De ce propune Comisia o comunicare privind dezinformarea online?

În timp ce tehnologiile oferă modalități noi și ușoare, în special prin intermediul rețelelor sociale, de a disemina informații pe scară largă și cu viteză și precizie, ele pot fi folosite și ca camere de ecou puternice pentru campanii de dezinformare.

Dezinformarea erodează încrederea în instituții și în mass-media digitale și tradiționale și dăunează democrațiilor noastre, împiedicând capacitatea cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză. Poate polariza dezbaterile, poate crea sau aprofunda tensiunile în societate și poate submina sistemele electorale și, astfel, are un impact mai larg asupra securității europene. Aceasta afectează libertatea de opinie și de exprimare, un drept fundamental consacrat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Libertatea de exprimare cuprinde respectul pentru libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și dreptul cetățenilor de a-și păstra opiniile și de a primi și de a transmite informații și idei „fără intervenția autorităților publice și indiferent de frontiere”. Cu toate acestea, autoritățile publice au datoria de a conștientiza cetățenii și de a le proteja împotriva activităților care vizează manipularea deliberată a opiniilor lor și influențarea ascunsă a deciziilor acestora.

Creșterea dezinformării și gravitatea amenințării au generat o creștere a gradului de conștientizare și preocupare în societatea civilă, atât în ​​statele membre ale UE, cât și la nivel internațional. Într-o rezoluție din iunie 2017 , Parlamentul European a cerut Comisiei să „analizeze în profunzime situația actuală și cadrul legal cu privire la știrile false și să verifice posibilitatea intervenției legislative pentru a limita difuzarea și răspândirea conținutului fals”.

De aceea, Comisia propune astăzi o serie de măsuri și instrumente de autoreglementare, cum ar fi un Cod de practică la nivelul UE privind dezinformarea, cu obiectivul de a produce efecte măsurabile până în octombrie 2018. De asemenea, propune îmbunătățirea competenței mediatice și sprijinirea a unei rețele independente de dovezi și instrumente pentru stimularea jurnalismului de calitate.

Ce așteaptă Comisia de la rețelele sociale și platformele online?

Există așteptări crescânde ca platformele online să respecte nu numai obligațiile legale în conformitate cu legislația comunitară și națională, ci și să acționeze cu responsabilitate corespunzătoare, având în vedere rolul lor central, pentru a asigura un mediu online sigur, pentru a proteja utilizatorii de dezinformare și pentru a oferi utilizatorilor la opinii diferite.

Comisia invită platformele să-și intensifice în mod hotărât eforturile de combatere a dezinformării online. Acesta consideră că autoreglementarea, cu condiția să fie pusă în aplicare și monitorizată în mod eficient, poate contribui la aceste eforturi. Acestea din urmă nu ar trebui să ducă la consecințe nocive pentru funcționarea tehnică a internetului, iar fragmentarea internetului ar trebui evitată.

În acest scop, Comisia va sprijini elaborarea unui Cod de practică ambițios care urmărește atingerea următoarelor obiective:

• Îmbunătățirea semnificativă a controlului plasamentelor publicitare, în special pentru a reduce veniturile furnizorilor de dezinformare; și să restricționeze opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică;
• Îmbunătățiți accesul la informații de încredere.
• Asigurarea transparenței în ceea ce privește conținutul sponsorizat în legătură cu procesele electorale și de elaborare a politicilor;
• Intensificarea și demonstrarea eficacității eforturilor de închidere a conturilor false;
• Să faciliteze evaluarea de către utilizatori a conținutului prin intermediul indicatorilor de încredere a surselor de conținut și să furnizeze instrumente ușor accesibile pentru raportarea dezinformării;
• Stabilirea unor sisteme și reguli de marcare clare pentru roboți și asigurarea activităților lor nu poate fi confundată cu interacțiunile umane;
• Împuterniciți utilizatorii cu instrumente care să permită o experiență online personalizată și personalizată, astfel încât să faciliteze descoperirea conținutului și accesul la diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
• Asigurați-vă că noile servicii on-line includ măsuri de protecție împotriva dezinformării;
• Oferiți organizațiilor de verificare a facturii de încredere și mediului academic accesul la datele de platformă (în special prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor) pentru a le permite să analizeze și să monitorizeze mai bine dinamica dezinformării și să înțeleagă mai bine funcționarea algoritmilor

Care sunt acțiunile de limitare a rolului trolului, a roboților etc. care sunt de fapt responsabili pentru răspândirea știrilor false?

Codul de Practică ar trebui să acopere și bots prin stabilirea unor sisteme și reguli de marcare clare pentru bot și asigurarea faptului că activitățile lor nu pot fi confundate cu interacțiunile umane. De asemenea, platformele sunt de așteptat să intensifice și să demonstreze eficacitatea eforturilor de închidere a conturilor false.

Ce se va întâmpla cu platformele online și rețelele sociale care nu vor urma codul de practică sugerat?

Comisia invită platformele să-și intensifice în mod hotărât eforturile de combatere a dezinformării online. În acest scop, Comisia va sprijini elaborarea unui Cod de practică ambițios cu caracter de autoreglementare. Comisia va evalua punerea în aplicare a Codului de bune practici, în consultare amplă cu părțile interesate și pe baza principalilor indicatori de performanță. În cazul în care rezultatele se dovedesc nesatisfăcătoare, Comisia poate propune acțiuni suplimentare, inclusiv acțiuni de natură reglementară.

Ce așteaptă Comisia de la alți jucători, cum ar fi mass-media tradițională?

Comunicarea propune o abordare incluzivă în care există o implicare largă a părților interesate și cooperarea dintre autoritățile publice, platformele online, agenții de publicitate, agenții de încredere, jurnaliștii și grupurile media.

Având în vedere că multe aspecte ale dezinformării rămân insuficient analizate și că accesul la datele platformelor online este încă limitat, comunicarea prevede colectarea, analiza și monitorizarea datelor suplimentare de către verificatorii de date și cercetătorii universitari.

Pe de altă parte, recomandă, de asemenea, activitățile de alfabetizare în domeniul mass-mediei de către societatea civilă și verificatorii de fapt.

De asemenea, recunoaște necesitatea de a întreprinde acțiuni pentru a sprijini în continuare mediile de calitate europene în mediul digital, pentru a consolida încrederea în rolul fundamental al societății și democrației a jurnalismului de calitate atât offline, cât și online și pentru a încuraja mass-media de calitate să exploreze formele inovatoare de jurnalism.

Forumul multipartit al Comisiei privind dezinformarea care va fi convocat va oferi, de asemenea, un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, industria de publicitate și principalii agenți de publicitate, mass-media și reprezentanții societății civile și va asigura un angajament de coordonare și de extindere eforturile de combatere a dezinformării.

De ce crede Comisia că autoreglementarea platformelor online este cea mai bună abordare pentru abordarea problemei?

Dezinformarea online este o problemă nouă, multi-fa ă și rapidă, care necesită măsuri imediate. Prin urmare, autoreglementarea este considerată cea mai potrivită modalitate pentru platformele online de a pune în aplicare acțiuni rapide pentru a aborda această problemă, în comparație cu o abordare de reglementare care va dura mult timp pentru a fi pregătită și pusă în aplicare și care ar putea să nu acopere toți actorii. Obiectivul este ca acest efort de autoreglementare să producă efecte măsurabile până în octombrie 2018.

În cazul în care abordarea de autoreglementare eșuează, Comisia poate propune acțiuni suplimentare, inclusiv cele de reglementare care vizează câteva platforme. Astfel de acțiuni ar trebui, în orice caz, să respecte cu strictețe libertatea de exprimare.

De ce propune Comunicarea o platformă online privind dezinformarea?

În primul rând, Comisia va sprijini crearea unei rețele europene independente de factori de verificare pentru a stabili metode comune de lucru, a face schimb de bune practici, a obține o acoperire cât mai largă în întreaga UE și a participa la activități comune de verificare a faptelor și activități conexe.

Ca a doua etapă, Comisia va lansa o platformă online europeană sigură privind dezinformarea în vederea sprijinirii rețelei de verificatori de date și a cercetătorilor academici relevanți.

Platforma ar trebui să ofere instrumente transfrontaliere de colectare și analiză a datelor, precum și acces la date la nivelul UE. Acest lucru va permite membrilor rețelei să acționeze ca un semn de încredere. De asemenea, va facilita înțelegerea mai profundă a dezinformării online și formularea de strategii bazate pe dovezi pentru a limita în continuare răspândirea acesteia.

Cine va face parte din rețeaua independentă de verificatori de fapt?

Rețeaua va aduna facturi care funcționează pe baza unor standarde înalte, cum ar fi Codul de principii al rețelelor internaționale de verificare a facturilor . Aceste principii prevăd angajamentul față de neparticiparea și corectitudinea, transparența surselor și a finanțării, transparența metodologiei și corecțiile deschise și oneste. Comisia nu va interfera cu activitatea rețelei, ci va oferi doar sprijin operațional.

Comunicarea sugerează noi modalități de sprijinire a jurnalismului de calitate?

Mijloacele de presă de calitate – inclusiv mass-media publică – și jurnalismul joacă un rol important în furnizarea de informații cetățenilor de înaltă calitate și diverse. Prin asigurarea unui mediu media pluralist și divers, pot descoperi, contrabalansa și dilua dezinformarea.

În cadrul sprijinului Comisiei în curs de desfășurare pentru furnizarea de informații despre afacerile UE din punct de vedere paneuropean, în 2018 va fi lansat un nou apel pentru producerea și diseminarea conținutului de știri de calitate pentru afacerile UE prin intermediul unor mijloace de informare bazate pe date .

Comisia va sprijini inițiativele care promovează libertatea și pluralismul mass-mediei, mass-media de calitate și jurnalism. Jurnaliștii trebuie să aibă abilitățile digitale corecte pentru a putea utiliza datele și analizele sociale ale mass-media, în vederea îmbunătățirii faptului de constatare și verificare.

Statele membre ale UE sunt încurajate să ia în considerare sistemele de ajutoare orizontale pentru a aborda eșecurile pieței care împiedică sustenabilitatea jurnalismului de calitate, precum și măsurile de sprijin pentru activități specifice, cum ar fi formarea pentru jurnaliști, inovarea serviciilor și a produselor.

Comisia prevede orice acțiune care să sprijine utilizarea noilor tehnologii pentru a aborda această problemă?

Comunicarea recunoaște rolul-cheie al tehnologiilor emergente care schimbă modul în care sunt produse și difuzate informațiile și au potențialul de a juca un rol central în combaterea dezinformării pe termen lung. De exemplu:

• Inteligența artificială, supusă unei supravegheri umane corespunzătoare, va fi crucială pentru verificarea, identificarea și etichetarea dezinformării;
• Tehnologiile pentru mass-media pentru a permite experiențe personalizate și interactive online pot ajuta cetățenii să descopere conținutul și să identifice dezinformarea;
• Tehnologiile inovatoare, cum ar fi blocurile, pot contribui la păstrarea integrității conținutului, la validarea fiabilității informațiilor și / sau a surselor, la transparența și trasabilitatea acestora și la promovarea încrederii în știrile afișate pe Internet. Acest lucru ar putea fi combinat cu utilizarea identificării electronice de încredere, a autentificării și a pseudonimelor verificate;
• Algoritmii cognitivi care gestionează informații relevante contextuale, inclusiv precizia și calitatea surselor de date, vor îmbunătăți relevanța și fiabilitatea rezultatelor căutării.

  Comisia va utiliza pe deplin programul de lucru Orizont 2020 pentru a sprijini activitățile de cercetare privind instrumentele și tehnologiile, cum ar fi inteligența artificială și blocurile, care pot contribui la crearea unui spațiu online mai bun, la creșterea siguranței informatice și a încrederii în serviciile online.

  Pentru a aborda problema conturilor false, Comisia va analiza fezabilitatea înființării de sisteme voluntare care să permită o mai mare responsabilitate bazată pe o schemă de identificare și autentificare electronică. Împreună cu alte acțiuni menite să îmbunătățească trasabilitatea online (îmbunătățirea funcționării, disponibilității și corectitudinii informațiilor privind numele IP și de domeniu în sistemul WHOIS și promovarea utilizării protocolului IPv6), acest lucru ar contribui, de asemenea, la limitarea atacurilor cibernetice.

Ce va face Comisia pentru a îmbunătăți competența mediatică a utilizatorilor online?

Comisia va organiza o săptămână europeană de alfabetizare în domeniul mass-media pentru a consolida cooperarea transfrontalieră între organizațiile relevante, pentru a evidenția importanța predării competențelor digitale și mediatice și pentru a asigura că interacțiunile cu mass-media și rețelele sociale sunt pozitive și îmbogățite

Gândirea critică, analizarea elementelor media și interpretarea mesajelor conduc la cetățeni mai bine informați și la împuternicirea generației următoare, conducând la noi forme de auto-exprimare și comunicare și participare mai bogată în societate.

Comisia va continua să susțină inițiative precum stagiul „Oportunități digitale” , care vizează consolidarea competențelor digitale și a gradului de conștientizare a cetățenilor europeni – în special a generației mai tinere – și promovarea valorilor comune și a incluziunii.

Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să mobilizeze resursele și să includă în politicile lor educaționale cetățenia digitală, competența mediatică, dezvoltarea abilităților critice pentru mediul online și activitățile de sensibilizare privind dezinformarea și tehnicile de amplificare online.

În plus, Comisia va încuraja verificatorii de date și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale școlilor și educatorilor și să includă inițiative specifice privind dezinformarea online în campania # SaferInternet4EU.

Ar fi măsurile pe care Comisia le propune pentru a preveni exploatarea ilegală de date, așa cum se vede în fișierele Cambridge Analytica recente?

Comunicarea nu abordează în mod direct problema accesului terților la datele utilizatorilor. Cu toate acestea, acțiunea propusă în comunicare completează Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care se va aplica în întreaga UE începând cu 25 mai 2018, și care va consolida protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de platforme online.

Acțiunile în materie de educație mediatică prevăzute în comunicare ar trebui să crească gradul de conștientizare în rândul utilizatorilor cu privire la funcționarea algoritmilor și a modelelor de publicitate pe rețelele sociale.

Codul de practici care angajează platforme on-line și industria publicitară ar trebui, de asemenea, să asigure transparența în ceea ce privește conținutul sponsorizat, în special publicitatea politică și bazată pe chestiuni care ar putea influența opinia publică. Acest lucru ar trebui completat de depozite în care sunt furnizate informații cuprinzătoare despre conținutul sponsorizat, cum ar fi identitatea sponsorului real, sumele cheltuite și criteriile de direcționare utilizate. Mecanisme similare ar trebui puse în aplicare pentru ca utilizatorii să înțeleagă de ce au fost vizați de o anumită publicitate.

Împuternicirea utilizatorilor este, de asemenea, un obiectiv al noilor reguli privind confidențialitatea în mediul electronic propuse de Comisie în 2017. Scopul este ca toți oamenii și întreprinderile din UE să beneficieze de același nivel de protecție a comunicațiilor lor electronice. În plus, regulile ar spori transparența în ceea ce privește setările de confidențialitate și ar oferi un control eficient asupra informațiilor despre dispozitive ale utilizatorilor.

Ce va face Comisia pentru a aborda problema dezinformării online în perspectiva alegerilor europene din 2019?

În timpul campaniilor electorale fenomenul de știri false și de dezinformare online este deosebit de vizibil. Poate influența alegerile alegătorilor, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte vigilenți.

În vederea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, Comisia a încurajat autoritățile naționale competente să identifice cele mai bune practici pentru identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor pentru procesul electoral din ciber-atacurile și dezinformarea ( Recomandarea Comisiei din 14.2.2018 privind consolidarea natura și buna desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 ). 

În cadrul Grupului de cooperare instituit în temeiul Directivei privind securitatea sistemelor de rețele și de informații (Directiva privind INS), statele membre au început să cartografice inițiativele europene existente privind securitatea informatică a sistemelor de rețea și de informare utilizate în procesele electorale, cu scopul de a dezvolta orientări voluntare.

Comisia va furniza, împreună cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, tot sprijinul necesar pentru activitatea desfășurată de Grupul de Cooperare al INS cu privire la securitatea informatică a alegerilor. Până la sfârșitul anului 2018, grupul ar trebui să furnizeze recomandări și măsuri practice care pot fi puse în aplicare de statele membre pentru asigurarea ciclului lor de viață electoral.

Comisia va organiza, de asemenea, o conferință la nivel înalt cu statele membre privind amenințările la adresa cibernetilor la alegerile de la sfârșitul anului 2018, prin Grupul său operativ privind Uniunea Securității.

Cum se potrivește Comunicarea cu activitatea Grupului de lucru East StratComm?

Cele două inițiative sunt independente, dar complementare, deoarece ambele vor aborda campanii de dezinformare în interiorul și în afara UE.

STRATCOM Task Force SEAE de Est a fost înființat de către Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Federica Mogherini în 2015 privind mandatul Consiliului European „ pentru a contesta campanii de dezinformare în curs de desfășurare ale Rusiei “. Grupul operativ comunică politicile UE în vecinătatea sa estică; consolidarea mediului media general în vecinătatea estică, inclusiv sprijinirea libertății mass-mediei și întărirea mijloacelor de informare în masă independente; și îmbunătățirea capacității UE de a anticipa, aborda și sensibiliza opinia cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin. În domeniul dezinformării, Task Force raportează și analizează tendințele de dezinformare, explică și respinge naratiunile de dezinformare și sporește gradul de conștientizare a dezinformării.

În cooperare cu acțiunea externă a Uniunii Europene (SEAE), Comisia își va consolida capacitatea de comunicare strategică, întărind mai întâi coordonarea activităților sale de comunicare cu scopul de a combate dezinformarea.

Comisia și SEAE vor explora alte opțiuni pentru a dezvolta răspunsuri strategice privind comunicațiile și alte mecanisme, împreună cu statele membre, pentru a construi rezistență, precum și pentru a contracara campaniile de dezinformare sistematice și intervenția hibridă a guvernelor străine față de cetățeni și alte entități din UE.

Comisia, în cooperare cu SEAE, va prezenta, în iunie, un raport privind progresele înregistrate până în prezent în amenințări hibride, inclusiv în domeniul securității informatice, al comunicării strategice și al contractelor de informații. Care sunt pașii următori?

• În curând, Comisia va convoca un forum multipartit pentru a oferi un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, industria publicitară și agenții de publicitate majori, mass-media și reprezentanții societății civile și să se asigure angajamentul de a coordona și de a extinde eforturile de abordarea dezinformării. Prima ieșire a forumului ar trebui să fie un Cod de practică la nivelul UE privind dezinformarea, care va fi publicat până în iulie 2018, pentru a avea un impact măsurabil până în octombrie 2018.
• În paralel, Comisia va sprijini crearea, înainte de vară, a unei rețele europene independente de verificatori de date pentru a stabili metode comune de lucru, a face schimb de bune practici, a obține o acoperire cât mai largă în întreaga UE și a participa la activități comune de verificare a faptelor și activități conexe .
• De asemenea, Comisia va lansa în septembrie o platformă online europeană sigură privind dezinformarea în vederea sprijinirii rețelei de verificatori de date și a cercetătorilor academici relevanți. Accesul la date va fi compatibil cu confidențialitatea.
• În paralel, Comisia va lansa cât mai curând posibil un studiu pentru a examina aplicabilitatea normelor UE și eventualele lacune în ceea ce privește identificarea conținutului sponsorizat online.
• Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport privind progresele înregistrate. Raportul va examina, de asemenea, necesitatea unor acțiuni suplimentare pentru a asigura monitorizarea și evaluarea continuă a acțiunilor prezentate.

Pentru mai multe informatii

Comunicat de presă: Combaterea dezinformării online: Comisia propune un Cod de practică la nivelul UE

Fișa tehnică: Combaterea răspândirii dezinformării online