Category Archives: Ultima ora

Corina Crețu citând din Jean-Claude Juncker: Europa nu își poate permite să obosească

Comisarul European Corina Crețu și Aura Răducu, Ministrul Fondurilor Europene în Prezidiul lucrărilor la Reuniunea  grupului de comunicatori ai Politicii de coeziune INFORM - sesiunea de deschidere

Comisarul European Corina Crețu la Reuniunea grupului de comunicatori ai Politicii de coeziune INFORM – sesiunea de deschidere

Declarația comisarului european pentru politica regională, Corina Crețu, referitoare la prezentarea Cărții albe privind viitorul Europei

„Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat astăzi, în dezbatere publică, Cartea albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când vom sărbători cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene.

Vorbim despre decenii de pace și despre o Uniune extinsă care cuprinde 500 de milioane de cetățeni ce trăiesc în libertate într-una dintre cele mai prospere economii din lume. Ne dorim ca acest moment să fie însă și un momentul al lansării UE27. Astfel, Cartea albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm.

Așa cum spunea și Președintele Juncker, astăzi Europa nu își poate permite să obosească. Trebuie să profităm pro-activ de oportunitățile care apar. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul campaniilor electorale. Trebuie să continuăm, dar și să ascultăm vocea cetățenilor noștri înainte de a ne pronunța asupra viitorului UE27. Suntem obligați să facem acest lucru. Cele cinci scenarii prezentate astăzi țin cont de provocările care afectează viața milioanelor de europeni: globalizarea, populismul, inegalitățile sociale, migrația și terorismul. Toate cele cinci scenarii trebuie discutate pentru a vedea împreună care este calea cea mai bună de urmat.

 Prioritatea noastră, a Comisiei Europene, este menținerea unității familiei celor 27 de state membre, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile și anii următori.

 În ceea ce privește România, alături de celelalte state membre, țara noastră are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să își stabilească acum viziunea în funcție de așteptările cetățenilor, pe de o parte, și de voința politică a statelor membre, pe de altă parte.

 Salut angajamentul României de a fi un partener activ, în nucleul de bază al Uniunii Europene prezente și viitoare.

 În calitatea mea de comisar european, voi participa la dezbaterea publică pe această temă din toate statele membre și implicit din România, cu membrii parlamentului național, cu reprezentanții executivului, cu societatea civilă și, mai ales, cu cetățenii, astfel încât vocea românilor să fie auzită și, împreună, să construim un viitor comun, mai bun.

 

Comunicat de presă referitor la prezentarea Cartei albe privind viitorul Europei

Cartea albă privind viitorul Europei

Carte albă privind viitorul Europei: Căi spre unitatea UE cu 27 de state membre

Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind Starea Uniunii din 2016, Comisia Europeană a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuția Comisiei la summitul de la Roma din 25 martie 2017.

Mai multe detalii în comunicatul de presă de mai jos:

http://ec.europa.eu/romania/news/20170103_carte_alba_viitorul_europei_ro

Comunicat de presă

Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 2016, Comisia Europeană a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuția Comisiei la summitul de la Roma din 25 martie 2017.

În acest moment în care ne pregătim să marcăm cea de a 60-a aniversare a UE, putem număra printre realizările noastre șapte decenii de pace și o Uniune extinsă, în care 500 de milioane de cetățeni trăiesc în libertate într-una dintre cele mai prospere economii. În același timp, UE trebuie să privească înainte, stabilind modul în care își va contura o viziune a viitorului său cu 27 de state membre. Cartea albă prezintă principalele provocări și oportunități ale Europei din următorul deceniu. Sunt prezentate cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „În urmă cu 60 de ani, părinții fondatori ai Europei au ales să unească acest continent prin forța legii, mai degrabă decât prin cea a armelor. Putem să fim mândri de ceea ce am realizat de atunci. Chiar și cea mai întunecată zi a anului 2017 este cu mult mai luminoasă decât oricare dintre zilele petrecute de înaintașii noștri pe câmpul de luptă. Acum, când marcăm cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, a sosit momentul ca o Europă unită, cu 27 de membri să își contureze o viziune despre propriul viitor. Este timpul să demonstrăm capacitate de a conduce și unitate. Este timpul să demonstrăm că putem găsi soluții împreună. Cartea albă a Comisiei prezintă diverse căi pe care această Europă unită, cu 27 de membri, ar putea alege să le urmeze. Este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că va începe acum o dezbatere sinceră și amplă. Ulterior, forma va urma funcției. Viitorul Europei este în mâinile noastre.”

Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate și la creșterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care ne confruntăm astăzi: fie ne lăsăm în voia acestor tendințe, fie dăm dovadă de deschidere și profităm de noile oportunități pe care le aduc cu sine. Populația și ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părți ale globului înregistrează creșteri. Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur nici măcar 1 % din populația lumii – ceea ce reprezintă un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună pentru a avea rezultate mai bune. Ca forță pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa și de legăturile strânse cu partenerii săi.

Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa (a se vedea anexa). Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

  • Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 și al Declarației de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
    • Europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură juridică și tehnică.
    • În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.
  • Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
    • Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.
    • Europenii au reticențe față de utilizarea automobilelor conectate, din cauza absenței unor norme și standarde tehnice valabile în întreaga UE.
  • Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar permite statelor membre care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe „coaliții ale celor care doresc să realizeze mai mult”. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
    • Un număr de 15 state înființează o unitate de poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt complet interconectate.
    • Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice.
  • Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată. Atenția și resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
    • O autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.
    • O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții.
  • Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
    • Europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile europene competente.
    • Automobilele conectate pot fi conduse fără probleme în întreaga Europă, mulțumită existenței unor norme clare la nivelul UE. Șoferii se pot baza pe o agenție a UE care să asigure aplicarea legii.

Următorii pași

Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte:

  • dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei;
  • aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015;
  • valorificarea oportunităților globalizării;
  • viitorul apărării Europei;
  • viitorul finanțelor UE.

Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu.

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Context

Cu șaizeci de ani în urmă, inspirați de un vis al unui viitor comun trăit în pace, membrii fondatori ai UE au pornit, prin semnarea tratatelor de la Roma, în călătoria ambițioasă a integrării europene. Aceștia au convenit să își rezolve conflictele mai degrabă la masa negocierilor decât pe câmpurile de luptă. Drept urmare, experiența dureroasă a trecutului zbuciumat al Europei a fost lăsată în urmă, făcând loc unei perioade de șapte decenii de pace și unei Uniuni cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate și beneficiază de oportunități în una dintre cele mai prospere economii din lume.

Cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma din 25 martie 2017 va reprezenta o ocazie importantă pentru ca liderii UE-27 să reflecteze la stadiul proiectului nostru european, să cântărească realizările și punctele forte ale acestuia, precum și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri și să facă dovada unei voințe comune de a contura împreună un viitor mai puternic, cu 27 de membri.

Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, care a fost salutat de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016, Comisia a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, menită să lanseze dezbaterile înaintea summitului de la Roma.

Cartea albă va ajuta la orientarea dezbaterilor dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern și va contribui la structurarea discuțiilor în cadrul summitului de la Roma și ulterior acestuia. Documentul va fi, de asemenea, utilizat de Comisie ca punct de plecare pentru o dezbatere publică mai largă privind viitorul continentului nostru.

Pentru informații suplimentare

Cartea albă a Comisiei Europene privind viitorul Europei

Pagină web: UE la 60 de ani

Povestea Europei: 60 de ani de progrese realizate în comun

Discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2016: Către o Europă mai bună – o Europă care protejează, capacitează și apără

Carta albă privind viitorul Europei – iată documentul

carta albă

Președintele CE va rosti în Parlamentul Europeanun discurs privind ‘Carta albă Viitorul Europei’ . Documentul  include cinci ‘căi pentru a asigura unitatea’ și de a găsi soluții pentru cooperare într-o Uniune cu 27 de membri. Intenția lui Juncker este de a le oferi liderilor celor 27 de state care vor rămâne în UE o serie de opțiuni de ansamblu pe care să le ia apoi în calcul la summitul de la Roma din 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar.

„După Roma, intenționăm să lansăm o dezbatere publică în legătură cu aceste opțiuni. Cetățenii trebuie puși pe primul plan și sperăm că liderii vor lansa un astfel de proces”, a spus purtătorul de cuvânt.

Citește aici în limba engleză documentul:

Carta albă privind viitorul Europei – Politico

Știrile false: cum le descoperim?

Cum identifici știrile false – lb franceză

Cum identifici știrile false: lb. engleză

Serviciul European de Acțiune Externă

Cateva sfaturi pentru a nu cadea in capcana:

-controlati FAPTELE, in primul rand – se numeste fact checking;

-incepeti sa va puneti semne de intrebare atunci cand cititi stiri cu titluri alarmistice, cu tonuri catastrofice. Daca cititi totusi stirea, intoarceti-va la regula 1;

-controlati SURSELE – nu distribuiti stiri preluate de pe SITE-uri OBSCURE, fara o redactie in spate sau cu autori care folosesc nume false;

– observati ca sunt MEREU aceleasi persoane care distribuite constant aceleasi stiri -linkuri -teorii. Fiti atenti la persoanele TOXICE si faceti-va o lista „neagra” a acestor persoane

-Feriti-va de cei care vor sa va „ilumineze” cu adevaruri si planuri secrete despre care „nimeni nu vorbeste”. Daca e un asemenea mare secret, cum de il stie si distribuie tot facebookul?

– in sfarsit, o regula pe care o stiu toti ziaristii: „verificati, verificati, verificati”.

Una dintre cele mai mari companii din Botoşani se extinde din Belgia şi până în fosta Iugoslavie

După ce a fost desemnată de către Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură drept firma cu cea mai mare cifră de afaceri din Botoşani, conducerea companiei are planuri serioase de expansiune în Europa.

Sursă: Una dintre cele mai mari companii din Botoşani se extinde din Belgia şi până în fosta Iugoslavie

Juncker: „Europa trebuie să aibă grijă de propria apărare”

In an exclusive interview, European Commission President Jean-Claude Juncker told EurActiv’s partner Ouest France that Europe urgently needs to improve its defence cooperation and better defend its economic interests.

Sursă: Juncker: ‘Europe must take care of its own defence’

Comunicarea strategică a UE de contracarare a propagandei părților terțe împotriva sa

Sursa imaginii: wikimedia.org

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa

(2016/2030(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul(1),

–  având în vedere declarația adoptată la summitul de la Strasbourg/Kehl la 4 aprilie 2009 cu ocazia celei de a 60-a aniversări a NATO,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 9 februarie 2015 privind combaterea terorismului,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 martie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh din 16 martie 2015, reconfirmate de Consiliul Afaceri Externe la 23 mai 2016,

–  având în vedere raportul din 18 mai 2015 al Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Uniunea Europeană într-un mediu global în schimbare – o lume mai conectată, mai contestată și mai complexă” și activitățile în curs pentru o nouă Strategie de securitate globală a UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia(3),

–  având în vedere planul de acțiune al UE privind comunicarea strategică (Ref. Ares(2015)2608242 – 22.6.2015),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(4),

–  având în vedere declarația de la summitul NATO desfășurat în Țara Galilor din 5 septembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la prevenirea radicalizării și recrutării de cetățeni europeni de către organizații teroriste(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 28 aprilie 2015 cu privire la Agenda europeană privind securitatea (COM(2015)0185),

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6 aprilie 2016 intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride. Un răspuns al Uniunii Europene” (JOIN(2016)0018),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu din 20 aprilie 2016 cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică (COM(2016)0230),

–  având în vedere studiul de fezabilitate al Fondului European pentru Democrație privind inițiativele mediatice de limbă rusă în cadrul Parteneriatului estic și dincolo de acesta, intitulat „Aducerea pluralismului și echilibrului în spațiul mediatic de limbă rusă”,

–  având în vedere Raportul prezentat de Raportorul special privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului (A/HRC/31/65),

–  având în vedere observația generală nr. 34 a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului (CCPR/C/GC/34),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0290/2016),

A.  întrucât UE s-a angajat să își ghideze acțiunile pe scena internațională respectând principii cum ar fi democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și libertatea mass-mediei, accesul la informații, libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare în masă, dintre care ultima poate, cu toate acestea, să fie limitată într-o anumită măsură în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât actorii terți care vizează discreditarea Uniunii nu împărtășesc aceleași valori;

B.  întrucât UE, statele sale membre și cetățenii săi suportă o presiune crescândă, sistematică pentru a face față campaniilor de informare, de dezinformare, de intoxicare și de propagandă din partea unor țări și actori nestatali, cum ar fi organizații teroriste și criminale transnaționale din vecinătatea sa, care intenționează să submineze însăși noțiunea de informare obiectivă sau de jurnalism etic, difuzând toate informațiile sub o formă părtinitoare sau ca instrument de putere politică și care atacă, de asemenea, valori și interese democratice;

C.  întrucât libertatea mass-mediei, accesul la informație și libertatea de exprimare sunt pilonii de bază într-un sistem democratic, în care transparența proprietății asupra mass-mediei și a surselor de finanțare a mass-mediei sunt deosebit de importante; întrucât strategiile pentru a asigura un jurnalism de calitate, pluralismul mediatic și verificarea factuală pot fi eficiente doar atât timp cât furnizorii de informații se bucură de încredere și credibilitate; întrucât, în același timp, ar trebui să se realizeze o evaluare critică a modului în care ar trebui abordate sursele mass-media cu un trecut demonstrat de implicare repetată într-o strategie de înșelăciune sau de dezinformare intenționată, în special în noile mijloace de informare, rețelele sociale și sfera digitală;

D.  întrucât războiul informațional este un fenomen istoric la fel de vechi ca războiul în sine; întrucât războiul informațional îndreptat împotriva Occidentului a fost folosit pe scară largă de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece și a reprezentat de atunci o componentă intrinsecă a războiului hibrid modern, care este o combinație de măsuri militare și nemilitare de natură deschisă și mascată, desfășurate pentru a destabiliza situația politică, economică și socială a unei țări atacate, fără nicio declarație oficială de război, care este îndreptat nu doar împotriva partenerilor UE, ci și împotriva UE, a instituțiilor sale și a tuturor statelor membre și a cetățenilor, indiferent de naționalitatea sau religia lor;

E.  întrucât, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și războiul hibrid condus de Rusia în Donbas, Kremlinul a escaladat confruntarea cu UE; întrucât Kremlinul și-a intensificat războiul propagandistic, Rusia jucând un rol tot mai important în peisajul mediatic european și vizând crearea de sprijin politic în ochii opiniei publice europene cu privire la acțiunile Rusiei și subminarea coerenței politicii externe a UE;

F.  întrucât propaganda pentru război și orice îndemn la ură națională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență sunt interzise prin lege, în conformitate cu articolul 20 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

G.  întrucât criza financiară și dezvoltarea noilor forme de mass-media digitală au reprezentat provocări semnificative pentru jurnalismul de calitate, conducând la diminuarea spiritului critic în rândul publicului, acesta devenind astfel mai susceptibil la dezinformare și manipulare;

H.  întrucât războiul propagandistic și intervenția mass-mediei ruse sunt deosebit de puternice și, de cele mai multe ori, fără rival în țările din vecinătatea estică; întrucât mass-media națională din aceste țări este adesea slabă și nu poate să facă față solidității și puterii mass-mediei ruse;

I.  întrucât tehnologiile războiului informațional și comunicațional sunt folosite pentru a legitima acțiunile care amenință suveranitatea, independența politică, securitatea cetățenilor și integritatea teritorială a statelor membre ale UE;

