturilor sociale, să contribuie la stabilitate, securitate și pace, să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor, al drepturilor digitale și al standardelor etice din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.

În final, președinții celor trei instituții convin, de asemenea, să lucreze în continuare cu privire la toate propunerile pendinte menționate în Declarația comună din 2017 și, de asemenea, să abordeze propunerile legislative prevăzute în Programul de lucru al Comisiei pentru 2018.

Context

La 15 martie 2016, cele trei instituții europene au convenit cu privire la un Acord interinstituțional (AII) privind o mai bună legiferare, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, prezentată în luna mai 2015 în Agenda pentru o mai bună reglementare. Acest acord interinstituțional a adus schimbări în întregul ciclu de elaborare a politicilor, de la realizarea de consultări și studii ale impactului până la adoptarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației UE. Conform acordului interinstituțional, instituțiile trebuie să convină cu privire la principalele teme care ar trebui tratate cu prioritate de către legiuitori, între care se numără exercițiile de simplificare a legislației existente.

În fiecare an, Consiliul, Parlamentul și Comisia discută prioritățile legislative ale UE și stabilesc împreună prioritățile pentru anul următor, care sunt prezentate într-o declarație comună anuală. Acest lucru le permite să coopereze mai strâns pentru a face față provocărilor majore care ne așteaptă.

Prima declarație comună a fost semnată în decembrie 2016.

 

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

Agenda pentru o mai bună reglementare

Protejarea proprietății intelectuale în Uniunea Europeană

Măsuri de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală

Vicepreședintele Jyrki Katainen și comisarul european Elżbieta Bieńkowska

© Comisia Europeană

Comisia a prezentat miercuri, 29 noiembrie, o serie de măsuri menite să asigure mai buna protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, încurajând astfel companiile europene, în special IMM-urile și firmele nou-înființate, să investească în inovare și creativitate. Inițiativele vor facilita acțiuni eficiente împotriva încălcării acestor drepturi, vor simplifica soluționarea litigiilor transfrontaliere și vor aborda problema procentului de bunuri importate în UE ce sunt contrafăcute sau piratate (5%, în valoare de 85 miliarde de euro).

29/11/2017

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Creșterea economică și competitivitatea Europei depind în mare măsură de numeroșii noștri antreprenori – de la firmele nou-înființate până la marile companii – pe care ne bazăm să investească în noi idei și cunoștințe. Pachetul cuprinzător prezentat îmbunătățește aplicarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și încurajează investițiile în dezvoltarea tehnologiilor și produselor în Europa.”

Măsurile adoptate se referă la:

(i) intensificarea luptei împotriva contrafacerii și a pirateriei – Comisia își propune:

  • să asigure un nivel la fel de ridicat de protecție juridică și un cadru judiciar previzibil în întreaga UE;
  • să încurajeze sectorul industrial să lupte împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;
  • să reducă volumul produselor contrafăcute care ajung pe piața UE;

(ii) crearea unui sistem echitabil și echilibrat privind brevetele esențiale pentru standarde (BES) – Comisia a prezentat orientări și recomandări pentru un sistem BES echilibrat și eficient în cadrul căruia se regăsesc două obiective:

  • producătorii de produse pot avea acces la tehnologii în temeiul unor norme transparente și previzibile de acordare a licențelor; și, în același timp,
  • titularii brevetelor sunt recompensați pentru investițiile lor în cercetare-dezvoltare și activitățile de standardizare, astfel încât să fie motivați să ofere cele mai bune tehnologii pentru a fi incluse în standarde.

Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate cu privire la măsurile propuse și va evalua necesitatea unor măsuri ulterioare.

Context

Inițiativele propuse au fost anunțate în Strategia privind piața unică din 2015 – o foaie de parcurs pentru realizarea angajamentului politic de a valorifica întregul potențial al pieței unice și de a face din aceasta rampa de lansare pentru prosperitatea companiilor europene în cadrul economiei mondiale.

 

Persoane de contact pentru presă:

Lucia CAUDET (+32 2 295 61 82)

Maud NOYON (+32 2 298 03 79)

Victoria VON HAMMERSTEIN-GESMOLD (+32 2 295 50 40)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Întrebări frecvente privind punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectualăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă – Protecția proprietății intelectualeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă – De ce sunt importante drepturile de proprietate intelectualăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă – Brevete esențiale pentru standardeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Comunicare: Un sistem echilibrat de asigurare a respectării PI ca răspuns la provocările societale actuale

Comunicare: Orientări referitoare la evaluarea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

Raport referitor la funcționarea Memorandumului de înțelegere privind vânzarea pe internet a mărfurilor contrafăcute

Raport referitor la evaluarea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

Comunicare: Stabilirea abordării UE cu privire la brevetele esențiale pentru standarde

57 la sută dintre români au încredere în Uniunea Europeană

romania 10 ani ue

©

La 10 ani de la aderare, românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), iar 54% consideră că vocea le este auzită în UE. 86% dintre ei au o părere neutră (40%) sau pozitivă (46%) despre UE, iar 14% una negativă. În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relațiile bune dintre statele sale membre, democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și capacitatea de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii. Românii consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană va deveni mai puternică (56%) și mai unită (58%). Acestea sunt câteva din concluziile sondajului de opinie realizat în luna noiembrie în România și Bulgaria, cu ocazia împlinirii a 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

27/11/2017

Faptul că majoritatea românilor consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetățeni europeni activi. Cât despre viitorul Europei, ei susțin, la fel ca președintele Juncker, cel de-al șaselea scenariu, «unitate pentru toți»”, a subliniat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Într-o perioadă cu evenimente fără precedent în istoria Uniunii, cum ar fi Brexit-ul, criza migranților ș.a., există în continuare un nivel înalt de consens în ceea ce privește faptul că Bulgaria nu dispune de o altă alternativă mai optimistă decât cea a viitorului nostru comun, în Europa„, a declarat la rândul său Ognian Zlatev, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.

Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate pe măsură. În acest sens, ne propunem să corelăm prioritățile Președinției cu așteptările populației, plasând cetățeanul în centrul politicilor pe care le vom promova în plan european“, a subliniat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu.

Sondajul mai arată că, în opinia românilor:

– principalele avantaje ale aderării sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, accesul la mai multe bunuri/piețe și impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc;

– principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare, exodul forței de muncă înalt calificată (brain-drain)  și concurența din partea companiilor internaționale;

– principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției române, ar trebui să fie politica de coeziune, precum și cea agricolă comună, securitatea și migrația, intrarea României în spațiul Schengen și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.

Datele complete ale sondajului pentru România sunt disponibile aici, iar cele pentru Bulgaria aici.

Context

În martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat o dezbatere pan-europeană privind viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre, prezentând mai multe scenarii posibile. În discursul anual din septembrie privind starea Uniunii, președintele Juncker s-a pronunțat în favoarea scenariului 6, “unitate pentru toți”, și a invitat România să fie gazda primei reuniuni la vârf a liderilor celor 27 de state membre, organizată după ieșirea Marii Britanii din Uniune, în 2019.

 

Persoane de contact pentru presă:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: +021-2035432

Răzvan Szabo, asistent de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: +021-2035408

Hai la citit cu Europa!

Lecțiile Gustului – Comisia Europeană promovează alimentația sănătoasă

 

 educatie culinara

/romania/file/sarbatoaregustpng_rosarbatoare_gust.png

©

Asociația „Sărbătoarea Gustului”, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Primăria Capitalei – prin Proedus, organizează luni, 20 noiembrie, de la orele 09.00, la Școala Centrală (Strada Icoanei 3-5, București), „Lecțiile Gustului” – un eveniment destinat educării culinare a copiilor în scopul promovării unei alimentații sănătoase și a unui comportament responsabil în ceea ce privește mediul înconjurător și a luptei împotriva risipei alimentare.

17/11/2017

De asemenea, în cadrul evenimentului din data de 20 noiembrie, se va distribui, în premieră, o broșura pedagogică, ce va ajunge ulterior la 201.671 de elevi din clasele primare, și va servi drept ghid cu exerciții și subiecte privind temele susmenționate. Broșura conține 7 teme ce presupun efectuarea lor împreună cu părinții, acasă. Acestea sunt structurate pe subiecte referitoare la înțelegerea elementelor legate de nutriție, elemente ce sunt prezente pe etichetele diferitelor produse alimentare. Mai mult, va fi abordat și comportamentul necesar și responabil – cu impact asupra mediului înconjurător.

La evenimentul de la Școala Centrală va participa, din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România, dl Vincent LAMBOTTE, coordonator al echipei de informare-comunicare.

Context

Reprezentanța Comisiei Europene dorește, prin această inițiativă, să promoveze un stil de viața sănătos și o dietă echilibrată pentru copii. De altfel, parteneriatul cu Sărbătoarea Gustului va continua și în cadrul Târgului Gaudeamus, acolo unde vom organiza ateliere pentru copii și demonstrații pentru public pe acest subiect.

 

Persoane de contact pentru presă:

Răzvan Szabo – Tel.: +40 21 203 54 08

Pagini utile:

Site-ul Sărbătoarea Gustului

Raportul MCV România: ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017

Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

raport mcv

©

Comisia Europeană a publicat miercuri, 15 noiembrie, cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). Sunt analizate în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în ultimul său raport privind MCV, din ianuarie 2017.

15/11/2017

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.”

Potrivit raportului publicat în 15 noiembrie, s-au realizat progrese în privința unora dintre cele 12 recomandări formulate de Comisie în luna ianuarie; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.

În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat și a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani și etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea și pe răspunderea autorităților române, precum și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidențiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil și, de asemenea, de evitarea evoluțiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.

Raportul de astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017. El conține evaluarea Comisiei privind modul în care autoritățile române au pus în aplicare cele 12 recomandări și este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă analiza detaliată efectuată de aceasta, pe baza dialogului continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.

 

Persoane de contact pentru presă:

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Raport MCV noiembrie 2017 (PDF)

Mai multe informații privind rapoartele MCVCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Reporter și Blogger European 2017

Gala Fondurilor Structurale 2017 – înscrieți-vă proiectul botoșănean!

Suceava: 5 milioane de euro în extinderea sistemului de gestionare și tratare a apei

Comisarul european Corina Crețu a aprobat investiții de peste 17 milioane euro în îmbunătățirea accesului la apă potabilă în România

corina cretu

©

Peste 17 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în patru proiecte de infrastructură pentru gestionarea și distribuția apei potabile în România.

07/11/2017

Asigurarea accesului la apa potabilă de calitate este un exemplu concret al solidarității europene, ce va aduce beneficii unui număr important de români. Prin noile investiții din politica de coeziune, cetățenii din România și din întreaga Europă vor avea acces la apă curată, rezultatul fiind protecția atât a sănătății lor, cât și a mediului înconjurător„, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Proiectele de investiții sunt următoarele:

  • 2,5 milioane de euro vor contribui, în județele Constanța și Ialomița, la finalizarea reabilitării și extinderii infrastructurii de gestionare și distribuție a apei în 19 comune, având ca rezultat creșterea cu 24 de mii a numărului de locuitori ce vor beneficia de lucrările de îmbunătățire;
  • 7 milioane de euro vor finanța finalizarea lucrărilor de la rețeaua de distribuție și colectare a apei în aglomerările urbane din județul Gorj, inclusiv în reședința de județ, Tîrgu-Jiu, în sud-vestul țării;
  • 2,8 milioane de euro vor fi folosite pentru finalizarea renovării și extinderii rețelei de distribuție a apei și de canalizare din 8 zone urbane situate în județul Ilfov, din vecinătatea capitalei țării, București;
  • 5 milioane de euro vor fi investiți în nordul țării, în județul Suceava, în extinderea sistemului de gestionare și tratare a apei, numărul locuitorilor ce au acces la apă curată urmând să crească cu 7.766 de persoane la finalul lucrărilor.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes Bahrke – Tel.: +32 229 58615

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel.: +32 229 56169

%d blogeri au apreciat: