Monthly Archives: mai 2018
BREAKING Jurnalistul rus Arkadi Babcenko, despre care se anunţase că a fost ASASINAT, este în VIAŢĂ/ Înscenarea morţii a permis dejucarea unui complot – Mediafax
Jurnalistul rus Arkadi Babcenko, despre care se anunţase că a fost asasinat la Kiev, este în viaţă, autorităţile ucrainene explicând că asasinatul a fost înscenat pentru dejucarea unui complot organizat de serviciile secrete ruse, relatează BBC şi Reuters.
Vasil Hriţak, directorul Serviciului ucrainean de securitate (SBU), a confirmat că jurnalistul este în viaţă, explicând că înscenarea asasinatului a fost făcută pentru depistarea unor agenţi ruşi care intenţionau să comită crima.
Dăncilă, discuţii cu Prinţul Charles despre protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie – Mediafax
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, miercuri, la Palatul Victoria, cu Prinţul Charles, în cadrul întrevederii prim-ministrul precizând că protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie reprezintă o prioritate pentru Guvern.
„Cei doi interlocutori au discutat într-o atmosferă cordială despre dezvoltarea rurală integrată, despre importanţa menţinerii echilibrului dintre tradiţie şi modernitate, precum şi despre activitatea în România a Alteţei Sale Regale, Prinţul Charles, care, de douăzeci de ani, se implică în promovarea tradiţiilor româneşti”, se arată într-un comunicat al guvernului remis MEDIAFAX.
Bugetul UE: Comisia propune dublarea finanțării programului Erasmus
|
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune dublarea finanțării programului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR. Programul Erasmus permite deja unor milioane de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să învețe în străinătate, sporindu-le, în același timp, experiența și gradul de informare cu privire la Europa și îmbunătățindu-le șansele viitoare pe piața muncii Grație dublării finanțării sale, acest program va fi și mai eficace în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi crearea unui spațiu european al educației până în 2025, responsabilizarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii. Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Trebuie să consolidăm Erasmus. De peste 30 de ani, el a fost unul dintre cele mai importante programe, deoarece demonstrează adevăratul sens al integrării. Aceasta este esența însăși a unei Europe fără frontiere. Prin programul Erasmus, le oferim tinerilor noștri mai multe oportunități. Din acest motiv, propunem dublarea finanțării. Fiecare euro pe care îl investim în Erasmus este o investiție în viitorul nostru — în viitorul unui tânăr, al unui profesor sau stagiar și în viitorul Europei. Ca fost student Erasmus, vorbesc din proprie experiență.” Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sunt extrem de mândru de faptul că această Comisie a propus să dubleze bugetul pentru Erasmus — aceasta este de departe cea mai mare creștere pe care am propus-o pentru orice program în cadrul bugetului UE. Trebuie să dăm dovadă de îndrăzneală. Acest program va sprijini ambițiile mari pe care le avem pentru responsabilizarea tinerilor, crearea unui spațiu european al educației și consolidarea identității noastre europene. Fac apel la statele membre și la Parlamentul European să ne acorde sprijinul lor și să se asigure că putem construi cel mai bun viitor pentru cetățenii noștri.” Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde EUR pentru educație și formare, 3,1 miliarde EUR pentru tineret și 550 de milioane EUR pentru sport. Propunerea Comisiei vizează:
Etapele următoare Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării punerea în aplicare a primului an al programului Erasmus. Acest lucru ar însemna că aproape 1 milion de persoane nu ar putea merge în străinătate și că sute de mii de proiecte finanțate de UE în domeniul educației, formării tineretului și sportului nu ar putea începe la timp. Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor. Context Propunerea privind programul Erasmus face parte din capitolul „Investiții în capitalul uman” al propunerii de buget pe termen lung al UE, prezentate de Comisie la 2 mai 2018. Programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde EUR, se derulează în perioada 2014-2020. Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari. Informații suplimentare |
Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori
Bruxelles, 30 mai 2018
Comisia propune un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care simplifică programele existente în acest domeniu.
Fondul cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de o alocare bugetară propusă în valoare de 947 de milioane EUR pentru perioada prevăzută de șapte ani, din care 642 de milioane EUR sunt destinate programului „Drepturi și valori”, iar 305 milioane EUR programului „Justiție”. Alocarea globală este practic echivalentă cu alocarea bugetară din perioada anterioară.
Fondul va sprijini activitățile unei game variate de actori din domeniul drepturilor și al valorilor, precum ONG-urile, organismele de promovare a egalității, administrațiile publice, rețelele judiciare și universitățile.
Care sunt modificările aduse organizării actuale?
Crearea Fondului pentru justiție, drepturi și valori și a celor două programe aflate la baza acestuia reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală a celor trei programe.
Mai precis, domeniul cetățeniei, care este acoperit în prezent de două programe diferite, va fi inclus doar în noul program „Drepturi și valori”, ceea ce va permite dezvoltarea de sinergii.
Programul „Drepturi și valori”
Programul „Drepturi și valori” urmărește protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul are trei obiective specifice:
- promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”)
- promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”)
- combaterea violenței (componenta „Daphne”)
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Drepturi și valori”?
- activități de sensibilizare și de formare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind politicile și drepturile în domeniile acoperite de program, inclusiv sensibilizare cu privire la cultura, istoria și memoria europeană;
- activități de învățare reciprocă în rândul părților interesate în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, a înțelegerii reciproce și a implicării civice și democratice, precum și activități de înfrățire a orașelor, pentru a reuni cetățeni europeni de diferite naționalități și culturi;
- activități analitice și de monitorizare în vederea îmbunătățirii gradului de înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE, precum și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
- sprijinirea organizațiilor societății civile care încurajează și facilitează participarea activă la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile europene;
- dezvoltarea capacității rețelelor europene de a promova și a dezvolta și mai mult dreptul Uniunii, obiectivele de politică și strategiile, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Programul „Justiție”
Programul „Justiție” își propune să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă.
Mai precis, programul „Justiție”:
- va facilita și va sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova statul de drept, sprijinind de exemplu eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării hotărârilor;
- va sprijini și va promova formarea judiciară, cu scopul de a construi o cultură comună juridică, judiciară și a statului de drept;
- va facilita accesul efectiv la justiție și la căi de atac eficace pentru toți cetățenii; va promova proceduri civile și penale eficiente, va promova și va sprijini drepturile victimelor infracțiunilor, precum și drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Justiție”?
- activități de sensibilizare și de formare: acestea vor ajuta părțile interesate relevante să își îmbunătățească cunoștințele despre politicile și legislația Uniunii, de exemplu cu privire la dreptul material și procedural, la instrumentele de cooperare judiciară sau la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- activități de învățare reciprocă, prin schimbul de bune practici între părțile interesate în vederea îmbunătățirii înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept;
- activități analitice și de monitorizare, menite să conducă la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale din calea bunei funcționări a spațiului european de justiție;
- activități de dezvoltare și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea, precum și a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
- activități de dezvoltare a capacității principalelor rețele europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Cum vor fi sprijinite ONG-urile?
Rolul organizațiilor societății civile este extrem de important pentru punerea în aplicare a Fondului pentru justiție, drepturi și valori. Mai precis, programul „Drepturi și valori” va urmări protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul va furniza finanțare ONG-urilor în vederea promovării activităților prevăzute în contextul celor trei obiective specifice, asigurând continuitatea practicii actuale. Aceste activități includ, de exemplu, proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și de promovare a drepturilor copilului sau proiecte de comemorare.
Programul va finanța, de asemenea, activități vizând încurajarea și facilitarea participării active la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile, inclusiv a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție.
În plus, programul „Justiție” va sprijini, de asemenea, organizațiile societății civile, pentru a facilita, de exemplu, accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii.
Care este legătura dintre fond și noul mecanism propus de Comisie privind statul de drept în cadrul financiar multianual?
Regulamentul propus îi va permite Uniunii să își protejeze mai bine bugetul atunci când deficiențele în ceea ce privește statul de drept afectează – sau riscă să afecteze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii.
Rolul fondului este diferit, și anume acela de a promova politici conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile europene. Acesta va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și va garanta faptul că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.
Bugetul UE: un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori
Bruxelles, 30 mai 2018
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).
Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde EUR, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde EUR. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane EUR pe o perioadă de 7 ani. De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale pe care le-am formulat în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție ulterioare: ce fel de Uniune Europeană ne dorim, cum o vom construi și cum vom plăti pentru această construcție? Ambițiile noastre de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: avem nevoie de finanțare din partea UE pentru a ne adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților noastre și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”
Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat:„Europa dorește să sporească autonomia persoanelor. Ne demonstrăm angajamentele prin fapte. Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.”
Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este o valoare fundamentală și, prin urmare, este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”. Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu celelalte componente ale Pilonului european al drepturilor sociale și va permite o mai bună coordonare a investițiilor în domeniul sănătății. De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Prin propunerea de astăzi pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, ne asigurăm că putem oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept.
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene. În același timp, trebuie să sprijinim statele membre în efortul nostru comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul nostru comun de justiție.”
1. Un Fond social european plus
Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.
Mai exact, Fondul social european plus va reuni:
- Fondul social european (FSE) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);
- Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);
- Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială;
- Programul UE în domeniul sănătății.
Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:
- Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;
- Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;
- Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;
- Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.
2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020
Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.
În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.
3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori
Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane EUR pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului. Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce. De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.
Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe. În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în prezent în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.
Etapele următoare
Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.
Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar fi în măsură să pună în aplicare noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.
Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.
Context
Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.
A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.
Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.
Propunerile de astăzi referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018. Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, adoptată la 29 mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.
Informații suplimentare
Notă de informare: Întrebări și răspunsuri referitoare la Fondul pentru justiție, drepturi și valori
Site-ul Fondului social european
Regulamentul privind dispozițiile comune
Urmăriți activitatea comisarului Valdis Dombrovskis pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook și pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Vera Jourovà pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Vytenis Andriukaitis pe Twitter
Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene
Politici de sănătate în viitorul buget al UE (2021-2027)
Sănătatea va avea o dimensiune puternică în următorul buget al UE. În urma adoptării noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 la 2 mai, Comisia a adoptat astăzi propunerea legislativă privind un nou program al Fondului Social European Plus (FSE +). Partea de sănătate a programului FSE + sprijină politicile de sănătate publică și accesul la produsele medicale. Acesta îndeplinește acest obiectiv prin asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății în Uniune, inclusiv prin reducerea inegalităților în capacitatea de sănătate publică din interiorul statelor membre și în interiorul statelor membre și, în completarea altor acțiuni FSE +, abordând provocările legate de sănătate identificate în semestrul european. Integrarea sănătății în FSE + va duce la sinergii noi și mai puternice cu celelalte componente ale pilonului european al drepturilor sociale. Bazându-se pe realizările și lecțiile învățate din programele anterioare de sănătate, noua componentă a programului FSE + ne va permite să consolidăm câteva inițiative recente și să lansăm altele noi. Accentul va fi pus pe domenii și priorități cheie în care Europa poate aduce valoare adăugată și poate aduce o reală diferență în viața cetățenilor. Prin acest program, UE va putea:
Alte mecanisme de finanțare pentru finanțarea proiectelor de sănătate, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională , Horizon Europe sau Digital Europe, vor fi adoptate săptămâna viitoare. Mai multe informatii: |
„Consumul de tutun reprezintă încă o amenințare pentru societățile noastre”
Declarația comisarului Andriukaitis privind Ziua Mondială fără Tutun
„Utilizarea tutunului rămâne cea mai importantă cauză a bolilor cronice și a deceselor care pot fi evitate în UE. Statisticile privind decesele din UE cauzate de cancerul pulmonar, cancerul cel mai asociat cu fumatul, arată că în 2015 au fost înregistrate 273 400 de decese numai de cancer pulmonar, 273 400 […] După ce a fost afectat personal de pierderea celor dragi la terorile de tutun, sunt profund deranjat de statisticile tinerilor care fumează și trebuie să inversăm această tendință. o nouă directivă privind produsele din tutun(TPD), care a devenit pe deplin aplicabilă în UE acum doi ani, este de a face produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri. Cu toate acestea, popularitatea în creștere a noilor produse, cum ar fi țigările electronice, în rândul tinerei generații, mă îngrijorează foarte mult. Se ridică acum îngrijorarea cu privire la faptul dacă astfel de produse încurajează tinerii să înceapă fumatul, în loc să îi ajute să renunțe. Acestea fiind spuse, am făcut pași importanți pentru o mai bună protecție a sănătății cetățenilor față de consumul de tutun […] Organizațiile neguvernamentale pot juca, de asemenea, un rol important aici, motiv pentru care în luna aprilie a acestui an am lansat Premiul UE pentru sănătate pentru ONG-uri, pentru a evidenția inițiativele remarcabile ale ONG-urilor internaționale, europene, naționale și regionale care au contribuit în mod semnificativ la prevenirea consumului de tutun în cadrul UE. Termenul limită pentru transmitere este 15 iunie 2018 și voi prezenta Premiul în noiembrie. În calitate de medic, am văzut de la prima vedere devastarea consumului de tutun pe sănătate și cât de important este atacarea problemei din toate unghiurile. Noi ar trebui să ne intensificăm toate eforturile pentru a informa, educa și proteja cetățenii noștri de efectele nocive ale tutunului „, a declarat comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis în ajunul zilei Mondiale fără tutun. Declarația completă este disponibilă online . (For more information: Anca Paduraru – Tel.: +32 229 91269; Aikaterini Apostola – Tel.: +32 229 87624)
Bugetul UE: investiția în oameni, lupta împotriva fraudei, protejarea migranților
Bruxelles, 30 mai 2018
Bugetul UE: Investiția în oameni cu un nou Fond Social, Erasmus, Europa creativă, Fondul de ajustare la globalizare și Fondul pentru justiție, drepturi și valori
Investiția în oameni și consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene a reprezentat o prioritate centrală a Comisiei Juncker. Următorul buget pe termen lung al UE reflectă în mod clar acest angajament, deoarece Comisia propune să consolideze, să reunească și să vizeze mai bine mai multe fonduri existente, care au pus deja oamenii în centru. Mai exact, Comisia propune instituirea unui Fond social europeanreînnoit , „Fondul Social European Plus” (FSE +) și un Fond european de ajustare la globalizare (FEG) consolidat și mai eficient . Ambele sunt orientate spre a investi în oameni: asigurarea că sunt dotate cu abilitățile necesare pentru a face față provocărilor și schimbărilor de pe piața muncii, urmărind pilonul european al drepturilor sociale. Pentru perioada 2021-2027, Fondul Social European Plus ar fi în valoare de 101,2 miliarde de euro, iar Fondul de ajustare la globalizare este de 1,6 miliarde de euro. Fondul pentru justiție, drepturi și valori va fi în valoare de 947 milioane de euro pe parcursul a 7 ani și va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și încrederea reciprocă și asigurându-se că oamenii se pot bucura de drepturile lor. Mai multe informații despre Fondul Social European Plus vor fi disponibile în acest comunicat de presă și în memo , precum și în acest prospect . Mai multe detalii despre Fondul pentru justiție, drepturi și valori vor fi publicate aici . De asemenea, Comisia propune dublarea finanțării pentru Erasmus la 30 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 și majorarea bugetului pentruEuropa creativăla 1,85 miliarde de euro. Programul Erasmus permite deja milioane de tineri europeni să studieze, să se antreneze sau să învețe în străinătate, lărgind experiența și conștientizarea Europei și sporind șansele lor viitoare pe piața muncii. Cu finanțare dublă, programul Erasmus va fi și mai eficient în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi construirea unui spațiu european al educației până în 2025, abilitarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor pentru tineret, educație și cultură. De asemenea, va fi mai incluzivă și va ajunge la oameni din toate mediile. Beneficiarii vor include elevii, elevii din învățământul superior, stagiarii, profesorii, formatorii, lucrătorii pentru tineret, antrenorii de sport și, de asemenea, elevii din domeniul educației și formării profesionale și al personalului din învățământul pentru adulți. Scopul principal al programului Creative Europe este de a promova, consolidarea și protejarea diversității culturale și lingvistice europene, a patrimoniului cultural și a creativității, precum și a competitivității sectoarelor culturale și creative din Europa. Cultura joacă un rol esențial în abordarea provocărilor societale și economice cheie, în special în promovarea cetățeniei active, a valorilor comune, a bunăstării, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Acomunicatul de presă și un fișă informativă privind programul Erasmus, precum și un comunicat de presă și o foaie de date despre Europa creativă vor fi disponibile online. La ora 13:00, vicepreședintele Dombrovskis și comisarii Thyssen , Navracsics și Gabriel vor prezenta o conferință de presă cu privire la toate fondurile menționate mai sus. ( Pentru mai multe informații: Christian Wigand – Tel .: +32 229 62253 , Nathalie Vandystadt – Tel .: +32 229 67083 , Sara Soumillion – Tel .: + 32 229 67094 , Joseph Waldstein – Tel .: +32 229 56184)
Bugetul UE: 181 de milioane de euro pentru consolidarea luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE
Pentru următorul buget pe termen lung al UE 2021-2027, Comisia propune să se acopere 181 de milioane de euro pentru a sprijini eforturile statelor membre de a combate frauda, corupția și alte nereguli care afectează bugetul UE. Noul program UE de combatere a fraudei va finanța formarea specifică și schimbul de informații și de bune practici între autoritățile de aplicare a normelor antifraudă din Europa. De asemenea, va oferi sprijin pentru activitățile de investigație prin achiziționarea de echipament tehnic utilizat pentru detectarea și investigarea fraudelor, precum și pentru facilitarea accesului la sistemele informatice securizate.„Noul program UE de combatere a fraudei va aduce o contribuție tangibilă la sporirea luptei împotriva fraudei și a corupției în detrimentul bugetului UE. Consolidarea cooperării dintre autoritățile de aplicare a normelor statelor membre și furnizarea acestora a instrumentelor de investigație de ultimă oră pot face diferența în identificarea frauduloșilor, oprirea contrabandei sau prevenirea corupției în procedurile de achiziții publice „, a declarat Günther H. Oettinger, Comisar European pentru Buget și Resurse Umane. Un comunicat de presă în toate limbile este disponibil online. (Pentru mai multe informații: Alexander Winterstein – Tel .: +32 229 93265; Maria Tsoni – Tel .: +32 229 90526)
Protejarea și sprijinirea migranților și refugiaților: noi acțiuni în valoare de 467 milioane EUR în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa
Uniunea Europeană adoptă astăzi noi programe și proiecte în valoare totală de 467 de milioane de euro în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa , în conformitate cu angajamentul său continuu de a sprijini migranții și refugiații vulnerabili și de a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale. Noile măsuri de sprijin din regiunea Sahel / Lacul Ciad și Cornul Africii vor favoriza stabilitatea, locurile de muncă și creșterea economică, în special pentru tineri și grupuri vulnerabile. Acestea completează eforturile bilaterale și multilaterale în curs de desfășurare, cum ar fi prin intermediul Grupului operativ al Uniunii Africane – Uniunea Europeană – Organizația Națiunilor Unite și vor permite ca asistența pentru salvarea vieții să fie continuată, inclusiv accelerarea relocărilor refugiaților din Niger ca o prioritate. Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Federica Mogherini a declarat:„Continuăm să lucrăm pentru a salva vieți, pentru a ne asigura întoarcerea în condiții de siguranță și demnă și căile legale și pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, prin crearea de locuri de muncă și creșterea economică. . rapid acum cu OIM, am ajutat 22.000 de oameni să se întoarcă acasă și să ofere asistență de reintegrare a angajamentelor suplimentare de astăzi va consolida în continuare activitatea noastră față de gestionarea mobilității umane -. într – un mod uman, sigur și demn , împreună cu partenerii noștri „. Comisarul pentru cooperare Internațională și Dezvoltare, Neven Mimica , a declarat:„Majoritatea pachetului actual de asistență în valoare de 467 de milioane de euro vor fi dedicate îmbunătățirii oportunităților de angajare, în special pentru tineri, dar provocările rămân, iar resursele Fondului fiduciar se epuizează. Dacă vrem să continuăm asistența pentru salvarea vieții, Statele membre ale UE și alți donatori vor fi cruciale. ” Comunicatul de presă complet , MEMO-urile din Cornul Africii și ferestrele din Sahel sunt disponibile online. (pentru mai multe informații: Carlos Martin Ruiz De Gordejuela – Tel .: +32 229 65322; Maja Kocijancic – Tel .: +32 229 86570; Christina Wunder – Tel .: +32 229 92256; Esther Osorio – Tel .: +32 229 62076 )
Euro-anti-dumping
-
Tarife mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping sau subvenționate
-
Anchete mai scurte și mai transparente, biroul de asistență pentru IMM-uri, sindicatele implicate
-
Să se țină seama de dumpingul social și de mediu
UE ar putea să se protejeze mai bine împotriva importurilor inechitabile și să combată dumpingul ecologic sau social într-un mod mai eficient, în conformitate cu o lege susținută miercuri de deputații europeni.
Tarife mai mari pot fi impuse importurilor care fac obiectul unui dumping sau subvenționate pentru a proteja mai bine locurile de muncă și întreprinderile din UE, în temeiul unui acord informal din decembrie 2017, care a fost aprobat astăzi de Parlament.
Măsurile convenite abordează practicile comerciale neloiale din țările terțe și completeazănormele antidumping recent aprobate , concentrându-se asupra țărilor din afara UE care intervin în mod semnificativ în economie.
Ce mai e nou?
- UE va putea să stabilească tarife mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping și subvenționate (a se vedea instrumentele din Background);
- investigațiile privind cazurile antidumping vor fi semnificativ mai scurte;
- costurile pentru industria UE rezultate din acordurile internaționale privind munca și mediul vor fi reflectate în calcularea taxelor;
- un birou de asistență pentru IMM-uri se va ocupa de plângeri și proceduri de investigație; sindicatele vor fi implicate în anchete și vor evalua sarcinile ce vor fi impuse;
- toate produsele care sosesc în UE vor fi strict monitorizate din momentul în care o anchetă este notificată până la începerea efectivă a acesteia și înregistrată pentru a evita stocarea;
- zonele continentale și zonele economice exclusive (zone maritime, utilizate în principal pentru producția de energie) vor fi, de asemenea, acoperite de reglementări, pentru a închide lacunele.
- Citate
„Această modernizare cu mult așteptată în viitor va dovedi sistemul nostru de apărare comercială. Trăim în vremuri tumultoase, iar muncitorii europeni și producătorii se confruntă cu practici comerciale neloiale care iau multe forme. Oferim industriei noastre instrumentele potrivite pentru protejarea locurilor de muncă în Europa și pentru a ne asigura că comerțul are loc pe o bază echitabilă „, a declarat Bernd Lange (S & D, DE) , președintele Comitetului pentru comerț internațional .
„Aceasta este cea mai mare reformă a instrumentelor UE de protecție comercială timp de 23 de ani. Acum ne putem asigura că instrumentele noastre sunt adaptate sistemului modern de tranzacționare din secolul 21. UE ar trebui să susțină comerțul liber și bazat pe reguli și acesta este un instrument important pentru a ne asigura că putem rămâne o economie deschisă „, a declarat raportorul EP, Christofer Fjellner (PPE, SE) .
Pasii urmatori
Noua lege intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al UE, așteptată în prima jumătate a lunii iunie 2018.
fundal
În prezent, UE actualizează legea privind apărarea comercială din 1995 pentru a combate practicile comerciale neloiale și pentru a reflecta nevoile în schimbare ale firmelor, lucrătorilor și consumatorilor europeni.
Potrivit noului text, UE ar putea să stabilească bariere tarifare mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping și subvenționate printr-o interpretare mai strictă a așa-numitei reguli de taxare mai mică , care permite autorităților să impună tarife mai mici dacă acest lucru este considerat suficient pentru a elimina prejudiciul cauzate de importurile neloiale. O țintă minimă de profit pentru întreprinderile europene ar fi inclusă în calcularea taxelor. Deputații europeni s-au asigurat, de asemenea, că standardele internaționale de muncă și de mediu trebuie să fie îndeplinite în țara exportatoare înainte ca întreprinderile comune (o alternativă prin care tarifele să fie plătite prin oferte amiabile) să poată fi convenite cu întreprinderi din afara UE.
Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere deja în februarie 2014, dar discuțiile privind propunerea Comisiei din 2013 au fost suspendate de mai mult de trei ani în Consiliu.
Bugetul UE: Consolidarea sectoarelor culturale și creative europene
|
|
|
Bruxelles, 30 mai 2018
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 1,85 miliarde EUR a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, precum și operele audiovizuale.
Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale.”
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativă ne va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare.”
Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.
Propunerea Comisiei de a consolida sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: MEDIA – programul din cadrul Europei creative care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială:
1. MEDIA: 1 081 miliarde EUR vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene.
2. CULTURĂ: 609 milioane EUR din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe.
3. INTERSECTORIAL ÎN DOMENIILE CULTURAL ȘI MEDIA: 160 milioane EUR vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.
Cultura poate jucate un rol pozitiv în consolidarea rezilienței societății europene și a economiei noastre. Ca urmare a procesului de digitalizare și a concurenței globale, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene. Se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru a se garanta că operele europene sunt distribuite la scară mai largă și că profităm la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei. Mai mult, prin consolidarea culturii și creativității în UE, putem sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, care sunt cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative. Acesta este motivul pentru care Comisia propune o majorare a finanțării pentru programul Europa creativă.
Etapele următoare
Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura că fondurile UE încep să producă rezultate pe teren cât mai curând posibil.
În cazul în care se înregistrează întârzieri, mii de organizații, rețele sau întreprinderi culturale și creative nu își vor putea demara proiectele la timp. La rândul lor, festivalurile cu filme sau cu muzică din Europa se pot confrunta cu probleme financiare și mii de profesioniștii din domeniul audiovizualului nu ar fi în măsură să participe la proiectele finanțate prin Europa creativă.
Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.
Context
Actualul program Europa creativă se desfășoară în perioada 2014-2020. Propunerea privind un nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul său obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă.
Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează. Ea se bazează, de asemenea, pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, care are drept obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun, și totuși divers, al Europei și consolidarea identității europene.
Informații suplimentare
Propunere legislativă și fișă informativă