J.  întrucât UE nu recunoaște ISIL/Daesh ca stat sau ca organizație de stat;

K.  întrucât ISIS/Daesh, Al-Qaida și multe alte grupări violente teroriste jihadiste folosesc în mod sistematic strategii de comunicare și propaganda directă, atât online, cât și offline, ca parte a justificării acțiunilor lor împotriva UE și a statelor sale membre și împotriva valorilor europene și pentru a stimula, de asemenea, recrutarea tinerilor europeni;

L.  întrucât, în urma declarației adoptate la summitul NATO de la Strasbourg/Kehl, prin care se subliniază importanța crescândă a faptului ca NATO să comunice într-un mod adecvat, rapid, exact și adaptat cu privire la evoluția rolurilor, obiectivelor și misiunilor sale, în 2014, în Letonia, a fost creat Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO (NATO StratCom COE), a cărui înființare a fost salutată în declarația adoptată cu ocazia summitului NATO din Țara Galilor,

Comunicarea strategică a UE de contracarare a propagandei părților terțe împotriva sa

1.  subliniază faptul că propaganda ostilă împotriva UE îmbracă numeroase forme diferite și se folosește de diverse instrumente care sunt adesea adaptate pentru a se potrivi profilurilor statelor membre ale UE, cu scopul de a denatura adevărul, de a da naștere îndoielii, de a diviza statele membre, de a promova decuplarea strategică dintre Uniunea Europeană și partenerii săi din America de Nord și de a paraliza procesul de luare a deciziilor, de a discredita instituțiile UE și parteneriatele transatlantice care au un rol recunoscut în arhitectura europeană economică și de securitate în ochii și în mințile cetățenilor UE și ale cetățenilor din țările învecinate și de a submina și eroda discursul european bazat pe valori democratice, drepturile omului și statul de drept; reamintește că unul dintre cele mai importante instrumente utilizate este insuflarea fricii și a nesiguranței în rândul cetățenilor UE, precum și prezentarea unor actori ostili statali și nestatali ca fiind mult mai puternici decât sunt în realitate; constată că alte regimuri autoritare din întreaga lume utilizează strategii similare celor dezvoltate de Kremlin;

2.  solicită instituțiilor UE să recunoască că comunicarea strategică și războiul informațional nu este doar o problemă externă a UE, ci și una internă și își exprimă îngrijorarea cu privire la releele de care dispune propaganda ostilă UE chiar în centrul acesteia; este preocupat de nivelul scăzut de conștientizare în rândul unor state membre, unde există un public și arene de propagandă și dezinformare; în acest sens, solicită actorilor UE să abordeze lipsa actuală de claritate și consens cu privire la ceea ce se consideră propagandă și dezinformare, să dezvolte, în colaborare cu reprezentanții și experții mass-media din statele membre ale UE, un set comun de definiții și să colecteze probe și date cu privire la consumul de propagandă;

3.  remarcă faptul că dezinformarea și propaganda sunt elemente componente ale războiului hibrid; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurat un grad mai mare de cunoaștere și trebuie dat dovadă de asertivitate prin comunicare instituțională și politică, grupuri de reflecție, cercetări academice, campanii pe platformele sociale, prin inițiative ale societății civile, prin alfabetizare mediatică și prin alte acțiuni utile;

4.  subliniază că strategia de propagandă și de dezinformare împotriva UE a țărilor terțe poate lua diverse forme, putând implica inclusiv mass-media tradițională, rețelele sociale, programele școlare și partidele politice, atât în Uniunea Europeană, cât și în afara ei;

5.  observă caracterul multistratificat al comunicărilor strategice actuale ale UE, la diferite niveluri, inclusiv la nivelul instituțiilor UE, al statelor membre, al ONG-urilor, al organizațiilor civice și al diferitelor organisme ale NATO și ONU și solicită ca între aceste părți să existe cea mai bună coordonare și să se desfășoare cele mai bune schimburi de informații cu putință; solicită ca între diferitele părți care și-au exprimat preocupările legate de aceste operațiuni de propagandă și care doresc să pună în aplicare strategii de combatere a dezinformării să existe o mai bună cooperare și să se desfășoare mai multe schimburi de informații; consideră că, în contextul UE, instituțiilor Uniunii ar trebui să le revină această coordonare;

6.  recunoaște că UE trebuie să acorde prioritate eforturilor sale de comunicare strategică, care ar trebui să implice resurse relevante; reiterează că UE este un model al integrării de succes, care continuă, în pofida crizei, să atragă țările care își doresc să reproducă același model și să se integreze în acesta; subliniază, prin urmare, că UE trebuie să promoveze un mesaj pozitiv cu privire la reușitele, valorile și principiile sale, cu hotărâre și curaj, și că, în discursurile sale, UE trebuie să fie ofensivă, nu defensivă;

Recunoașterea și demascarea războiului propagandistic și de dezinformare al Rusiei

7.  constată cu regret că Rusia utilizează contactele și reuniunile cu omologii din UE mai degrabă în scopuri de propagandă și pentru a slăbi în mod public poziția comună a UE decât pentru stabilirea unui dialog real;

8.  recunoaște că guvernul Rusiei folosește în mod agresiv o gamă largă de mijloace și instrumente, cum ar fi grupuri de reflecție și fundații speciale (cum ar fi Ruskiy Mir), autorități speciale (Rossotrudnichestvo), posturi de televiziune în mai multe limbi (cum ar fi Russia Today), false agenții de știri și servicii multimedia (Sputnik), grupuri sociale și religioase și structuri transfrontaliere, deoarece regimul vrea să se prezinte drept unic apărător al valorilor creștine tradiționale, media sociale și „troli” de pe internet pentru a contesta valorile democratice, a dezbina Europa, a dobândi sprijin pe plan intern și a da impresia că statele din vecinătatea estică a UE sunt state eșuate; subliniază că Rusia investește resurse financiare semnificative în instrumentele sale de dezinformare și de propagandă utilizate în mod direct de stat sau prin intermediul societăților și organizațiilor controlate de Kremlin; subliniază, pe de o parte, că Kremlinul finanțează partide politice și alte organizații din cadrul UE pentru a submina coeziunea politică și, pe de altă parte, că propaganda Kremlinului vizează în mod direct anumiți jurnaliști, politicieni și anumite persoane din UE;

9.  reamintește că serviciile de securitate și de informații au concluzionat că Rusia are capacitatea și intenția de a desfășura operațiuni vizând destabilizarea altor țări; subliniază că acest lucru ia adesea forma unui sprijin acordat extremiștilor politici și a unor campanii de mass-media și de dezinformare pe scară largă; constată, în plus, că astfel de societăți mass-media sunt prezente și active în UE;

10.  subliniază că strategia informațională a Kremlinului completează politica de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, pentru a slăbi coerența UE și a submina politicile UE;

11.  susține că comunicarea strategică a Rusiei face parte dintr-o campanie subversivă mai amplă pentru a reduce cooperarea, suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială ale Uniunii și ale statelor sale membre; îndeamnă guvernele statelor membre să fie atente la operațiunile informaționale ale Rusiei pe teren european, să sporească partajarea capacităților și eforturile de contraspionaj menite să contracareze astfel de operațiuni;

12.  critică puternic eforturile Rusiei de a perturba procesul de integrare în UE și regretă, în acest sens, sprijinul acordat de Rusia forțelor antieuropene din UE în această privință, în special, partidelor de extremă dreapta, forțelor populiste și mișcărilor care neagă valorile de bază ale democrațiilor liberale;

13.  este profund îngrijorat de extinderea rapidă a activităților inspirate de Kremlin în Europa, inclusiv dezinformarea și propaganda prin care urmărește să mențină sau să extindă influența Rusiei și să slăbească și să divizeze UE; subliniază că o mare parte a propagandei ostile a Kremlinului urmărește să descrie unele țări europene ca aparținând „sferei tradiționale de influență a Rusiei”, subminându-le astfel suveranitatea și identitatea europeană adânc înrădăcinată, care a fost subminată în trecut de regimurile comuniste; remarcă că una din principalele sale strategii este de a răspândi și de a impune un discurs alternativ, adesea bazat pe o interpretare manipulată a evenimentelor istorice, care vizează justificarea acțiunilor sale externe și a intereselor sale geopolitice; remarcă că mistificarea istoriei este una din principalele sale strategii; în acest sens, constată necesitatea de sensibilizare cu privire la crimele regimurilor comuniste prin intermediul unor campanii publice și al sistemelor educaționale, precum și de încurajare a activităților de cercetare și de documentare, în special în fostele state ale blocului sovietic, pentru a contracara discursul Kremlinului;

14.  subliniază că Rusia exploatează lipsa unui cadru juridic internațional în domenii precum securitatea cibernetică, lipsa de responsabilitate în ceea ce privește reglementarea mass-mediei și profită de pe urma oricărei ambiguități în aceste chestiuni; subliniază că activitățile agresive ale Rusiei în domeniul cibernetic facilitează războiul informațional; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să acorde atenție rolului pe care îl joacă punctele de schimb al traficului de internet ca infrastructură esențială în strategia de securitate a UE; subliniază necesitatea esențială de a se asigura reziliența sistemelor informaționale la nivelul UE și al statelor membre, în special împotriva negării și a perturbărilor care pot juca un rol esențial în conflictele hibride și contracararea propagandei și nevoia de o colaborare strânsă în acest sens cu NATO, în special cu Centrul de excelență cooperativ pentru apărarea cibernetică al NATO;

15.  invită statele membre să elaboreze mecanisme coordonate de comunicare strategică pentru a sprijini atribuțiile și a contracara dezinformarea și propaganda în vederea expunerii amenințărilor hibride;

Înțelegerea și combaterea războiului informațional purtat de ISIL/Daesh și a metodelor sale de dezinformare și radicalizare

16.  este conștient de gama strategiilor utilizate de ISIL/Daesh, atât la nivel regional, cât și la nivel global pentru a-și promova discursurile politice, religioase, sociale, de instigare la ură și violență; invită UE și statele sale membre să elaboreze un discurs care să contrazică discursurile ISIL/Daesh, implicând sistemul educațional, inclusiv prin capacitarea și creșterea vizibilității erudiților musulmani care dețin credibilitatea necesară pentru a delegitima propaganda ISIL/Daesh; salută eforturile depuse de coaliția internațională pentru a contracara ISIL/Daesh și sprijină în acest sens Strategia regională a UE pentru Siria și Irak; invită cu insistență UE și statele sale membre să elaboreze un discurs care să contrazică discursurile de propagandă jihadistă, punând un accent deosebit pe dimensiunea educațională care demonstrează că promovarea islamului radical nu are bază teologică;

17.  observă că organizațiile teroriste islamiste, în special ISIL/Daesh și Al-Qaida, desfășoară campanii active de informare în scopul subminării și creșterii nivelului de ură împotriva valorilor și intereselor europene; este îngrijorat de utilizarea răspândită de către ISIL/Daesh a instrumentelor media sociale și, în special, a platformelor Twitter și Facebook pentru a-și promova obiectivele de propagandă și de recrutare, în special în rândul tinerilor; subliniază, în acest sens, importanța de a include strategia de contra-propagandă împotriva ISIL/Daesh într-o strategie regională mai amplă și cuprinzătoare care să combine instrumentele diplomatice, socioeconomice, de dezvoltare și de prevenire a conflictelor; salută crearea grupului operativ Stratcom dedicat Sudului, care are potențialul de a contribui în mod eficace la dezintegrarea și combaterea propagandei și a influenței extremiste a ISIL/Daesh;

18.  subliniază faptul că cetățenii UE și europeni reprezintă un public-țintă principal al ISIL/Daesh și solicită UE și statelor sale membre să colaboreze mai strâns pentru a proteja societatea, mai ales tinerii, de recrutare, sporindu-le, astfel, rezistența împotriva radicalizării; subliniază necesitatea de a se acorda o atenție mai mare îmbunătățirii instrumentelor și metodelor UE, în principal în sectorul cibernetic; încurajează fiecare stat membru ca, în strânsă colaborare cu Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, înființat în octombrie 2015, să cerceteze și să abordeze în mod eficient motivele socio-demografice care stau la baza vulnerabilității în fața radicalizării și să instituie structuri multistratificate (care să conecteze cercetarea academică, serviciile penitenciarelor, poliția, justiția, serviciile sociale și sistemele educaționale) în scopul combaterii radicalizării; subliniază că Consiliul a solicitat promovarea măsurilor de răspuns penale pentru a combate radicalizarea care conduce la terorism și extremism violent;

19.  invită statele membre să depună eforturi pentru a tăia accesul ISIL/Daesh la finanțare și la fonduri și pentru a promova acest principiu în acțiunea externă a UE și subliniază necesitatea de a demasca adevăratul caracter al ISIL/Daesh, precum și de a repudia legitimarea sa ideologică;

20.  invită UE și statele sale membre să adopte măsuri consecvente la nivelul UE împotriva discursurilor de incitare la ură promovate sistematic de predicatorii intoleranți și radicali prin intermediul predicilor, al cărților, al emisiunilor televizate, al internetului și al altor mijloace de comunicare care creează un teren propice pentru dezvoltarea unor organizații teroriste precum ISIL/Daesh și Al-Qaida;

21.  subliniază că este important ca UE și statele membre să coopereze cu furnizorii de servicii de platforme sociale pentru a combate răspândirea propagandei ISIL/Daesh prin intermediul canalelor media sociale;

22.  subliniază că organizațiile teroriste islamiste, în special ISIL/Daesh și Al-Qaida, desfășoară campanii active de dezinformare în scopul subminării valorilor și intereselor europene; subliniază, în acest sens, importanța unei strategii specifice de contracarare a propagandei și dezinformării islamiste împotriva UE;

23.  subliniază că o comunicare imparțială, onestă și obiectivă și fluxuri de informații bazate pe fapte cu privire la evoluțiile din statele membre ale UE ar împiedica difuzarea propagandei alimentate de terți;

Strategia UE de contracarare a propagandei

24.  salută Planul de acțiune privind comunicarea strategică; salută Comunicarea comună intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride” și solicită ca recomandările formulate de aceasta să fie adoptate și aplicate fără întârziere; subliniază că măsurile propuse au nevoie de cooperarea și coordonarea tuturor actorilor relevanți la nivelul UE și la nivel național; consideră că doar o abordare cuprinzătoare poate să conducă la o reușită a eforturilor UE; invită statele membre care dețin președinția prin rotație a UE să includă întotdeauna comunicările strategice în programul lor, pentru a asigura continuitatea activității în această chestiune; salută, în acest sens, inițiativele și realizările Președinției letone; invită ÎR/VP să asigure o comunicare frecventă la nivel politic cu statele membre, pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor UE; subliniază faptul că cooperarea dintre UE și a NATO în domeniul comunicării strategice ar trebui să fie semnificativ consolidată; salută intenția Președinției slovace de a organiza o conferință pe tema totalitarismului cu ocazia Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare;

25.  solicită instituțiilor și autorităților UE competente să monitorizeze îndeaproape sursele de finanțare ale propagandei antieuropene;

26.  atrage atenția că este nevoie de fonduri mai mari pentru a sprijini libertatea mass-mediei în țările din cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) în sfera de aplicare a instrumentelor UE pentru promovarea democrației; în acest sens, invită Comisia să asigure folosirea integrală a instrumentelor existente, precum Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), PEV, proiectul Eastern Partnership Media Freedom Watch (Monitorizarea libertății mass-mediei în țările Parteneriatului Estic) și FED în ceea ce privește protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei;

27.  ia act de resursele enorme alocate de Rusia activităților de propagandă și de impactul posibil al propagandei ostile asupra proceselor decizionale din UE, precum și de subminarea încrederii publice, a deschiderii și a democrației; salută realizările semnificative ale Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE; solicită, prin urmare, să se consolideze Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, transformându-l într-o unitate de sine stătătoare în cadrul SEAE, responsabil pentru vecinătatea estică și cea sudică, și dotându-l cu personal potrivit și resurse bugetare adecvate, posibil prin intermediul unei linii bugetare dedicate în mod suplimentar; solicită consolidarea cooperării în rândul serviciilor de informații din statele membre, pentru a evalua influența țărilor terțe care încearcă să submineze fundamentele și valorile democratice ale UE; solicită o cooperare mai strânsă între Parlament și SEAE în ceea ce privește comunicarea strategică, inclusiv prin utilizarea capacităților analitice ale Parlamentului și ale Birourilor de informare din statele membre;

28.  subliniază că este esențial ca UE să promoveze în continuare în mod activ respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin acțiunile sale externe; consideră că sprijinirea libertății de exprimare, a libertății de întrunire, a independenței mass-mediei și a dreptului de acces la informație în țările din vecinătate ar trebui să stea la baza acțiunilor UE care vizează contracararea propagandei;

29.  subliniază că trebuie consolidate pluralismul mass-mediei și obiectivitatea, imparțialitatea și independența mass-mediei în UE și în vecinătatea sa, incluzând și actori nestatali, de exemplu susținând jurnaliștii și dezvoltarea programelor de consolidare a capacităților pentru actorii din domeniul media, promovând parteneriate și rețele pentru schimburi de informații, cum ar fi platformele de partajare de conținut, cercetarea în domeniul media, oportunități de mobilitate și formare pentru jurnaliști și stagii în mediile de comunicare cu sediul în UE pentru a facilita schimburile de bune practici;

30.  subliniază rolul important al educației și al formării de calitate în domeniul jurnalismului, în interiorul și în afara Europei, pentru a produce analize jurnalistice de calitate și standarde editoriale exigente; susține că promovarea valorilor UE, precum libertatea presei și libertatea de exprimare și pluralitatea mass-mediei, presupune și sprijinirea jurnaliștilor persecutați și închiși și a apărătorilor drepturilor omului din țările terțe;

31.  pledează pentru o cooperare mai strânsă între instituțiile UE, Fondul European pentru Democrație (FED), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei și statele membre pentru a evita suprapunerile și pentru a asigura sinergia în inițiative similare;

32.  își exprimă consternarea față de problemele grave legate de independența și libertatea mass-mediei în unele state membre, semnalate de organizații internaționale precum Reporteri fără frontiere; invită UE și statele membre să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți situația existentă în sectorul mass-mediei, pentru a garanta, de asemenea, că este asigurată credibilitatea acțiunii externe a UE în sprijinul libertății, imparțialității și independenței mass-mediei;

33.  invită Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, astfel consolidat conform propunerii ca, pe modelul contului de Twitter „@EUvsDisInfo”, să dezvolte un site accesibil publicului larg, în care să reunească diferite instrumente pentru detectarea dezinformării, să explice modul în care acestea funcționează și să facă cunoscute numeroasele inițiative ale societății civile în acest sens;

34.  susține că o strategie de comunicare eficientă trebuie să implice comunitățile locale în discuțiile despre acțiunile UE, să sprijine contactul interpersonal și să acorde atenția cuvenită schimburilor culturale și sociale ca platforme esențiale de combatere a prejudecăților populațiilor locale; reamintește că, în această privință, delegațiile UE trebuie să mențină contactul direct cu părțile interesate locale și cu reprezentanții societății civile;

35.  subliniază că incitarea la ură, violență sau război nu se poate „ascunde” sub pretextul libertății de exprimare; încurajează adoptarea unor inițiative legislative în acest sens pentru a promova o mai mare responsabilitate în modul în care este tratată dezinformarea;

36.  subliniază că este important ca politicile UE să fie comunicate într-un mod coerent și eficient, în plan intern, dar și extern, iar comunicările să fie adaptate regiunilor specifice, având grijă ca informațiile să fie accesibile în limbile locale; salută, în acest context, lansarea site-ului internet al SEAE în limba rusă ca un prim pas în direcția corectă și încurajează traducerea site-urilor SEAE în mai multe limbi, cum ar fi araba și turca;

37.  subliniază responsabilitatea statelor membre de a contracara în mod activ, preventiv și în cooperare operațiunile de informare ostile de pe teritoriile lor sau care vizează subminarea intereselor lor; îndeamnă guvernele statelor membre să își dezvolte propriile capabilități de comunicare strategică;

38.  invită fiecare stat membru să pună la dispoziția cetățenilor cele două buletine săptămânale elaborate de Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, Compendiul privind dezinformarea și Evaluarea privind dezinformarea, pentru a spori gradul de conștientizare în rândul publicului larg cu privire la metodele propagandiste utilizate de terțele părți;

39.  insistă asupra diferenței dintre propagandă și critică;

40.  subliniază că, deși nu toate criticile aduse UE sau politicilor sale, în special în contextul exprimării ideilor politice, reprezintă în mod necesar propagandă sau dezinformare, cazurile de manipulare sau de sprijin din partea țărilor terțe, menite să alimenteze și să exacerbeze aceste critici oferă motive pentru a pune sub îndoială fiabilitatea acestor mesaje;

41.  subliniază că, deși trebuie combătute propaganda și dezinformarea împotriva Uniunii Europene ce provine din țări terțe, acest lucru nu ar trebui să pună în discuție importanța menținerii unor relații constructive cu țările terțe, care să devină parteneri strategici în rezolvarea provocărilor comune;

42.  salută adoptarea Planului de acțiune privind comunicarea strategică și înființarea echipei StratCom Est în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), cu scopul de a comunica politicile UE și de a contracara propaganda și dezinformarea împotriva UE; solicită intensificarea în continuare a comunicării strategice; crede că activitatea echipei StratCom Est trebuie să fie mai transparentă și mai eficientă; invită SEAE să elaboreze criterii de măsurare a eficienței activității sale; subliniază că este important să se asigure o finanțare suficientă și personalul necesar pentru echipa StratCom Est;

43.  observă că „Disinformation Review” (Revista dezinformărilor) publicată de grupul operativ East StratCom, trebuie să respecte standardele prevăzute în Declarația de principii privind conduita jurnaliștilor a Federației internaționale a jurnaliștilor; subliniază că această revistă trebuie redactată într-un mod adecvat, fără a folosi un limbaj ofensiv și judecăți de valoare; invită grupul operativ East StratCom să revadă criteriile folosite pentru redactarea acestei reviste;

44.  consideră că o strategie eficientă de combatere a propagandei împotriva UE ar putea fi adoptarea unor măsuri pentru a furniza publicului vizat informații adecvate și interesante cu privire la activitățile UE, la valorile europene și la alte aspecte de interes public și subliniază faptul că tehnologiile moderne și rețelele sociale ar putea fi folosite în acest scop;

45.  invită Comisia să promoveze anumite inițiative juridice, pentru o mai mare eficacitate și responsabilitate în abordarea dezinformării și a propagandei și să utilizeze evaluarea la jumătatea perioadei a Instrumentului european de vecinătate pentru a promova consolidarea rezilienței mass-mediei ca prioritate strategică; invită Comisia să examineze temeinic eficiența instrumentelor financiare actuale ale UE și să propună o soluție cuprinzătoare și flexibilă, prin care să poată fi sprijinite în mod direct organele de presă independente, laboratoarele de idei și ONG-urile, în special în limba maternă a grupului țintă, și care să facă posibilă direcționarea de resurse suplimentare către organizațiile în măsură să facă acest lucru, cum ar fi Fondul European pentru Democrație, limitând, în același timp, fluxurile financiare menite să finanțeze persoanele și entitățile implicate în activitățile de comunicare strategică, incitare la violență și la ură; invită Comisia să desfășoare un audit atent al eficienței anumitor proiecte media de amploare finanțate de UE, cum ar fi Euronews;

