Consiliul European a aprobat implementarea celor 17 programe comune de apărare – în ce proiecte participă România

În prima zi a Consiliului European, joi, liderii europeni reuniți la Bruxelles au salutat lansarea Structurii Permanente de Cooperare (PESCO) în domeniul Apărării și au…

Sursă: Consiliul European a aprobat implementarea celor 17 programe comune de apărare – în ce proiecte participă România

Monitorul de Botoșani: Preşedintele, mulţumit de acordul pentru Brexit

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că prima fază a acordului privind Brexit satisface România, arătând că problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată. „Eu cred că se va ajunge la un acord. (…) Este un document foarte tehnic deja şi un document care pe

Sursă: NAŢIONAL: Preşedintele, mulţumit de acordul pentru Brexit

Consiliul European: Discuții tensionate privind migrația

Șefii de stat și de guvern au avut o „vie discuţie” la Consiliul European asupra cotelor de primire a refugiaţilor, care nu a condus la depăşirea de către Uniunea Europeană a impasului legat de această măsură controversată.

Sursă: Consiliul European: Discuții tensionate privind migrația

Parteneriat strategic pentru reprezentanții comunităților religioase

Începând cu 1 octombrie, Centrul de Dialog între Științe și Teologie (CDST) România coordonează proiectul „Parteneriat Stra­tegic pentru Reprezentanții Comunităților Religioase“ (STRAPAC)“, finanțat de Comisia Europeană prin programul ERASMUS +, Acțiunea-cheie 2, Sectorul Educația Adulților.

Sursă: Parteneriat strategic pentru reprezentanții comunităților religioase

18-19 decembrie: Comisarul european Corina Crețu vizitează România

corina_cretu

©

Luni și marți, 18-19 decembrie, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu va efectua o vizită oficială în România.

Înaltul oficial european se va întâlni cu dl. Mihai TUDOSE, prim-ministrul României, dna. Carmen Daniela DAN, ministrul afacerilor interne, dl. Felix STROE, ministrul transporturilor, dl. Marius NICA, ministrul delegat pentru fonduri europene, dl. Victor NEGRESCU, ministrul delegat pentru afaceri europene, și dl. Raed ARAFAT, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

15/12/2017

În timpul vizitei, comisarul Corina Crețu va vizita proiecte și va lua parte la ceremonia de semnare a unei serii de contracte cu finanțare europeană. De asemenea, dna Crețu va participa la Gala Fondurilor Structurale 2017 și la ceremonia de premiere a concursului pentru elevi „Lider European” și va avea un dialog cu cetățeniiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la Academia de Studii Economice din București.

Numeroase eforturi au fost făcute pentru implementarea programelor finanțate prin politica de coeziune din România, iar progresele înregistrate sunt clare. Acestea trebuie însă continuate. Așa cum am spus adeseori, investițiile eficiente, ale căror beneficii pentru cetățeni sunt vizibile rapid, reprezintă principalul argument pentru menținerea politicii de coeziune printre politicile europene importante și în perioada post-2020„, a declarat comisarul pentru politica regională înaintea vizitei sale.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

 

Anexă: Programul vizitei*

* Evenimentele destinate mass-media sunt marcate în agendă.

Persoane de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța CE în România, tel.: +40-21-2035432, mobil: +40-79-998 8175

Ioana Rus, membru de cabinet, Comisia Europeană, tel.: +32 2 29 52619

 

/romania/file/vizitacretu18-19dec17jpg_rovizita_cretu_18-19_dec_17.jpg

vizita corina cretu romania

Declarație comună Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani și Jüri Ratas privind prioritățile legislative UE 2018-2019

juncker_tajani_ratas

© Comisia Europeană

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a semnat joi, 14 decembrie, noua Declarație comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018-2019. Ceilalți semnatari au fost președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și Jüri Ratas, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului și prim-ministrul Estoniei.

14/12/2017

Declarația prezintă 31 de propuneri legislative noi formulate de Comisie, care vor fi tratate cu prioritate de Parlamentul European și de Consiliu pentru a putea fi adoptate sau pentru a se realiza progrese substanțiale până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Președintele Juncker a declarat: „Am insistat, încă din campania mea electorală din 2014, asupra faptului că, în timpul președinției mele, Comisia Europeană se va angaja puternic în chestiuni de importanță majoră care contează în mod real pentru cetățenii noștri și va înregistra rezultatele pozitive pe care aceștia le așteaptă înainte de încheierea mandatului nostru în 2019. Îmi exprim bucuria că pot să contez în continuare pe Parlamentul European și pe Consiliu, care sunt partenerii noștri în acest demers. Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE reprezintă promisiunea noastră că nu vom face promisiuni deșarte. Acesta este angajamentul nostru de a lucra intens în următoarele 18 luni pentru a găsi soluții concrete la provocările cu care se confruntă Europa și de a rămâne uniți în interesul europenilor.

Prin semnarea Declarației comune, președinții celor trei instituții ale UE au convenit să pună în aplicare o agendă pozitivă pentru o Uniune mai unită și mai favorabilă incluziunii și să pregătească un nou cadru financiar pentru perioada care va urma anului 2020, care să asigure un echilibru corect dintre politicile UE, în interesul cetățenilor.

Declarația comună stabilește șapte domenii prioritare:

  1. Protejarea mai bună a securității cetățenilor noștri;
  2. Reformarea și dezvoltarea politicii noastre în materie de migrație într-un spirit de responsabilitate și solidaritate;
  3. Asigurarea unui nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;
  4. Abordarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene;
  5. Respectarea angajamentului nostru de a pune în aplicare o piață unică digitală conectată;
  6. Realizarea obiectivului nostru privind o uniune energetică ambițioasă și o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; precum și
  7. Dezvoltarea în continuare a legitimității democratice la nivelul UE.

În plus, cei trei președinți au convenit să urmărească respectarea angajamentului față de valorile europene comune, democrație și statul de drept, să urmărească aplicarea unei politici comerciale robuste, deschise și echitabile, să combată frauda fiscală, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale, să asigure protecția socială și drepturile sociale, astfel cum se prevede în Pilonul european al drepturilor sociale, să contribuie la stabilitate, securitate și pace, să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor, al drepturilor digitale și al standardelor etice din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.

În final, președinții celor trei instituții convin, de asemenea, să lucreze în continuare cu privire la toate propunerile pendinte menționate în Declarația comună din 2017 și, de asemenea, să abordeze propunerile legislative prevăzute în Programul de lucru al Comisiei pentru 2018.

Context

La 15 martie 2016, cele trei instituții europene au convenit cu privire la un Acord interinstituțional (AII) privind o mai bună legiferare, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, prezentată în luna mai 2015 în Agenda pentru o mai bună reglementare. Acest acord interinstituțional a adus schimbări în întregul ciclu de elaborare a politicilor, de la realizarea de consultări și studii ale impactului până la adoptarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației UE. Conform acordului interinstituțional, instituțiile trebuie să convină cu privire la principalele teme care ar trebui tratate cu prioritate de către legiuitori, între care se numără exercițiile de simplificare a legislației existente.

În fiecare an, Consiliul, Parlamentul și Comisia discută prioritățile legislative ale UE și stabilesc împreună prioritățile pentru anul următor, care sunt prezentate într-o declarație comună anuală. Acest lucru le permite să coopereze mai strâns pentru a face față provocărilor majore care ne așteaptă.

Prima declarație comună a fost semnată în decembrie 2016.

 

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

Agenda pentru o mai bună reglementare

România – săracii bogați ai Europei

România are o creştere economică fabuloasă, dar este de neîntrecut la un capitol mai puţin măgulitor: rata deprivării, scrie Bloomberg.

Sursă: În România, ţara din UE cu cea mai mare creştere economică, jumătate din populaţie suferă din cauza sărăciei

Autostrăzi 2017: 0-0-0

Performantele Companiei de Autostrazi: 0 km de autostrazi, 0 km de variante de ocolire, 0 km de drum national finalizati in 2017 – Asociatia Pro Infrastructura

Bilantul de final de an al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere arata un dezastru pe toate planurile, sustine Asociatia Pro Infrastructura care cere demisia directorului CNAIR. ONG-ul care urmareste derularea proiectelor de infrastructura acuza conducerea Companiei de Drumuri ca nu gaseste solutii sa deschida circulatiei „segmente de drum noi, perfect circulabile, precum Autostrada A10 Sebes-Turda loturile 3 si 4, sau Varianta de Ocolire Caracal”.

Sursă: Performantele Companiei de Autostrazi: 0 km de autostrazi, 0 km de variante de ocolire, 0 km de drum national finalizati in 2017 – Asociatia Pro Infrastructura

PATRU milioane de români au PLECAT din ȚARĂ, deși nu e război!

Dintre aceștia, peste 4 milioane de români au plecat în străinătate, iar aproape 6 milioane trăiesc în comunitățile istorice. Din statistici rezultă că numărul românilor care au plecat din țară se află în continuare în creștere. Raportul ONU din 2015 vorbea de aproximativ 3,4 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate, iar Guvernul vorbește acum de 4 milioane de români „potrivit estimărilor din 2016”.

Sursă: PATRU milioane de români au PLECAT din ȚARĂ, deși nu e război!

Bani pierduţi din fondurile europene

UE le-a dat botoşănenilor în acest an peste 8,5 milioane de euro ca să-şi dezvolte zona rurală. Banii au intrat în judeţ pe diverse linii de finanţare gestionate cu ajutorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), însă puteau fi mai mulţi dacă Bucureştiul ar fi

Sursă: Bani pierduţi din fondurile europene

%d blogeri au apreciat: