Category Archives: Reprezentanța CE în România

Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor sociale

retele_sociale

©

Facebook, Twitter și Google+ au operat o serie de modificări la nivelul clauzelor de furnizare a serviciilor, în urma solicitărilor Comisiei Europene de respectare a normelor UE privind protecția consumatorilor. Cu toate acestea, modificările publicate joi, 15 februarie, asigură numai într-o anumită măsură respectarea cerințelor prevăzute de legislația UE.

15/02/2018

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Platformele de comunicare socială sunt utilizate pentru publicitate și în scopuri comerciale, prin urmare trebuie să respecte pe deplin normele privind protecția consumatorilor. Mă bucur că eforturile autorităților naționale de a asigura respectarea normelor UE menite să protejeze consumatorii dau rezultate, iar în prezent unele societăți sporesc siguranța platformelor lor pentru consumatori; cu toate acestea, este inacceptabil ca normele în cauză să nu fie încă pe deplin respectate și ca acest proces să dureze atât de mult. Acest lucru nu face decât să confirme faptul că avem nevoie de «noi avantaje pentru consumatori»: normele UE privind protecția consumatorilor ar trebui să fie respectate și, dacă aceste societăți nu se conformează, ele ar trebui să fie sancționate.

Printre primele beneficii aduse de aceste modificări se numără: consumatorii din UE nu vor mai fi nevoiți să renunțe la drepturile lor obligatorii, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, vor putea să depună plângeri în Europa, și nu în California, iar platformele își vor asuma partea de responsabilitate care le revine față de consumatorii din UE, la fel ca furnizorii de servicii offline. Totuși sunt necesare măsuri suplimentare.

În timp ce ultimele propuneri ale Google par a fi conforme cu solicitările formulate de autoritățile de protecție a consumatorilor, Facebook și, mai ales, Twitter au răspuns doar parțial chestiunilor importante legate de răspunderea lor și de modul în care utilizatorii sunt informați cu privire la eventuala eliminare a conținutului sau la rezilierea contractului.

Operatorii de platforme de comunicare socială au fost de acord, în mod specific, să modifice:

  • clauzele de furnizare a serviciilor care limitează sau exclud complet răspunderea rețelelor de comunicare socială în legătură cu prestarea serviciilor;
  • clauzele care le impun consumatorilor să renunțe la drepturile obligatorii în UE, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online;
  • clauzele care privează consumatorii de dreptul lor de a sesiza o instanță judecătorească din statul lor membru de reședință și impun, în schimb, aplicarea legislației din California;
  • clauza prin care platforma este eliberată de obligația de a identifica mesajele cu caracter comercial și conținutul sponsorizat.

Etapele următoare

Astfel cum s-a menționat deja în Comunicarea privind combaterea conținutului online ilegal publicată în septembrie 2017, Comisia se așteaptă ca platformele online să identifice și să elimine rapid și în mod proactiv conținutul online ilegal, precum și să prevină reapariția acestuia. Comisia pregătește în prezent acțiunile ulterioare acestei comunicări.

Autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor și Comisia vor monitoriza punerea în aplicare a modificărilor promise și vor utiliza în mod activ procedura de notificare și de acțiune pusă la dispoziție de societăți. Acestea se vor concentra mai ales pe conținutul comercial ilegal privind abonamentele nedorite și alte tipuri de înșelătorii. În plus, este posibil ca autoritățile să ia măsuri atunci când acest lucru va fi necesar, inclusiv măsuri de asigurare a respectării legislației.

Comisia va prezenta în luna aprilie documentul intitulat „Noi avantaje pentru consumatori”. Această reformă va propune modernizarea legislației în vigoare privind protecția consumatorilor și asigurarea aplicării adecvate a acesteia.

Context

La data de 16 martie 2017 a avut loc o reuniune între autoritățile UE pentru protecția consumatorilor și Comisia Europeană, pe de o parte, și societățile vizate, pe de altă parte, pentru a asculta și a discuta soluțiile propuse de acestea din urmă. În urma reuniunii, societățile au adus o serie de modificări clauzelor și condițiilor lor. Cu toate acestea, Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor consideră că sunt necesare și alte modificări, care trebuie să fie realizate de urgență (a se vedea comunicatul de presă).

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Tabel cu modificările aduse clauzelor și condițiilor

Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (CPC)

Bugetul pe termen lung al UE post-2020

jean-claude juncker

Înaintea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie 2018, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 februarie, diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare ale fiecăreia – pentru un buget al UE pe termen lung nou și modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.

14/02/2018

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și, în același timp, sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.

În cadrul reuniunii lor din 23 februarie, liderii din Uniunea Europeană vor discuta despre cum se pot asigura că prioritățile pe care le-au stabilit pentru Uniune, pe 16 septembrie 2016 la Bratislava și pe 25 martie 2017 prin Declarația de la Roma, sunt finanțate în mod adecvat, devenind, astfel, realitate. Cele două elemente – definirea priorităților comune și asigurarea resurselor necesare pentru ca Uniunea să le pună în aplicare – sunt indisociabile.

Comisia contribuie la această discuție importantă în trei moduri: prin furnizarea datelor necesare privind bugetul UE și avantajele, realizările și valoarea adăugată a acestuia, prin elaborarea unor scenarii care ilustrează impactul financiar al diverselor opțiuni de politică posibile și prin evidențierea consecințelor pe care o eventuală întârziere a adoptării noului buget al UE le-ar putea avea asupra studenților, a cercetătorilor, a proiectelor de infrastructură și a multor altor aspecte.

Opțiuni pentru viitorul buget al UE

Atunci când se discută despre nivelul de ambiție al acțiunii UE în domenii cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni Europene a Apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creșterea eficienței politicii de coeziune și a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opțiunile lor din punctul de vedere al finanțării acordate la nivelul UE. Este ceea ce își propune contribuția prezentată astăzi de Comisie, prin cuantificarea impactului financiar al diverselor opțiuni de politică posibile. Acestea nu reprezintă propuneri ale Comisiei, ci ilustrări bazate pe idei avansate frecvent pe parcursul dezbaterii publice. Scopul lor este să ajute la focalizarea pe aspectele esențiale, să stimuleze discuțiile și să ofere o bază factuală solidă pentru luarea deciziilor importante care ne așteaptă.

De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăți protecția frontierelor externe ale UE, aceasta ar costa 20 până la 25 de miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani sau până la 150 de miliarde EUR pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor UE. În mod similar, orice prioritate politică – Uniunea Europeană a Apărării, sprijinirea mobilității tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării și a inovării sau crearea unei veritabile uniuni economice și monetare – va trebui să fie finanțată în mod corespunzător pentru a deveni realitate.

Modernizarea și finanțarea bugetului UE

Comisia prezintă, de asemenea, opțiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale și modul în care acesta este finanțat. În plus, sunt prezentate posibilități pentru consolidarea legăturii – denumită de multe ori „condiționalitate” – dintre finanțarea acordată de UE și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Calendarul adoptării este important, atât pentru cetățeni, cât și pentru agenții economici

Un acord politic rapid cu privire la un buget al UE nou și modern va fi esențial pentru a demonstra că Uniunea este pregătită să pună în practică agenda politică pozitivă conturată la Bratislava și la Roma.

Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resursele umane, a declarat: „Trebuie să nu repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE a făcut obiectul unui acord cu o întârziere considerabilă. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100 000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea întreprinderilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.

Un acord rapid reprezintă nu doar un deziderat politic, ci și un imperativ practic. Partenerii și beneficiarii finanțării acordate de UE – de la studenți și cercetători până la proiectele din domeniile infrastructurii, asistenței medicale sau energiei – precum și autoritățile naționale și regionale au nevoie de securitate juridică și financiară, precum și dreptul de a beneficia de aceasta. Comunicarea atrage atenția liderilor asupra unor exemple concrete privind impactul negativ pe care o întârziere l-ar avea asupra cetățenilor și întreprinderilor din întreaga UE. Comisia consideră că ar trebui să nu se mai repete experiența nefericită a adoptării cu întârziere a bugetului actual al UE, care a fost însoțită de întârzieri semnificative în lansarea noilor programe și, în consecință, în realizarea priorităților de finanțare.

Etapele următoare

În următoarele luni (cel mai târziu la începutul lunii mai 2018), Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung al UE. Între timp, Comisia va continua să asculte opiniile tuturor părților interesate, inclusiv prin intermediul consultărilor publiceCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• privind prioritățile UE care au fost lansate în ianuarie 2018.

 

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicarea „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișe informativeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE

Consultări publiceCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••: Viitorul finanțelor UE – exprimați-vă părerea privind bugetul UE după 2020Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Achiziții publice eficiente și transparente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia Europeană a publicat marți, 13 februarie, noi orientări în sprijinul funcționarilor din administrația publică de la nivel național, regional și local, care gestionează fonduri europene, pentru a garanta că procedurile de achiziții publice pentru proiectele cu finanțare UE sunt realizate în mod eficient și transparent.

13/02/2018

Sprijinirea statelor membre în organizarea unor proceduri de licitație bine fundamentate pentru investițiile UE este esențială pentru a evita apariția de erori în bugetul UE și pentru a garanta că fiecare euro cheltuit are un impact major, în beneficiul direct al cetățenilor„, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Pachetul de orientări acoperă întregul proces, începând de la pregătirea și lansarea apelurilor pentru proiecte, până la selectarea și evaluarea ofertelor și implementarea contractelor. Ca atare, informațiile cuprinse în el pot fi utile chiar și în afara domeniului fondurilor UE. Pentru fiecare etapă, orientările includ recomandări pentru evitarea erorilor, exemple de bune practici, precum și pagini online și modele de formulare utile.

De asemenea, acesta explică modul în care pot fi valorificate la maximum oportunitățile oferite de directivele revizuite privind achizițiile publice (2014), cum ar fi reducerea birocrației și creșterea numărului de proceduri online care să faciliteze participarea firmelor mici la licitațiile publice și posibilitatea de a introduce noi criterii în atribuirea contractelor, astfel încât să fie selectate companii implicate în CSR (responsabilitate socială) și produse inovatoare și ecologice.

Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) contribuie cu peste 450 miliarde de euro la economia reală a UE în perioada 2014-2020, jumătate din această sumă fiind investită prin intermediul achizițiilor publice.

Un infografic despre noile orientări, dar și alte informațiiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• despre ceea ce face Comisia pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească modul în care gestionează și investesc fondurile UE sunt disponibile online.

 

http://adrnordest.ro/user/file/news/18/achizitii_publice_eficiente.jpg

Infografic achizitii publice eficiente si transparente [engleza]

Ghid achizitii publice proiecte fonduri europene – februarie 2018 [engleza]

Sursa: Comisia Europeana

Cu stima,

Constantin Amarinei

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – tel.: +32 229 67083

Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Achiziții publice eficiente și transparente

comisar_european_corina_cretu

©

Comisia Europeană a publicat marți, 13 februarie, noi orientări în sprijinul funcționarilor din administrația publică de la nivel național, regional și local, care gestionează fonduri europene, pentru a garanta că procedurile de achiziții publice pentru proiectele cu finanțare UE sunt realizate în mod eficient și transparent.

13/02/2018

Sprijinirea statelor membre în organizarea unor proceduri de licitație bine fundamentate pentru investițiile UE este esențială pentru a evita apariția de erori în bugetul UE și pentru a garanta că fiecare euro cheltuit are un impact major, în beneficiul direct al cetățenilor„, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Pachetul de orientări acoperă întregul proces, începând de la pregătirea și lansarea apelurilor pentru proiecte, până la selectarea și evaluarea ofertelor și implementarea contractelor. Ca atare, informațiile cuprinse în el pot fi utile chiar și în afara domeniului fondurilor UE. Pentru fiecare etapă, orientările includ recomandări pentru evitarea erorilor, exemple de bune practici, precum și pagini online și modele de formulare utile.

De asemenea, acesta explică modul în care pot fi valorificate la maximum oportunitățile oferite de directivele revizuite privind achizițiile publice (2014), cum ar fi reducerea birocrației și creșterea numărului de proceduri online care să faciliteze participarea firmelor mici la licitațiile publice și posibilitatea de a introduce noi criterii în atribuirea contractelor, astfel încât să fie selectate companii implicate în CSR (responsabilitate socială) și produse inovatoare și ecologice.

Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) contribuie cu peste 450 miliarde de euro la economia reală a UE în perioada 2014-2020, jumătate din această sumă fiind investită prin intermediul achizițiilor publice.

Un infografic despre noile orientări, dar și alte informațiiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• despre ceea ce face Comisia pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească modul în care gestionează și investesc fondurile UE sunt disponibile online.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie Vandystadt – tel.: +32 229 67083

Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Luni și marți, 29-30 ianuarie: Comisarul european Corina Crețu în vizită oficială în România

comisar european corina cretu

© Comisia Europeană

Luni și marți, 29-30 ianuarie, comisarul european pentru politică regională Corina CREȚU va efectua o vizită oficială în România.

Înaltul oficial european se va întâlni cu dna Viorica DĂNCILĂ, prim-ministrul României, pentru a discuta tematica fondurilor europene.

26/01/2018

Comisarul Corina Crețu va participa la conferința ”Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar?”, alături de domnul Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naționale a României, evenimentul fiind organizat de CursdeGuvernare.ro, cu sprijinul Băncii Naționale.

Înaltul oficial european va primi diploma ”Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu” din partea Academiei de Studii Economice București.

De asemenea, comisarul pentru politică regională va fi gazda ceremoniei de decernare a premiilor concursului ”Reporter și Blogger European”, ediția 2017.

Vin la București pentru a pune bazele unei cooperări strânse și fructuoase cu noul Guvern al României, atât în ceea ce privește folosirea la maximum a resurselor disponibile în cadrul financiar multianual 2014-2020, cât și pentru a discuta pe marginea noului cadru financiar post-2020„, a declarat comisarul pentru politica regională Corina CREȚU înaintea vizitei sale.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

 

Anexă: Programul vizitei*

* Evenimentele destinate mass-media sunt marcate în agendă.

 

Persoane de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța CE în România, tel.: +40-21-2035432

Ioana Rus, membru de cabinet, Comisia Europeană, tel.: +32 2 29 52619

 

Vizita comisarului european Corina Crețu în România

©

 

Utilizarea optimă a fondurilor UE pentru integrarea migranților

comisar european corina cretu

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat joi, 25 ianuarie, o serie de instrumenteCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• destinate autorităților naționale și regionale cu scopul de a le ajuta să elaboreze strategii și proiecte de integrare a migranților și să identifice resursele UE disponibile. Acestea contribuie la definirea unor strategii locale de integrare, sprijinite prin resurse ale UE utilizate concertat și încadrate în actuala perioadă bugetară 2014-2020.

25/01/2018

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Uniunea Europeană are ambiția de a transforma provocarea reprezentată de migrație într-o oportunitate pentru societățile și economiile noastre. Acest set de instrumente aduce un mic aport la concretizarea acestei ambiții; el va contribui la integrarea cu succes a migranților la nivel local, sprijinită de UE și de resursele sale.

Setul de instrumente identifică cinci priorități pentru elaborarea de strategii de integrare pe termen lung holistice și eficiente: primirea; educația; găsirea unui loc de muncă; găsirea unei locuințe și accesul la serviciile publice. Totodată sunt enumerate cele mai presante provocări care fac obiectul acestor cinci priorități și propune măsuri de sprijin adecvate, fiecare fiind corelată cu fondul UE corespunzător.

De exemplu, în domeniul educației, se pot utiliza împreună diferite fonduri ale UE pentru ca școlile să fie mai favorabile incluziunii și mai puțin segregate. Prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pot fi finanțate unități de învățământ modernizate și accesibile. Fondul social european (FSE) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMICăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••) pot sprijini acțiuni speciale de formare a cadrelor didactice care să le ajute la combaterea abandonului școlar, în timp ce Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) poate oferi ajutor material studenților și elevilor cu dificultăți materiale.

Statele membre și regiunile din UE au o la dispoziție o gamă largă de instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pe care le pot folosi pentru a sprijini diferite tipuri de proiecte în domeniul integrării. Acestea includ fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), FAMI sau FEAD.

Context

Deși responsabilitatea pentru integrare revine în primul rând statelor membre, Uniunea Europeană a stabilit în cadrul Planului de acțiune privind integrarea din 2016 măsuri pentru încurajarea și sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe. Aceste măsuri includ și instrumente de finanțare specifice care abordează coeziunea economică și socială între statele membre.

În plus, una dintre acțiunile din cadrul Noii agende pentru competențe în Europa include înființarea Instrumentului european de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, un instrument offline și online care va face posibilă prezentarea de către resortisanții țărilor terțe a competențelor, calificărilor și experienței dobândite într-o manieră care să fie bine înțeleasă de către angajatorii, furnizorii de educație și formare și organizațiile care lucrează cu migranți din întreaga Uniune Europeană.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Set de instrumente privind utilizarea fondurilor UE pentru integrarea persoanelor care provin din familii de migranțiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Evenimentul de lansare Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••a setului de instrumente în cadrul Comitetului Economic și Social European

@CorinaCretuEU(link is external)

@EUHomeAffairs(link is external) @EU_Social(link is external) @EU_Regional

Declarație comună a președintelui Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintelui Frans Timmermans: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintele Frans Timmermans

24/01/2018

Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

 În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.

 

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Newsletter-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România – 10 ianuarie 2018



Click pe foto pentru a accesa:

Newsletter-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România

Conferință de lansarea Președinției bulgare a Consiliului UE, luni la București

presedintie bulgara consiliu ue

Luni, 15 ianuarie, orele 11.00, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, sala Nicolae Titulescu (str. Vasile Lascăr, nr. 31, etaj 1), va avea loc conferința de lansare a Președinției bulgare a Consiliului UE, în cadrul căreia vor fi prezentate prioritățile mandatului semestrial.

La conferința de presă vor participa E.S. dl Todor CHUROV, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, E.S. dl Teodor-Viorel MELEȘCANU, ministrul afacerilor externe, și dna Angela CRISTEA, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Mai multe detalii despre Președinția bulgară a Consiliului UE sunt disponibile aici.

 Realizarea unei Europe mai sigure, stabile și solidare, prin consens, competitivitate și coeziune, sumarizează prioritățile Președinției bulgare a Consiliului UE, al cărei moto „Puterea stă în unire” se regăsește și pe stema Republicii Bulgaria. Cele patru domenii-cheie pe care se va axa mandatul de 6 luni (1 ianuarie – 30 iunie 2018) sunt: viitorul Europei și tinerii, Balcanii Occidentali, securitatea și stabilitatea și, nu în ultimul rând, economia digitală.

Colegiul Comisarilor se va afla la Sofia în perioada 11-12 ianuarie pentru a marca începerea oficială a Președinției bulgare. Agenda vizitei include discursuri ale înalților oficiali europeni și bulgari la ceremonia de lansare, un dineu oficial găzduit de primul-ministru Boyco Borissov, și ședințe comune Comisia Europeană – Guvernul bulgar, urmate de o sesiune plenară, pentru a discuta principalele trei teme de interes: (1) Relații externe, securitate și apărare, migrație și justiție; (2) O Europă incluzivă și durabilă, mai aproape de cetățenii săi; și (3) O Europă competitivă, inovatoare și digitală.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va avea, în data de 12 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu primul-ministru bulgar Borissov, urmată de o conferință de presă, o întâlnire cu președintele Bulgariei Rumen Radev și una cu președintele Parlamentului bulgar Tsveta Karayancheva și cu președinții comisiilor parlamentare.

Context

Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație între statele membre, la fiecare 6 luni. În cursul acestei perioade, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul acestuia.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”, sistem introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile Estoniei, Bulgariei și Austriei.

 

Persoane de contact pentru presă – Comisia Europeană:

Margaritis Schinas – tel.: +32 229 60524

Mina Andreeva – tel.: +32 229 91382

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Anunț de presă al vizitei Colegiului ComisarilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Transmisii în direct de la ceremonii

Informații privind Președinția Consiliului UE

Pagina Președinției bulgare a Consiliului UE(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Programul de lucru al Președinției bulgareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Calendarul provizoriu al Președinției bulgare

Ordini de zi provizorii pentru reuniunile ConsiliuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Reciprocitatea în materie de vize: obiectiv Canada și Statele Unite

eliminare vize_canada

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 20 decembrie, un raport privind progresele înregistrate în sensul asigurării unei reciprocități depline în materie de vize cu Canada și Statele Unite, în care analizează evoluțiile din ultimele șapte luni. Raportul conține totodată evaluarea eficacității mecanismului de reciprocitate realizată de Comisie.

20/12/2017

În ultimii doi ani și jumătate, cazurile de nereciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, începând cu 1 decembrie 2017. Același rezultat a fost obținut deja cu țări precum Australia, Brunei și Japonia. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară terță din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE.

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: „Realizarea reciprocității depline în materie de vize cu Canada demonstrează că eforturile noastre diplomatice și dialogul nostru continuu cu această țară dau roade. Împreună cu cele cinci state membre vizate, vom urma aceeași cale în relația cu Statele Unite ale Americii și suntem hotărâți să facem tot ce ne stă în putință pentru ca toți cetățenii UE să beneficieze de dreptul de călătorie fără viză. Este necesar să se facă imediat pași înainte și ne așteptăm să colaborăm strâns cu partenerii noștri din SUA pentru a impulsiona înregistrarea de progrese.

Realizarea reciprocității depline în materie de vize cu Canada

La 1 decembrie 2017 s-a realizat reciprocitatea deplină cu Canada după ce aceasta a eliminat obligativitatea de a deține viză pentru toți cetățenii bulgari și români. Decizia Canadei este rodul unor eforturi diplomatice intense și a dialogului continuu la nivel politic și tehnic dintre UE, Canada și cele două state membre în cauză. Canada a eliminat deja parțial obligativitatea vizelor pentru unii cetățeni bulgari și români în luna mai 2017 și s-a angajat să o elimine pe deplin începând cu 1 decembrie 2017.

Dialogul continuu cu Statele Unite ale Americii

În ultimele șapte luni s-au intensificat contactele la nivel politic și tehnic cu SUA. Comisia coordonează un proces orientat spre rezultate în vederea includerii celor cinci state membre ale UE (Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România) în Programul de scutire de vize al SUA. Pentru moment, Comisia nu are în vedere adoptarea unui act delegat care să suspende temporar exonerarea de obligația de a deține viză pentru cetățenii americani, întrucât acest gest ar fi contraproductiv. Această poziție poate fi însă reexaminată în lumina evoluțiilor viitoare.

În luna iunie, comisarul Avramopoulos și Elaine C. Duce, secretar adjunct al Departamentului pentru Securitate Internă din SUA, au emis o declarație comunăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• prin care ambele părți s-au angajat să intensifice eforturile pentru realizarea reciprocității depline în materie de vize între UE și SUA. Cu ocazia reuniunii miniștrilor de justiție și afaceri interne din UE și SUA din 17 noiembrieCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, ambele părți au luat notă de progresele înregistrate în cadrul dialogului de cooperare și s-au angajat să continue dialogul. În septembrie au avut loc discuții tehnice între Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și cele cinci state membre vizate pentru a analiza situația actuală cu privire la restul cerințelor Programului de scutire de vize. În lunile următoare, începând cu reuniunea UE-SUA la nivel de înalți funcționari din februarie și în strânsă cooperare cu cele cinci state membre vizate, Comisia va continua acest dialog cu SUA la toate nivelurile. Se preconizează că acest demers va conduce la măsuri concrete și mai ferme pentru toate părțile implicate.

Mecanismul de reciprocitate dă roade

Raportul din 20 decembrie trece totodată în revistă eficacitatea globală a mecanismului de reciprocitate în materie de vize. Comisia avea obligația de a transmite Parlamentului European această evaluare până la 10 ianuarie 2018. În ultimii doi ani și jumătate, cazurile de nereciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară terță din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Astfel, mecanismul de reciprocitate în materie de vize s-a dovedit a fi un instrument eficace care a contribuit la realizarea reciprocității depline în materie de vize cu țările terțe pentru toți cetățenii UE. Prin urmare, în acest stadiu, Comisia nu are în vedere prezentarea unei propuneri legislative pentru revizuirea mecanismului. În schimb, Comisia își va continua abordarea diplomatică pentru a realiza reciprocitatea deplină în materie de vize pentru toate statele membre.

Etapele următoare

Comisia își menține angajamentul de a colabora strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la calea de urmat. Comisia va continua dialogul cu SUA și cu statele membre vizate pentru a obține reciprocitatea deplină în materie de vize. Reuniunea la nivel de înalți funcționari din domeniul justiției și al afacerilor interne din UE și SUA din 27-28 februarie 2018 și reuniunea miniștrilor de justiție și afaceri interne din UE și SUA din mai 2018 vor oferi ocazii pentru accelerarea în continuare a progreselor. Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate cel târziu în toamna anului 2018.

Context

Un principiu fundamental al politicii UE în materie de vize constă în asigurarea faptului că țările terțe care figurează pe lista țărilor scutite de vize acordă, pe bază de reciprocitate, un regim de călătorii fără viză pentru cetățenii tuturor statelor membre ale UE. Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost instituit un mecanism de reciprocitate în materie de vize.

În cadrul mecanismului de reciprocitate, care prevede obligația Comisiei de a ține seama de consecințele suspendării regimului de călătorii fără viză pentru relațiile externe ale UE și ale statelor sale membre, Comisia a adoptat deja trei rapoarte de evaluare a situației: la 10 octombrie 2014Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, la 22 aprilie 2015Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și la 5 noiembrie 2015Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, precum și trei comunicări, în aprilieiulie și decembrie 2016, mai și decembrie 2017.

În conformitate cu articolul 1b din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului, până la 10 ianuarie 2018, Comisia trebuie să transmită un raport Parlamentului European și Consiliului în care evaluează eficiența mecanismului de reciprocitate și, după caz, trebuie să transmită o propunere legislativă pentru modificarea regulamentului.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tove ERNST (+32 2 298 67 64)

Kasia KOLANKO (+ 32 2 296 34 44)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Întrebări frecventeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••: Mecanismul UE de reciprocitate în materie de vize

ComunicareaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• adoptată la 20 decembrie 2017

Comunicarea adoptată la 2 mai 2017

Comunicarea adoptată 21 decembrie 2016

Comunicarea adoptată la 13 iulie 2016

Comunicarea adoptată la 12 aprilie 2016

RaportulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• Comisiei de evaluare a situației de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii în materie de vize – 5 noiembrie 2015

RaportulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• Comisiei de evaluare a situației de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii în materie de vize – 22 aprilie 2015

RaportulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• Comisiei de evaluare a situației de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii în materie de vize – 10 octombrie 2014

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului

Regulamentul (UE) 1289/2013

%d blogeri au apreciat: