Monthly Archives: aprilie 2018
„UE salvează vieți”
„UE salvează vieți”: Operațiuni spectaculoase surprinse cu ajutorul realității virtuale
/romania/file/lansareeusaveslivesjpg_rolansare_eusaveslives.jpg
Comisia Europeană
Vineri, 27 aprilie, la București, a avut loc lansarea oficială a campaniei „UE salvează vieți”. Scopul acesteia este informarea publicului larg cu privire la contribuția Uniunii Europene la coordonarea răspunsului de urgență în cazul unor dezastre naturale și altor crize. București devine astfel al doilea oraș în care, prin intermediul unor imagini filmate la 360 de grade, participanţii pot experimenta într-un mod unic operaţiunile de protecţie civilă şi asistenţă umanitară desfășurate în Europa și în alte părți ale lumii.
27/04/2018
„Această campanie își propune să aducă Europa mai aproape de cetățeni arătându-le, prin intermediul unor experiențe impresionante de realitate virtuală modul în care UE acționează pe teren pentru a proteja bărbații, femeile și copiii în situații care le pun în viața pericol”, a declarat Ștefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Prezent la deschiderea oficială, dl. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat: „România reuşit să devină membru activ al Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene (UE), a răspuns la apelurile de urgenţă ale altor ţări şi a devenit membru voluntar în cadrul acestui mecanism. Fiecare ţară vine cu module în acest sens. România are deja module înscrise pentru inundaţii și suntem în curs de a finaliza procedurile pentru posturile medicale avansate și pentru partea aeriană.”
În cadrul a trei experiențe virtuale sunt prezentate următoarele operațiuni de protecție civilă și asistență umanitară:
- criza Rohingya, una dintre cele mai grave crize umanitare din lume – vizitatorii vor putea urmări cum se desfășoară un proiect finanțat de UE în principala tabără de refugiați din Bangladesh;
-
în interiorul cabinei de pilotaj a unui avion special, participând la stingerea unui incendiu de pădure foarte extins, în Italia;
-in timpul unui exercițiu al experților în protecția civilă, vizitatorii expoziției vor experimenta modul în care pompierii din diferite țări europene se pregătesc să intervină.
Campania „UE salvează vieți”
Parte a campaniei de informare „UE salvează vieți”, expoziţia poate fi vizitată zilnic între 27 aprilie şi 6 mai, în timpul programului de funcţionare a centrului comercial Plaza România din București, de luni până duminică, între orele 10.00 şi 22.00.
La deschiderea oficială au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei Municipiului București, precum și membri ai Societății Naționale de Cruce Roșie din România și ambasadorul UNICEF al Bunăvoinţei pentru România, dna Andreea Marin.
După București, caravana își va continua drumul și va avea opriri la Roma, Berlin, Marsilia și, la final, Madrid.
Mecanismul de protecție civilă
Uniunea Europeană contribuie la coordonarea răspunsului la dezastre în Europa și în lume prin intermediul mecanismului de protecție civilă, care se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență. De la lansarea sa în 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 400 de dezastre și a primit aproximativ 250 de cereri de asistență.
Pentru o modernizare a mecanismului actual de protecție civilă, Comisia Europeană a propus în noiembrie 2017 crearea unei rezerve de capacități operaționale la nivelul Uniunii – rescUE. Aceasta poate include, odată aprobată, avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență.
Persoană de contact pentru presă:
Iulia COSTEA, tel: +40 21-2035414/+40-743206960
10 sfaturi practice pentru a-ti reduce factura la energie… de la Comisia Europeana si Ministerul Energiei
Comisia Europeana a lansat o campanie, sustinuta si de Ministerul Energiei, pentru informarea cetatenilor cu privire la modalitatile de reducere a consumului de energie si a facturilor. Cele doua institutii au dat si o serie de sfaturi mai mult sau mai…
Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, primul în competiția națională ”Investește în educație”
Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, primul în competiția națională ”Investește în educație” 27 Aprilie 2018, 16:24:47 Liceul Regina Maria din Dorohoi s-a situat pe primul loc în competiția națională BANI PENTRU ȘCOALA TA™ organizată de Asociația Junior Achievement România (JA).
Sursă: Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, primul în competiția națională ”Investește în educație”
Scandalul „Caviargate“. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cere suspendarea lui Cezar Preda pentru posibile fapte de corupţie
Ceilalţi patru parlamentari vizaţi de rezoluţie sunt Jordi Xucla, tot un spaniol, românul Cezar Preda (PPE), austriacul Stefan Schennach (socialist) şi politicianul conservator azer Samad Seydov. Aceştia sunt acuzaţi că au fost cumpăraţi de de autorităţile din Azerbaidjan în schimbul votului lor, în ianuarie 2013, împotriva unui raport care denunţa situaţia deţinuţilor politici din această fostă republică sovietică. Unora dintre aleşi li s-ar fi oferit caviar, covoare sau nopţi la hoteluri de lux din Baku.
Citeste mai mult: adev.ro/p7ui4x
Protecția albinelor: UE intenționează să interzică complet utilizarea în aer liber a pesticidelor dăunătoare albinelor
Astăzi, reprezentanții statelor membre într-un comitet permanent au susținut o propunere a Comisiei Europene de a limita în continuare utilizarea a trei substanțe active (imidacloprid, clothianidin și thiamethoxam, cunoscute sub denumirea de „neonicotinoide”), pentru care o revizuire științifică a concluzionat că utilizarea în aer liber rănește albinele. Protecția albinelor este o problemă importantă pentru Comisie, deoarece privește biodiversitatea, producția alimentară și mediul. La inițiativa președintelui Juncker , pentru care aceasta este o prioritate, Colegiul a discutat acest lucru la 29 martie 2017. Restricțiile convenite astăzi depășesc măsurile deja existente începând cu 2013. Orice utilizare în aer liber a celor trei substanțe va fi interzisă, iar neonicotinoidele în cauză vor fi permise numai în sere permanente unde nu este de așteptat niciun contact cu albinele. Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară, Vytenis Andriukaitis a salutat acest vot, subliniind că „Comisia a propus aceste măsuri luni în urmă, pe baza consultanței științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, sănătatea albinelor rămâne o importanță capitală pentru mine biodiversitatea, producția alimentară și mediul „. Regulamentul va fi adoptat de Comisia Europeană în următoarele săptămâni și va deveni aplicabil până la sfârșitul anului. Mai multe informații pot fi găsite aici . (For more information: Anca Paduraru – Tel.: +32 229 91269; Aikaterini Apostola – Tel.: +32 229 87624)
Comisia Europeana: Mai multă flexibilitate în înregistrarea unui domeniu .eu
Comisia Europeană propune noi măsuri de simplificare a cadrului juridic existent în ceea ce priveşte domeniul .eu și permite cetățenilor din spațiul economic european / european (UE / SEE) să se înregistreze pentru un domeniu .eu și în afara UE, indiferent de țara lor de reședință.
Aceste măsuri îmbunătățesc potențialul domeniului .eu ca un spațiu încredere și inovare pentru piața unică digitală prin adăugarea unei flexibilități mai mari și prin adaptarea unui set general de reguli.
Mai multe AICI
DOCUMENT EUROSTAT: Rata somajului in tarile UE
În peste 80% din regiunile UE, rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani a scăzut în 2017 comparativ cu 2016, iar în 60% din regiuni declinul a fost de cel puţin 0,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, ratele regionale ale șomajului au continuat să varieze foarte mult în regiunile UE, cu cele mai scăzute rate fiind înregistrate în Praga (1,7%) în Republica Cehă și Trier (2,0%) în Germania, urmată de regiunile din Cehia Střední Čechy și Jihozápad și regiunile germane Niederbayern și Mittelfranken (toate 2,1%). La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Dytiki Makedonia (29,1%) în 2009 Grecia, Ciudad Autónoma de Melilla (27,6%) în Spania, Dytiki Ellada în Grecia și Extremadura în Spania (ambele 26,3%), Mayotte (25,9%), regiunea de peste mări din Franța și Andalucía (25,5%) în Spania. RAPORT COMPLET
Comisia îndeamnă la o cooperare mai intensă în cadrul UE împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri
Bruxelles, 26 aprilie 2018
Vaccinare: Comisia îndeamnă la o cooperare mai intensă în cadrul UE împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri
Astăzi, Comisia lansează un set de recomandări privind modul în care UE poate întări cooperarea în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri. Ea urmează îndemnul formulat de președintele Juncker, în discursul său privind starea Uniunii în 2017, de a acționa pentru a crește ratele de vaccinare și pentru a asigura accesul fiecărei persoane din UE la vaccinuri.
Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Vaccinarea este una dintre cele mai puternice și mai rentabile măsuri de sănătate publică introduse în practică în secolul al 20-lea. În calitate de medic, consider că este foarte trist să fim martori la moartea unor copii din cauza ratelor mici de vaccinare, a reticenței față de vaccinare sau a deficitului de vaccinuri. Bolile infecțioase nu se limitează la frontierele naționale. Deficiența de imunizare dintr-un stat membru conferă riscuri pentru sănătatea și securitatea cetățenilor din întreaga UE. Cooperarea în acest domeniu este în interesul nostru, al tuturor. Protejați copiii noștri, vaccinați-i!”
În întreaga lume, vaccinarea salvează între 1 și 3 milioane de vieți în fiecare an. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinurile vor salva 25 de milioane de vieți în următorii zece ani. Totuși, potrivit ECDC, câteva țări din UE se confruntă cu focare epidemice fără precedent cauzate de rujeolă și cu o recrudescență a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare din cauza ratelor de vaccinare insuficiente, iar în UE continuă să existe cazuri de copii și adulți care mor din cauza bolilor respective.
Propunerea Comisiei se concentrează pe 3 piloni principali de acțiune: 1. abordarea reticenței față de vaccinare și creșterea ratelor de vaccinare; 2. politici sustenabile de vaccinare în UE; și 3. coordonarea de către UE și contribuția UE la sănătatea mondială.
Propunerea include 20 de acțiuni care să fie întreprinse de Comisie și de statele membre, incluzând:
- Dezvoltarea și implementarea până în 2020 a unor planuri de vaccinare naționale și/sau regionale, inclusiv realizarea obiectivului de a se atinge o rată de vaccinare împotriva rujeolei de cel puțin 95 %;
- Introducerea unor verificări de rutină a situației vaccinărilor și a existenței unor oportunități regulate de a beneficia de vaccinare în diferite etape ale vieții, de exemplu în școli și la locurile de muncă;
- Prezentarea unor opțiuni de a beneficia de un card de vaccinare comun care să poată fi utilizat electronic transfrontalier;
- Crearea până în 2019 a unui site de internet cu informații despre vaccinare pentru a oferi online dovezi obiective, transparente și actualizate cu privire la beneficiile și la siguranța vaccinurilor;
- Reducerea riscului de apariție a unor deficite de vaccinuri prin crearea unui registru virtual sub forma unei baze de date la nivelul UEcare să conțină informații despre stocurile de vaccinuri și despre necesarul de vaccinuri, pentru a facilita schimbul voluntar de informații cu privire la stocurile disponibile și la deficitele de vaccinuri esențiale;
- Instruirea corespunzătoare a întregului personal medical pentru a efectua cu încredere vaccinările și pentru a aborda comportamentele reticente;
- Convocarea unei Coaliții pentru vaccinarea care să reunească asociațiile europene ale personalului medical, precum și asociațiile studenților relevante în domeniu, care să se angajeze să furnizeze informații precise opiniei publice, să combată miturile și să realizeze schimburi de cele mai bune practici;
- Instituirea până în anul 2020 unui Sistem european de schimb de informații pentru a colecta cunoștințe și pentru a elabora ghiduri vizând un program de vaccinare esențial la nivelul UE, în care să fie precizate doze și vârste care să fie convenite de statele membre ca fiind comune pentru toate țările;
- Consolidarea parteneriatelor și a colaborării în materie de vaccinare cu partenerii internaționali.
Situația actuală: deficiențele principale ale vaccinării în UE
În conformitate cu cele mai recente date colectate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), numărul cazurilor de rujeolă continuă să crească în câteva țări aparținând UE și SEE. În perioada de 12 luni dintre 1 martie 2017 și 28 februarie 2018, prin intermediul Sistemului european de supraveghere au fost raportate 14 813 cazuri de rujeolă. Dintre aceste cazuri, a căror situație a vaccinării era necunoscută, 86 % nu au beneficiat de vaccinare. În plus, ECDC estimează că cel puțin 40 000 de persoane mor în fiecare an din cauza gripei, parțial din cauza unei rate de vaccinare mici.
Etapele următoare
Propunerea Comisiei va fi discutată în cadrul Consiliului, în vederea adoptării ei înainte de sfârșitul anului 2018, cu intrare în vigoare imediată. Ulterior, la fiecare 3 ani, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a recomandării. În plus, Comisia va întocmi și un raport privind „Situația încrederii în vaccinuri în UE”, pentru a monitoriza atitudinile față de vaccinare, în contextul procesului Starea sănătății în UE.
Context
În discursul său privind starea Uniunii în 2017, președintele Juncker a declarat: „Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. (…) Fără «dacă», fără «dar». (…) În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.”
Recomandările Comisiei privind bolile care pot fi prevenite prin vaccinare se bazează pe câteva politici și proiecte ale UE existente în domeniul vaccinării. Printre acestea se numără Recomandarea Consiliului din 2009 privind vaccinarea împotriva gripei sezoniere, Acordul privind achizițiile publice comune, stabilit prin Decizia privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (1082/2013/UE), precum și o Acțiune comună privind vaccinarea cofinanțată prin Programul Sănătate 2014-2020, care va începe în lunile următoare, abordând, printre alte subiecte, reticența față de vaccinare.
Pentru informații suplimentare
A se vedeaMEMO/18/3458
Vaccinare – Prezentare generală
Urmăriți-ne pe Twitter: @EU_Health, @V_Andriukaitis #vaccineswork și #EUvaccines
Combaterea dezinformării online: Comisia propune un Cod de bune practici la nivelul UE
Bruxelles, 26 aprilie 2018
Comisia propune astăzi măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.
Dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat clar modul în care datele personale pot fi exploatate în contexte electorale și ne-au reamintit la momentul oportun că trebuie luate mai multe măsuri pentru a asigura reziliența proceselor democratice. Astăzi, Comisia Europeană adoptă măsuri suplimentare de combatere a dezinformării, pentru a proteja valorile europene și securitatea.
Dl Ansip, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru piața unică digitală, a declarat următoarele: „Dezinformarea, ca instrument de influență politică, nu este nouă. Noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea. Încrederea în mediul online este ușor de pierdut, dar dificil de recâștigat; de aceea, sectorul de profil trebuie să colaboreze cu noi în această privință. Platformele online au un rol important în combaterea campaniilor de dezinformare organizate de persoane și state care urmăresc să ne amenințe democrația”.
Dna comisar Gabriel, responsabilă pentru economie digitală și societatea digitală, a adăugat: „Facem apel acum la toate părțile implicate, în special la platformele și rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest domeniu, să acționeze pe baza unui plan de acțiune care urmărește crearea unei abordări comune la nivel european, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace împotriva dezinformării și să dispună de mijloacele necesare în acest sens. Vom monitoriza îndeaproape progresele realizate și, dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, este posibil să propunem acțiuni suplimentare până în decembrie, inclusiv măsuri cu caracter de reglementare.”
La rândul său, comisarul pentru uniunea securității, Sir Julian King, a afirmat: „Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Subminarea canalelor de încredere pentru a propaga informații nocive și care provoacă disensiuni necesită un răspuns cu o viziune clară, bazat pe creșterea transparenței, a trasabilității și a responsabilității. Platformele de internet au un rol esențial în contracararea utilizării abuzive a infrastructurii lor de către entități ostile, pentru ca utilizatorii lor, precum și întreaga societate să fie în siguranță.”
Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public”.
În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cele mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26 % și, respectiv, 27 %.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat un studiu privind știrile false și dezinformarea. În acesta se precizează că două treimi din consumatorii de știri online preferă să le acceseze prin intermediul platformelor bazate pe algoritmi, cum ar fi motoarele de căutare și agregatoarele de știri, precum și platformele de comunicare socială. Se afirmă, de asemenea, că puterea de piață și fluxurile de venituri au trecut de la editorii de știri la operatorii platformelor care dispun de datele necesare pentru a corela cititorii, articolele și anunțurile publicitare.
Măsuri de combatere a dezinformării online
Pentru a aborda aceste preocupări și tendințe, Comisia propune mai multe măsuri de combatere a dezinformării online. Acestea includ:
- un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:
- a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;
- a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;
- a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
- a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;
- a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;
- o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;
- o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;
- îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;
- sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;
- promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;
- promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;
- o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.
Etapele următoare
În scurt timp, Comisia va organiza un forum cu participare largă, care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, sectorul publicitar și principalii difuzori de publicitate, și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării. Prima realizare a forumului ar trebui să fie un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018.
Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate, în care se va examina și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura monitorizarea continuă și evaluarea acțiunilor prezentate.
Informații generale
În scrisoarea de misiune din mai 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a încredințat comisarului pentru economie digitală și societate digitală, doamna Mariya Gabriel, sarcina de a identifica problemele pe care platformele online le creează pentru democrațiile noastre în ceea ce privește dezinformarea și să inițieze măsuri de răspuns ale UE la aceste probleme.
În februarie 2018, Comisia a adoptat o listă de recomandări în perspectiva alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, în care solicită: „autoritățil[or] competente ale statelor membre[…] să identifice, pe baza experienței acumulate de statele membre, cele mai bune practici în ceea ce privește identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor la adresa procesului electoral generate de atacuri cibernetice și de dezinformare.”
Un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false a adresat Comisiei recomandări privind combaterea dezinformării online. Concluziile și recomandările grupului au fost publicate la 12 martie 2018.
Uniunea Europeană a desfășurat acțiuni de combatere a dezinformării și înainte de aceste inițiative: în urma unei decizii a Consiliului Europeandin martie 2015, în același an s-a înființat grupul operativ East StratCom, aflat sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant/vicepreședintelui Mogherini, cu obiectivul de „a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei”. Grupul operativ și-a desfășurat activitatea în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă începând din septembrie 2015, asigurând comunicarea eficace a politicilor UE către țările din vecinătatea sa estică, consolidând sectorul mediatic general din vecinătatea estică, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru libertatea mass-mediei și prin întărirea independența mass-mediei și îmbunătățind capacitatea UE de a prevedea, a aborda și a sensibiliza publicul cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin.
Informații suplimentare
Fișă informativă: Combaterea răspândirii dezinformării online
Consultarea publică (raport de sinteză)
Eurobarometru (raportul complet)
Raportul Centrului Comun de Cercetare
Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea
Informații generale privind acțiunile UE de combatere a știrilor false
România riscă suspendarea tuturor plăţilor făcute de UE în proiectele europene
România riscă suspendarea tuturor plăţilor făcute de UE în proiectele europene din cauza unor modificări aduse la legea Curții de Conturi, au declarat pentru G4Media.ro surse de la Bruxelles. Potrivit acestora, experții europeni sunt îngrijorați de modificările operate în Parlament la legea Curții de Conturi, modificări care nu mai garantează independența acestei instituții care verifică inclusiv modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către administrațiile locale. ”Modificările au trecut de Camera Deputaților, iar dacă vor trece și de Senat, se vor suspenda automat plățile pentru toate programele până când ne vom asigura că avem un audit independent. Acest lucru se va întâmpla automat, dacă din legea de funcționare a Curții de Conturi dispar garanțiile de independență”, au explicat pentru G4Media.ro oficiali din cadrul Comisiei Europene.
Sursa: G4Media