Category Archives: Justiție
Premieră: România e obligată să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același sex
România trebuie să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același, a decis marți Curtea Europeană de Justiție (CEJ), potrivit unui comunicat de presă transmis G4Media.ro. Această nu înseamnă însă că România trebuie să și legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex, mai arată CJUE.
”Noțiunea <<soț>>, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex”, se arată în comunicatul Curții.
Integral pe G4media
Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori
Bruxelles, 30 mai 2018
Comisia propune un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care simplifică programele existente în acest domeniu.
Fondul cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de o alocare bugetară propusă în valoare de 947 de milioane EUR pentru perioada prevăzută de șapte ani, din care 642 de milioane EUR sunt destinate programului „Drepturi și valori”, iar 305 milioane EUR programului „Justiție”. Alocarea globală este practic echivalentă cu alocarea bugetară din perioada anterioară.
Fondul va sprijini activitățile unei game variate de actori din domeniul drepturilor și al valorilor, precum ONG-urile, organismele de promovare a egalității, administrațiile publice, rețelele judiciare și universitățile.
Care sunt modificările aduse organizării actuale?
Crearea Fondului pentru justiție, drepturi și valori și a celor două programe aflate la baza acestuia reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală a celor trei programe.
Mai precis, domeniul cetățeniei, care este acoperit în prezent de două programe diferite, va fi inclus doar în noul program „Drepturi și valori”, ceea ce va permite dezvoltarea de sinergii.
Programul „Drepturi și valori”
Programul „Drepturi și valori” urmărește protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul are trei obiective specifice:
- promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”)
- promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”)
- combaterea violenței (componenta „Daphne”)
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Drepturi și valori”?
- activități de sensibilizare și de formare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind politicile și drepturile în domeniile acoperite de program, inclusiv sensibilizare cu privire la cultura, istoria și memoria europeană;
- activități de învățare reciprocă în rândul părților interesate în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, a înțelegerii reciproce și a implicării civice și democratice, precum și activități de înfrățire a orașelor, pentru a reuni cetățeni europeni de diferite naționalități și culturi;
- activități analitice și de monitorizare în vederea îmbunătățirii gradului de înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE, precum și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
- sprijinirea organizațiilor societății civile care încurajează și facilitează participarea activă la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile europene;
- dezvoltarea capacității rețelelor europene de a promova și a dezvolta și mai mult dreptul Uniunii, obiectivele de politică și strategiile, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Programul „Justiție”
Programul „Justiție” își propune să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă.
Mai precis, programul „Justiție”:
- va facilita și va sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova statul de drept, sprijinind de exemplu eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării hotărârilor;
- va sprijini și va promova formarea judiciară, cu scopul de a construi o cultură comună juridică, judiciară și a statului de drept;
- va facilita accesul efectiv la justiție și la căi de atac eficace pentru toți cetățenii; va promova proceduri civile și penale eficiente, va promova și va sprijini drepturile victimelor infracțiunilor, precum și drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Justiție”?
- activități de sensibilizare și de formare: acestea vor ajuta părțile interesate relevante să își îmbunătățească cunoștințele despre politicile și legislația Uniunii, de exemplu cu privire la dreptul material și procedural, la instrumentele de cooperare judiciară sau la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- activități de învățare reciprocă, prin schimbul de bune practici între părțile interesate în vederea îmbunătățirii înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept;
- activități analitice și de monitorizare, menite să conducă la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale din calea bunei funcționări a spațiului european de justiție;
- activități de dezvoltare și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea, precum și a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
- activități de dezvoltare a capacității principalelor rețele europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Cum vor fi sprijinite ONG-urile?
Rolul organizațiilor societății civile este extrem de important pentru punerea în aplicare a Fondului pentru justiție, drepturi și valori. Mai precis, programul „Drepturi și valori” va urmări protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul va furniza finanțare ONG-urilor în vederea promovării activităților prevăzute în contextul celor trei obiective specifice, asigurând continuitatea practicii actuale. Aceste activități includ, de exemplu, proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și de promovare a drepturilor copilului sau proiecte de comemorare.
Programul va finanța, de asemenea, activități vizând încurajarea și facilitarea participării active la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile, inclusiv a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție.
În plus, programul „Justiție” va sprijini, de asemenea, organizațiile societății civile, pentru a facilita, de exemplu, accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii.
Care este legătura dintre fond și noul mecanism propus de Comisie privind statul de drept în cadrul financiar multianual?
Regulamentul propus îi va permite Uniunii să își protejeze mai bine bugetul atunci când deficiențele în ceea ce privește statul de drept afectează – sau riscă să afecteze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii.
Rolul fondului este diferit, și anume acela de a promova politici conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile europene. Acesta va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și va garanta faptul că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.
Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE
 Primii din Europa la numărul de cazuri litigioase civile și comerciale primite/100 de locuitori Bruxelles, 28 mai 2018 Astăzi, Comisia Europeană publică Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE, care oferă o imagine de ansamblu comparativă a independenței, a calității și a eficienței sistemelor judiciare din statele membre ale UE. Scopul său este de a ajuta autoritățile naționale să sporească eficacitatea sistemelor lor judiciare. „Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE vine într-un moment în care respectarea statului de drept este prioritară pe agenda Uniunii. În lipsa statului de drept, a democrației, a drepturilor civile și a bunei gestiuni financiare, fondurile UE sunt în pericol,” a declarat comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová. „În Tabloul de bord încurajăm reformele n justiție și identificăm exemplele bune în acest sens. Principiul sine qua non al oricărei astfel de reforme este că nu există stat de drept fără standarde europene ridicate privind independența sistemului judiciar. Noul tablou de bord analizează principalii indicatori și va ajuta statele membre să aplice aceste standarde.” În comparație cu edițiile precedente, Tabloul de bord din 2018 dezvoltă indicatorii într-o mai mare măsură. Acesta consolidează în special secțiunea privind independența sistemului judiciar, care este relevantă pentru evaluarea statului de drept. Tabloul de bord analizează mai detaliat consiliile judiciare, implicarea executivului și a parlamentului în numirea și destituirea judecătorilor și a președinților instanțelor, precum și organizarea parchetelor. De asemenea, acesta prezintă, pentru prima dată, date privind durata procedurilor în toate instanțele judecătorești. Tabloul de bord privind justiția face parte, alături de semestrul european, de Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept, de mecanismele de cooperare și de verificare și de acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, din setul de instrumente utilizate de Comisie pentru a monitoriza reformele din domeniul justiției din statele membre. Comisia consideră, de asemenea, că buna gestiune financiară a fondurilor UE de către statele membre necesită o protecție judiciară efectivă din partea unor instanțe independente. Prin urmare, ca parte a cadrului financiar multianual, Comisia a propus un nou mecanism privind statul de drept. Acest regulament instituie un mecanism prin care Uniunea poate suspenda, reduce sau restricționa accesul la fondurile UE în cazul în care într-un stat membru se constată deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept. Principalele constatări ale ediției din 2018 includ:
Etapele următoare Concluziile Tabloului de bord din 2018 au fost luate în considerare la efectuarea evaluării pentru fiecare țară din cadrul semestrului european 2018 și la elaborarea propunerilor de recomandări specifice fiecărei țări publicate de Comisia Europeană la 23 mai 2018. Aceste recomandări de politică sunt discutate de statele membre în cadrul Consiliului. Liderii UE le aprobă în luna iunie, iar Consiliul le adoptă în luna iulie. Guvernele naționale țin cont apoi de recomandările respective în planurile lor de reformă și în bugetele lor naționale pentru anul următor. Context Tabloul de bord se concentrează asupra litigiilor civile și comerciale și asupra cauzelor administrative, pentru a ajuta statele membre în eforturile lor de a crea un mediu mai favorabil investițiilor și afacerilor și mai orientat către cetățeni. Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:
Sporirea eficacității sistemelor judiciare naționale este o prioritate recunoscută a semestrului european – ciclul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Tabloul de bord privind justiția în UE ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. În cadrul semestrului european 2018, pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adresat recomandări specifice în acest domeniu unui număr de cinci state membre: Croația, Italia, Cipru, Portugalia și Slovacia. Pentru informații suplimentare: Tabloul de bord 2018 privind justiția în UE Rezumatul Tabloului de bord privind justiția: Fișă informativă Grafice adnotate cu cifre complete Sondajul Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția publicului larg” Sondajul Eurobarometru „Independența sistemelor judiciare naționale din UE în percepția întreprinderilor” |
Un cioban roman da in judecata UE, alaturi de fermierii europeni afectati de schimbarile climatice
Un grup de fermieri din tari ca Germania, Italia, Franta sau Portugalia a intentat un proces la Curtea Europeana, acuzand Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene ca nu actioneaza adecvat impotriva schimbarilor climatice. Acestui grup i s-a alaturat si ciobanul roman Vlad Petru, din Alba.
Integral pe: Ziare.com
UE dă România în judecată pentru poluarea excesivă a bucureștenilor
Comisia Europeană dă România și alte șase state membre în judecată la Curtea de Justiție din cauza poluării excesive.
În cazul nostru, decizia Comisiei vine după ce România a eșuat în respectarea normelor europene privind limitele de poluare atmosferică și pe cele referitoare la omologarea autovehiculelor.
O problemă acută se înregistrează constant în București, situație menționată în comunicatul Comisiei Europene.
Sursa: Europa FM
VIDEO Iohannis: Am decis să trimit pachetul de legi ale justiției la CCR și să sesizez Comisia de la Veneția
Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că va trimite pachetul de legi ale justiției la Curtea Constituțională și va sesiza Comisia de la Veneția. El a invocat faptul că asaltul PSD asupra justiției s-a concretizat într-un pachet de legi care nu corespunde rigorilor statului de drept sau așteptărilor pe care le au românii în privința independenței magistraților. Președintele a făcut un apel la judecătorii CCR să nu se grăbească în judecarea acestei cauze.
Sursa: Hotnews.ro
Botoşănean extrădat în Germania, după mai multe furturi
Capturat în baza unui mandat european de arestare, un botoşănean în vârstă de 22 de ani, poreclit „Rasputin”, va fi extrădat în Germania. Arestat provizoriu pe 18 aprilie, Eduard Azulufii a fost prezentat ieri în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Suceava, care au dispus predarea lui către autorităţile judiciare străine.
Sursa: Monitorul de Botosani
Mai buna protecție a celor ce denunță nereguli
Persoanele care denunță încălcări ale dreptului Uniunii (whistleblowers) vor beneficia de un nivel de protecție ridicat, ca urmare a noii propuneri legislative prezentate de Comisia Europeană luni, 23 aprilie. Prin aceasta se vor stabili noi standarde aplicabile la nivelul întregii UE, se vor crea canale sigure de raportare, atât în cadrul unei organizații, cât și pentru comunicarea cu autoritățile publice, și vor fi mai bine protejați cei ce trag un astfel de semnal de alarmă contra concedierii, retrogradării sau altor forme de represalii. De asemenea, autoritățile naționale vor trebui să informeze cetățenii și să formeze profesional autoritățile publice cu privire la abordarea care trebuie aplicată celor ce denunță nereguli.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Multe dintre recentele scandaluri nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul organizațiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a se exprima. Numai că persoanele respective și-au asumat riscuri considerabile. Prin urmare, dacă dorim să îi protejăm mai bine pe cei sau cele ce denunță nereguli, trebuie să detectăm și să prevenim mai bine prejudiciile aduse interesului public, cum ar fi frauda, corupția, evitarea obligațiilor fiscale de către companii sau prejudiciile aduse sănătății publice și mediului. Nimeni nu ar trebui să fie pedepsit pentru că a făcut ceea ce trebuie. De asemenea, propunerile prezentate protejează și persoanele care acționează ca surse de informații pentru jurnaliștii de investigație, contribuind la garantarea protecției libertății de exprimare și a libertății presei în Europa.”
Inițiativa are în vedere:
- protecția în cazul unei game largi de încălcări ale dreptului Uniunii în domenii ce includ, ca un standard minim: achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea de bani și finanțarea terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și sistemelor informatice; încălcarea normelor în materie de concurență; încălcarea norme privind impozitul pe profit și abuzurile în domeniu; prejudiciile aduse intereselor financiare ale UE;
- mecanisme și obligații clare pentru angajatori, astfel încât să fie incluse canale de raportare clare și un sistem de raportare cu trei niveluri (intern, către autoritățile competente, către publicul larg sau mass-media), autoritățile și companiile să aibă obligația de a furniza feedback, precum și să fie prevenit riscul de represalii și să existe o protecție eficace;
- garanții eficace, menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației.
Context
În prezent, protecția acordată persoanelor ce denunță nereguli la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre asigură, în momentul de față, o protecție deplină a acestora. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.
Persoane de contact pentru presă:
Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)
Melanie VOIN (+ 32 2 295 86 59)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
Pagini utile
Comunicare privind consolidarea protecției denunțătorilor de nereguli la nivelul UE
Directivă privind protecția persoanelor care semnalează încălcări ale dreptului Uniunii
Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••
Fișă informativăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••
Spania: Operatiune româno spaniolă pentru prevenirea traficului de ființe umane și a exploatării forței de muncă
Poliția Română și Garda Civilă din Spania au desfășurat o operațiune comună, pentru prevenirea infracțiunilor de trafic de ființe umane și exploatarea forței de muncă în domeniul agricol, în provincia spaniolă Huelva.
Partenerii români și cei spanioli au realizat mai multe controale la ferme agricole și alte unități de muncă, unde au informat peste 800 de muncitori despre drepturile lor sociale și profesionale.
În perioada 11 – 22 martie 2018, doi polițiști români împreună cu colegii spanioli, cărora li s-au alăturat specialiști din cadrul Inspecției muncii și securității sociale din Spania, beneficiind și de sprijinul atașatului Ministerului Afacerilor Interne al României la Madrid și de cel al Ambasadei Spaniei la București, au desfășurat o operațiune comună de prevenire a traficului de ființe umane și exploatare a forței de muncă în domeniul agricol.
Aceștia au efectuat acțiuni și controale în locurile și mediile susceptibile comiterii infracțiunilor de trafic de ființe umane prin exploatarea forței de muncă, la fermele agricole din provincia Huelva.
Astfel, polițiștii români au colaborat cu autoritățile din Spania pentru cercetarea unor infracțiuni de exploatare a forței de muncă, au participat la 13 controale efectuate la ferme agricole, prilej cu care au fost informați și consiliați peste 800 de muncitori cu privire la drepturile sociale și profesionale pe care aceștia le au.
De asemenea, pe parcursul colaborării dintre cele două instituții, Poliția Română, pe de o parte și Garda Civilă spaniolă, pe de altă parte, au fost desfășurate acțiuni și controale în baruri și cluburi, pentru combaterea traficului de persoane, cercetările fiind continuate de autoritățile spaniole.
În urma acestor controale, au fost întocmite 9 dosare penale sub aspectul săvârșirii de infracțiuni prevăzute de legislația muncii, securității sociale, migrației, precum și de legea privind protecția datelor cu caracter personal.
I.G.P.R. – Centrul de Informare și Relații Publice
Concluzii ale reuniunii internaționale a Organizației Mondiale a Sănătății privind închisorile și sănătatea, Lisabona 2017
Drogurile și daunele legate de droguri continuă să provoace sistemele penitenciare din Europa, iar intervențiile în acest cadru trebuie să fie conduse de dovezile colectate prin monitorizare, colectare de date și cercetare. Observațiile se găsesc în concluziile publicate de Oficiul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS-Europa) , în colaborare cu Health Health England și OEDT.
În Concluziile au fost adoptate în unanimitate , la conferința internațională anuală privind închisori și sănătate, convocat în cadrul OMS-Europa Sănătății în Programul de închisoare (Hipp) (unsprezece-12 decembrie 2017). Organizat de OMS-Europa, cu sprijinul Angliei Publice din Anglia și al OEDT, evenimentul a abordat nevoile deținuților cu probleme legate de consumul de droguri ( 1 ). Concluziile reprezintă un pas înainte în politica de sănătate a penitenciarelor la nivel european și internațional.
Experții care au participat la reuniune, găzduiți de OEDT, au subliniat relevanța socială și sănătatea publică pentru îmbunătățirea cunoștințelor în acest domeniu și au solicitat sensibilizarea factorilor politici, profesioniștilor în domeniul sănătății și justiției și administrațiilor penitenciarelor cu privire la necesitatea intervențiilor eficiente în acest cadru.
Deținuții au rate mai mari de consum și injectare de droguri decât populația generală, iar cei cu probleme legate de consumul de droguri reprezintă o proporție semnificativă a populației din penitenciare. În rândul consumatorilor de droguri cu risc ridicat din comunitate, peste jumătate de raport au fost încarcerați de mai multe ori. Luând notă de aceste fapte și cifre și de rata ridicată a mortalității după eliberare, întâlnirea a recunoscut prizonierii ca un grup dezavantajat în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea și închisorile recunoscute ca setări importante pentru a aborda inegalitățile în materie de sănătate și pentru a contribui la protecția sănătății publice.
În concluzii, experții recunosc standardele stabilite în „Normele minime standard standard ale Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților” („Normele Nelson Mandela”, 2015) , care reprezintă un progres important în drepturile omului și accesul la asistență medicală pentru persoanele care trăiesc în închisoare. Articolul 24 solicită aplicarea acelorași standarde de îngrijire a sănătății în contextul închisorii ca și în cadrul comunității și continuitatea îngrijirii dintre cele două.
Concluziile solicită factorilor politici, profesioniștilor în domeniul sănătății și justiției și administrațiilor penitenciarelor:
- să pună în aplicare o „abordare a întregului guvern” în domeniul asistenței medicale în penitenciare;
- funcționează într-un cadru de echivalență a asistenței medicale între închisoare și comunitate;
- tratați persoana în ansamblu, inclusiv sprijin fizic și psihosocial;
- să recunoască faptul că tratamentul împotriva drogurilor ar trebui să țină seama de aspectele mai largi privind sănătatea și asistența socială;
- se asigură că proiectarea serviciilor este informată prin dovezi de cercetare;
- să dezvolte și să convină niveluri minime de personal;
- adoptă pachetul cuprinzător de servicii al ONU pentru combaterea HIV, tuberculozei și hepatitei virale B;
- să întreprindă măsuri de reformă a penitenciarelor pentru a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă; și
- să adopte și să pună în aplicare alternative la condamnare sau pedeapsă.
Prin această inițiativă, organizațiile participante au împărtășit bunele practici, au explorat provocările de sănătate publică și de furnizare a serviciilor de sănătate în stabilirea penitenciarelor și au analizat dovezile științifice actuale care sprijină politica și intervenția.