46.  subliniază importanța sensibilizării, educării, competenței mediatice și informaționale online în UE și în vecinătatea acesteia, pentru a le permite cetățenilor să analizeze în mod critic conținutul mediatic, în vederea identificării propagandei; subliniază, în acest sens, importanța consolidării cunoștințelor la toate nivelurile sistemului educațional; subliniază necesitatea de a încuraja persoanele să devină cetățeni activi și de a dezvolta conștientizarea lor în calitate de consumatori de mass-media; subliniază rolul central al instrumentelor online și în special al rețelelor de socializare în care răspândirea de informații false și lansarea de campanii de dezinformare sunt ușor de realizat și adesea nu întâmpină niciun obstacol; reamintește că contracararea propagandei prin propagandă este contraproductivă și, prin urmare, înțelege că UE, în ansamblul său, și statele membre, în mod individual, pot să combată propaganda desfășurată de către părțile terțe doar prin demontarea campaniilor de dezinformare și prin utilizarea mesajelor și a informațiilor pozitive și ar trebui să dezvolte o strategie cu adevărat eficace care ar trebui să fie diferențiată și adaptată în funcție de natura actorilor care diseminează propaganda; recunoaște faptul că criza financiară și dezvoltarea noilor forme de mass-media digitală au reprezentat provocări semnificative pentru jurnalismul de calitate;

47.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea mass-mediei sociale și a platformelor online pentru discursul care instigă la infracțiuni inspirate de ură și pentru incitarea la violență și încurajează statele membre să își adapteze și să își actualizeze legislația pentru a ține pasul cu evoluțiile în curs sau să aplice și să controleze aplicarea legislației în vigoare privind instigarea la ură în mediul offline, dar și în cel online; susține că este necesară o colaborare mai strânsă cu platformele online și cu principalele companii de internet și din domeniul mass-mediei;

48.  invită statele membre să ofere și să asigure cadrul necesar pentru un jurnalism de calitate și pentru varietatea informațiilor, combătând concentrările din sectorul mass-mediei, care au un impact negativ asupra pluralismului mediatic;

49.  observă că educația în domeniul mass-media oferă cunoștințe și aptitudini și capacitează cetățenii să-și exercite dreptul la libertatea de exprimare, de a analiza critic conținutul media și de a reacționa la dezinformări; subliniază, în consecință, că trebuie făcute cunoscute mai bine riscurile de dezinformare, prin acțiuni de alfabetizare media la toate nivelurile, inclusiv printr-o campanie europeană de informare despre etica mediatică, jurnalistică, editorială, precum și prin promovarea unei cooperări mai bune cu platformele sociale și prin promovarea inițiativelor comune de combatere a discursului ce incită la ură, a incitării la violență și a discriminării online;

50.  remarcă faptul că nicio strategie bazată pe puterea necoercitivă (soft power) nu are șanse de reușită dacă nu este însoțită de diplomație culturală și de promovarea dialogului intercultural între state și în interiorul lor, atât în UE, cât și în afara acesteia; încurajează, așadar, acțiunile și inițiativele diplomatice publice și culturale pe termen lung, cum ar fi bursele de studiu și programele de schimb pentru studenți și tineri profesioniști, inclusiv inițiativele de sprijinire a dialogului intercultural, de consolidare a legăturilor culturale cu UE și de promovare a patrimoniului și a legăturilor culturale comune, precum și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului delegațiilor UE și al SEAE pentru a le forma competențe interculturale adecvate;

51.  consideră că mass-media publică ar trebui să servească drept exemplu de cum se pot furniza informații imparțiale și obiective, în conformitate cu cele mai bune practici și cu etica jurnalismului;

52.  subliniază că ar trebui acordată o atenție deosebită noilor tehnologii (cum ar fi radiodifuziunea digitală, comunicațiile mobile, media online și rețelele de socializare, inclusiv cele cu caracter regional) care facilitează difuzarea de informații despre valorile UE consacrate în tratate, dar și cunoașterea lor mai bună; reamintește că astfel de comunicări trebuie să aibă un standard foarte ridicat, să conțină cele mai bune practici concrete și să evidențieze impactul UE în țările terțe, inclusiv asistența umanitară acordată de UE, dar și oportunitățile și avantajele pe care le oferă asocierea și colaborarea mai strânse cu UE pentru cetățenii țărilor terțe, în special pentru tineri, cum ar fi călătoriile fără vize, consolidarea capacităților, programe de mobilitate și de schimburi, dacă este cazul;

53.  evidențiază că trebuie avut grijă ca noul portal PEV (dezvoltat acum în programul OPEN Neighbourhood) nu numai să acumuleze conținut pentru comunitățile de experți, ci și să conțină o secțiune adaptată pentru un public mai larg; este de părere că portalul ar trebui să conțină o secțiune referitoare la Parteneriatul estic, care să reunească informațiile despre inițiative, în prezent fragmentate între numeroase site-uri de internet;

54.  subliniază potențialul culturii populare și al divertismentului educativ ca modalitate de articulare a valorilor umane comune și de comunicare a politicilor europene;

55.  reliefează sprijinul său față de inițiative cum ar fi Baltic Centre for Media Excellence (Centrul baltic pentru excelență în mass-media), din Riga, Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO (NATO StratCom COE) și Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare; subliniază necesitatea de a utiliza constatările și analizele acestora și de a consolida capacitățile analitice ale UE la toate nivelurile; solicită Comisiei și statelor membre să inițieze proiecte similare, să se implice în formarea jurnaliștilor, să sprijine centrele de presă independente și diversitatea mass-mediei, să încurajeze colaborarea în rețea și cooperarea între mass-media și laboratoarele de idei și să facă schimb de bune practici și de informații în aceste domenii;

56.  condamnă înăbușirea regulată a mass-mediei independente, a jurnaliștilor și a activiștilor aparținând societății civile din Rusia și din teritoriile ocupate, inclusiv din Crimeea de la anexarea sa ilegală; subliniază că, începând din 1999, zeci de jurnaliști au fost uciși, au dispărut fără urmă sau au fost închiși în Rusia; invită Comisia și statele membre să consolideze protecția jurnaliștilor din Rusia și din vecinătatea UE și să sprijine societatea civilă rusă și să investească în contactele între oameni; solicită eliberarea imediată a jurnaliștilor; constată că UE își consolidează relațiile cu partenerii săi estici și cu ceilalți vecini și, de asemenea, că păstrează deschise căile de comunicare cu Rusia; recunoaște că cel mai mare obstacol pentru campaniile de dezinformare ruse ar fi existența unei mass-media independente și libere în Rusia; consideră că acesta ar trebui să fie obiectivul UE; solicită să se acorde o atenție specială și resurse suficiente pluralismului mediatic, mass-mediei locale, jurnalismului de investigație și mass-mediei în limbi străine, în special în limbile rusă, arabă, farsi, turcă și urdu, precum și în celelalte limbi vorbite de populațiile vulnerabile la propagandă;

57.  susține campaniile de comunicare desfășurate de actorii relevanți în Siria, în Irak și în regiune (inclusiv în țările de origine ale luptătorilor străini) pentru a discredita ideologia ISIS/Daesh, pentru a denunța încălcările drepturilor omului de către aceasta și pentru a combate extremismul violent și discursurile de incitare la ură ale altor grupări din regiune; invită UE și statele membre ca, în dialogul lor cu țările MENA, să sublinieze că buna guvernanță, răspunderea, transparența, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt cerințe preliminare esențiale pentru a proteja aceste societăți împotriva răspândirii ideologiilor intolerante și violente care inspiră organizații teroriste precum ISIS/Daesh și Al-Qaida; în fața amenințării teroriste în creștere din partea ISIS/Daesh și a altor organizații teroriste internaționale, subliniază necesitatea de a consolida cooperarea pe probleme de securitate cu țările care au o experiență de durată în combaterea terorismului;

58.  invită ÎR/VP să confirme sprijinul deplin al UE pentru procesul de implementare în curs și să contribuie financiar la realizarea recomandărilor menționate în „Studiul de fezabilitate privind inițiativele mass-mediei de limbă rusă în cadrul Parteneriatului estic și dincolo de acesta”, realizat de Fondul European pentru Democrație în 2015;

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, SEAE și NATO.

Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)

etias

Sursa imaginii: http://etias.com

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Uniunea securității: Comisia propune un sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile

Bruxelles, 16 noiembrie 2016

„Trebuie să știm cine ne traversează frontierele. Până în noiembrie vom propune un sistem automatizat care va stabili cine va primi permisiunea de a călători în Europa. În acest mod, vom ști cine se deplasează către Europa chiar înainte de sosirea persoanei respective.” – președintele Jean-Claude Juncker, discursul privind starea Uniunii – 2016

Comisia propune astăzi crearea unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a întări controalele de securitate efectuate în cazul călătorilor scutiți de viză. Președintele Juncker a anunțat crearea acestui sistem în discursul său privind starea Uniunii – 2016. Totodată, sistemul este un prim rezultat al priorităților de acțiune identificate în Foaia de parcurs de la Bratislava. ETIAS va colecta informații privind toți călătorii scutiți de viză care se deplasează în Uniunea Europeană. Astfel, se vor putea efectua în prealabil controale de securitate și verificări pentru depistarea cazurilor de migrație neregulamentară. Acest lucru va contribui la o gestionare mai eficientă a frontierelor externe ale UE și va îmbunătăți securitatea internă, facilitând, în același timp, călătoriile legitime în spațiul Schengen.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Prioritatea noastră numărul 1 este să ne securizăm frontierele și să ne protejăm cetățenii. ETIAS va umple un gol informativ, efectuând verificări încrucișate ale informațiilor privind călătorii scutiți de viză în toate celelalte sisteme de care dispunem. Totodată, viitorul ETIAS va fi ușor de utilizat, rapid, necostisitor și eficace.”

Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a adăugat: „ETIAS reprezintă veriga lipsă din modul nostru de gestionare a frontierelor. Acest sistem va asigura legătura cu politicile noastre în materie de migrație și securitate și va facilita intrarea în spațiul Schengen pentru cel puțin 95 % din călătorii scutiți de viză. Deschiderea Europei nu se face în detrimentul securității sale.”

La rândul său, comisarul pentru uniunea securității, Julian King, a afirmat: „Teroriștii și infractorii nu țin cont de frontierele naționale. Singura modalitate de a-i înfrânge este să lucrăm împreună într-un mod eficace. ETIAS ne va ajuta în acest sens: identificând persoanele care prezintă probleme și împiedicându-le să sosească în Europa, ne vom întări securitatea internă.”

Autorizația ETIAS nu este o viză, ci un regim mai simplu și mai ușor de utilizat. Resortisanții țărilor în care vizele au fost liberalizate vor putea în continuare să călătorească fără viză, dar vor trebui să obțină o simplă autorizație de călătorie înainte de a se deplasa în spațiul Schengen. Acest lucru va contribui la identificarea persoanelor care ar putea prezenta un risc în materie de migrație neregulamentară sau de securitate înainte ca acestea să ajungă la frontieră și va spori în mod semnificativ securitatea frontierelor externe. De asemenea, ETIAS va elimina o lacună existentă în materie de informații referitoare la călătorii scutiți de viză prin faptul că va colecta informații care ar putea fi vitale pentru autoritățile statelor membre înainte de sosirea acestor călători la frontierele spațiului Schengen. Prin urmare, ETIAS reprezintă un pas important către realizarea unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate. ETIAS va facilita, de asemenea, trecerea frontierelor externe de către resortisanții țărilor terțe scutiți de viză. Călătorii vor dispune de un prim indiciu fiabil privind intrarea în spațiul Schengen, fapt care va reduce în mod semnificativ numărul de refuzuri ale intrării.

Pentru a se decide dacă să se accepte sau să se respingă o cerere de călătorie în UE, un sistem automatizat va efectua verificări prealabile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și cu protejarea datelor cu caracter personal. Decizia finală de a autoriza sau de a refuza intrarea va fi întotdeauna luată de polițiștii naționali de frontieră care efectuează controale la frontieră în temeiul Codului frontierelor Schengen. Verificarea prealabilă a tuturor călătorilor va facilita însă aceste controale și va asigura o evaluare coordonată și armonizată a resortisanților țărilor terțe scutiți de viză.

ETIAS va fi gestionat de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, în strânsă colaborare cu autoritățile competente ale statelor membre și cu Europol. Agenția eu-LISA va dezvolta acest sistem informatic și va asigura gestionarea sa tehnică.

Principalele funcții ale ETIAS vor fi:

  • verificarea informațiilor transmise de către resortisanții țărilor terțe scutiți de viză (cum ar fi informațiile privind identitatea, documentul de călătorie, locul de reședință, datele de contact etc.) prin intermediul unei cereri online înainte ca aceștia să se deplaseze către frontierele externe ale UE. Aceste informații sunt utilizate pentru a se evalua dacă persoanele respective prezintă un risc legat de migrația neregulamentară, la adresa securității sau a sănătății publice;
  • prelucrarea automată a fiecărei cereri depuse prin intermediul unui site internet sau al unei aplicații mobile prin consultarea altor sisteme de informații ale UE (cum ar fi SIS, VIS, baza de date a Europol, baza de date a Interpol, sistemul de intrare/ieșire, Eurodac, ECRIS) și a unei liste speciale a persoanelor supravegheate din ETIAS (creată de Europol) și efectuată conform unor norme specifice, proporționale și clar definite de verificare pentru a se determina dacă există indicii concrete sau motive rezonabile pentru a refuza sau a elibera o autorizație de călătorie;
  • eliberarea autorizațiilor de călătorie. Dacă nu se identifică rezultate pozitive sau elemente care necesită o analiză suplimentară, autorizația de călătorie se eliberează în mod automat, la câteva minute după depunerea cererii.

Autorizația va fi obținută prin intermediul unei proceduri simple, ieftine și rapide; în marea majoritate a cazurilor, autorizația ar trebuie obținută în câteva minute. Cererea pentru obținerea autorizației va putea fi completată în cel mult zece minute, fiind necesar doar un document de călătorie valabil. Autorizația va fi valabilă timp de cinci ani, pentru mai multe călătorii. Toți solicitanții cu vârsta de peste 18 ani vor trebui să achite o taxă de cerere de numai 5 EUR.

Context

Securitatea a reprezentat o temă constantă încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – începând cu Orientările politice ale președintelui Juncker din iulie 2014, până la ultimul discurs privind starea Uniunii din septembrie 2016. În discursul său, președintele Juncker a anunțat că, până în noiembrie, Comisia va propune un Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Acesta va fi un sistem automatizat care va stabili cine va primi permisiunea de a călători în spațiul Schengen. Înființarea acestui sistem a urcat apoi pe lista priorităților în cadrul Foii de parcurs de la Bratislava, care a fost semnată și aprobată de cei 27 de lideri ai UE care s-au angajat: „să instituie un sistem de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a permite verificarea în avans și, dacă este necesar, pentru a interzice intrarea călătorilor exonerați de obligația de a deține viză.”

La data de 28 aprilie 2015, Comisia Europeană a adoptat Agenda europeană privind securitatea, în care a stabilit principalele acțiuni care vizează asigurarea unui răspuns eficace al UE împotriva terorismului și a amenințărilor în materie de securitate în Uniunea Europeană în intervalul 2015-2020.

De la adoptarea agendei s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește punerea ei în aplicare. În luna noiembrie 2015, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind armele de foc, urmată de Planul de acțiune privind armele de foc și explozivii în decembrie 2015. În ceea ce privește terorismul, în decembrie 2015 Comisia a adoptat o nouă Directivă privind combaterea terorismului, iar în februarie 2016, un Plan de acțiune specific privind finanțarea terorismului. În aprilie, Comisia a propus instituirea unui sistem de intrare/ieșire și a prezentat o comunicare care deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică. În plus, în luna septembrie s-a adoptat o certificare unică la nivelul UE pentru echipamentele de securitate aeronautică.

Foarte recent, la 14 septembrie 2016, Comisia a prezentat comunicarea intitulată „Creșterea nivelului de securitate într-o lume a mobilității”, în care a confirmat necesitatea de a găsi echilibrul adecvat între asigurarea mobilității și consolidarea securității, facilitând în același timp intrarea legală în spațiul Schengen fără obligația de a deține viză. În plus, la 6 octombrie au devenit operaționale poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, la doar 9 luni de la propunerea Comisiei prezentată în luna decembrie, ceea ce demonstrează un angajament clar în ceea ce privește consolidarea gestionării frontierelor externe ale UE și a securității acestora.

Faptul că președintele Juncker a creat, în august 2016, un portofoliu special pentru uniunea securității arată importanța pe care Comisia o acordă intensificării acțiunilor de răspuns la amenințarea teroristă.

Informații suplimentare

Propunerea de regulament de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile

Anexă

Studiu de fezabilitate referitor la sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

MEMO: Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile: întrebări și răspunsuri

FIȘĂ INFORMATIVĂ: Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

Comunicat de presă: Agenda europeană privind securitatea: al doilea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și durabilă

Agenda europeană privind securitatea

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

IP/16/3674

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Concurs cu premii – Ce știți despre Uniunea Europeană?

Și copiii din Botoșani pot câștiga premii la chestionarul de mai jos iar în caz de câștig premiile să fie ridicate de la Centrul Europe Direct Botoșani.

Intră pe site-ul concursului: 
http://www.quiz.europedirect-adrcentru.ro/
CHESTIONAR DE CUNOȘTINȚE – Ce știți despre Uniunea Europeană?

Scopul acestui quiz (chestionar) este de a-ți testa nivelul de cunoștințe despre UE. Dacă ai răspuns corect la toate întrebările câștigi un set de materiale promoționale!

Dacă nu știți sau nu sunteți siguri de răspuns, căutați informațiile și apoi puteți răspunde. Aveți mai multe șanse de a răspunde corect la întrebări. Avem seturi de obiecte pentru cel puțin 200 de respondenți la acest quiz pe teme europene / priorități ale Comisiei Europene.

Cine poate participa?
La acest concurs poate participa orice persoana fizică cu domiciliul în Regiunea Centru, respectiv în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Pot participa și persoane din alte regiuni sau județe ale țării, dar pentru cei ce nu au domiciliul în Regiunea Centru, livrarea obiectelor promoționale câștigate se va face pe cheltuiala celui ce a câștigat.

Notă: Fiindcă promovăm concursul pe paginile Centrului Europe Direct Botoșani organizatorii promit că  acei care câștigă vor avea posibilitatea să le ridice de la CentrulED Botoșani  iar dumnealor  pot trimite obiectele promoționale pentru distribuire.

Prin participarea la acest chestionar, participanții acceptă și se supun prevederilor prezentului Regulament.

PASUL 1 – ÎNREGISTREAZĂ-TE
Loghează-te dacă ai cont sau fă-ți cont dacă nu ai! Pentru cont ai nevoie de nume, prenume, un username și o parola, ca apoi să poți răspunde la întrebări. Nu poți rezolva quiz-ul dac[ nu ești logat! Cu același username poți intra ori de câte ori dorești pentru a răspunde la întrebări.

PASUL 2 – ZONA DE QUIZ
QUIZ-ul are 12 secțiuni de întrebări. Fiecare întrebare are cel puțin 3 variante/opțiuni de răspuns. În funcție de întrebare, răspunsurile pot avea una sau mai multe variante corecte. Dacă ai răspuns la o întrebare poți merge mai departe. Dacă ai greșit răspunsul la o întrebare ești scos automat din test. Poți reintra ori de câte ori dorești pentru a da răspunsul corect.

PASUL 3 – CUM CÂȘTIGI OBIECTE PROMOȚIONALE
Dacă ai răspuns corect la toate întrebările ești câștigătorul unui set de obiecte promoționale. Un participant poate câștiga doar un singur set de obiecte promoționale. În acest sens, vei primi un e-mail în care vei fi anunțat că ai răspuns corect și ți se vor solicita datele de contact, care vor fi folosite pentru trimiterea obiectelor. În momentul în care ai câștigat setul de promoționale vei primi informații și despre materialele ce le vei primi (ex. set: breloc cu minge antistres, triplumarker, husă subacvatică de telefon mobil, șapcă, tricou etc).

PASUL 4 – CUM INTRI ÎN POSESIA OBIECTELOR PROMOȚIONALE

După ce ai fost anunțat că ai câștigat, îți va fi solicitat să transmiți datele tale de contact complete pentru a putea identifica locația din care ești. În cazul în care ai domiciliul în unul din județele Regiunii Centru, obiectele promoționale se vor trimite la sediul Biroului regional ADR Centru din municipiul reședință de județ, respectiv în Alba Iulia, Brașov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgu Mureș. Consultă aici adresele birourilor din cele 6 județe ale Regiunii Centru, de unde poți să îți ridici obiectele promoționale. În momentul în care transmiți datele de contact poți opta fie pentru ridicarea obiectelor de la sediul unuia dintre birourile regionale, fie livrarea setului la adresa furnizată, contracost. Setul de promoționale se poate expedia și prin Poșta Română sau Curier, dar cheltuielile de transport vor fi suportate de către cel ce a câștigat, costul fiind de cca. 10 lei.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR ȘI DREPTURILE DE IMAGINE:

Prin participarea la QUIZ cei ce câștigă setul de promoționale își dau acordul direct ca datele lor să fie făcute publice, în cazul în care organizatorul dorește să publice lista câștigătorilor. Refuzul câștigătorilor de a furniza datele personale pentru validarea și acordarea setului de obiecte promoționale determină neacordarea lor.

ORGANIZATORUL este Centrul de Informare Europe Direct Regiunea Centru care are ca structură gazdă ADR Centru. Decizia de derulare a acestui Quiz este finală și obligatorie pentru participanți. Organizatorul își rezervă dreptul de a modifica sau schimba regulamentul în orice moment din motive obiective. Organizatorul se obligă să nu difuzeze datele cu caracter personal către terți, cu excepția entităților implicate în derularea proiectului Europe Direct Regiunea Centru.

Angajații ORGANIZATORULUI Europe Direct Regiunea Centru și ai celorlalte Centre Europe Direct din țară nu au dreptul să participe la acest concurs.

În cazul în care câștigătorul nu deține dreptul legal de a avea CI/BI (nu a împlinit vârsta de 14 ani), acesta este îndreptățit să intre in posesia premiului, numai cu acordul scris și pe baza datelor de identitate ale părinților sau ale tutorelui legal.
Forța majoră: Forța majoră se definește în înțelesul prezentului regulament prin calamitați naturale, cutremure, război, inundații, greve generale etc.

Forța majoră:
Forța majoră se definește în înțelesul prezentului regulament prin calamitați naturale, cutremure, război, inundații, greve generale etc.

Alte prevederi:

Organizatorul QUIZ-ului își rezervă dreptul de a interveni în orice fel, în orice moment în derularea acestuia, urmând ca aceste modificări să fie publicate pe site-ul www.europedirect-adrcentru.ro

Regulamentul de desfășurare va fi publicat pe site-ul www.europedirect-adrcentru.ro și este disponibil în mod gratuit oricărui solicitant la sediul organizatorului, în urma unei cereri scrise. Eventualele litigii apărute între Organizator și participanții la prezentul QUIZ se vor rezolva pe cale amiabilă.

De mâine: Vizita dlui Carlos MOEDAS, comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare

Sursa imaginii: www.euro-fusion.org

Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, dl Carlos MOEDAS, va efectua o vizită oficială în România în data de 11 octombrie 2016.

Informații despre vizită și program sunt disponibile în comunicatul din anexă.

anunt-de-presa-vizita-comisarului-european-carlos-moedas

%d blogeri au apreciat: