Category Archives: IMM – afaceri comerciale

”Let’s Start Up Afacerea Ta!”. Încă un proiect finalizat cu succes de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani: 91 întreprinderi noi și 182 noi locuri de muncă, Știri Botoșani, Economie – Stiri.Botosani.Ro


Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani a anunțat finalizarea proiectului cu titlul “Let’s Start Up Afacerea Ta!”, un proiect care a dus la înființarea a 91 întreprinderi noi (start-upuri) și crearea de 182 noi locuri de muncă.


În calitate de beneficiar, CCIA Botoșani a realizat acest proiect în parteneriat cu S.C. Acquisition Career Management S.R.L., Asociația PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă, Camera de Comerț și Industrie Suceava, Asociația pentru Integrare și Dezvoltare Comunitară – INDECO și Asociația Consensual.   


https://stiri.botosani.ro/stiri/economic/lets-start-up-afacerea-ta-inca-un-proiect-finalizat-cu-succes-de-camera-de-comert-industrie-si-agricultura-botosani-91-intreprinderi-noi-si-182-noi-locuri-de-munca.html

Până la 150.000 de euro fonduri nerambursabile de la stat pentru afacerile afectate de COVID-19


Domeniile beneficiare sunt HORECA, turismul, transportul şi organizarea de evenimente. Bugetul pentru capitalul de lucru menit să repornească IMM-urile este de 350 milioane de euro. Din acest total, 265 de milioane de euro sunt din fonduri externe nerambursabile. 


https://www.mediafax.ro/economic/cati-bani-primesti-din-fonduri-nerambursabile-de-la-stat-19501902

Ajutoarele de 1 miliard euro pentru firme și PFA: propunerea oficială de Ghid, în consultare publică

  1. Microgranturi de 2000 de euro pentru firme fără angajați (pe 2019), PFA și ONG-uri.
  2. Granturi de capital de lucru: 2.000-150.000 Euro pentru IMM din HoReCa și alte domenii afectate direct de criza coronavirus.
  3. Granturi pentru investiții de 50.000-200.000 euro pentru IMM-uri.


https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/fonduri-europene-miliard-imm-pfa-ghid.htm

UE: Număr-record de bariere comerciale eliminate

Un număr-record de bariere comerciale au fost eliminate, în 2017, ca răspuns la intensificarea protecționismului pe piețele internaționale, se arată în cel mai recent raport anual pe această temă, publicat de Comisia Europeană marți, 26 iunie.

26/06/2018

Comisarul european Cecilia Malmström, responsabil pentru comerț, a declarat: „În calitatea sa de cea mai mare și mai accesibilă piață din lume, UE este hotărâtă să asigure faptul că piețele externe rămân la fel de deschise pentru companiile și produsele noastre. Având în vedere creșterea recentă a protecționismului în multe părți ale lumii, activitatea noastră cotidiană de eliminare a barierelor comerciale a devenit și mai importantă. Garantarea faptului că firmele noastre au acces la piețele străine se află în centrul politicii noastre comerciale. Raportul anual subliniază, de asemenea, că există soluții eficiente în cadrul de reglementare internațional. Având în vedere intensificarea protecționismului, activitatea UE de asigurare a respectării normelor trebuie, de asemenea, să se intensifice.

Datorită strategiei consolidate de acces pe piețe, anul trecut au fost eliminate în totalitate sau parțial 45 de bariere comerciale, dublul numărului celor eliminate în 2016. Acestea au fost înlăturate în 13 sectoare principale de export și investiții, lucru care a facilitat exporturi de mărfuri cu o valoare suplimentară de 4,8 miliarde euro în 2017.

Raportul arată, de asemenea, că în 2017 au fost înregistrate 67 de bariere noi, numărul total al barierelor existente ajungând la 396, între 57 de parteneri comerciali diferiți din întreaga lume.

Exemple de bariere comerciale eliminate în 2017:

  • recunoașterea standardelor de siguranță din industria UE de utilaje în noua legislație braziliană relevantă;
  • eliminarea barierelor administrative pentru servicii în Argentina;
  • eliminarea restricțiilor privind deșeurile de cupru și aluminiu și privind hârtia în Turcia;
  • eliminarea barierelor privind sănătatea și igiena animalelor și a plantelor legate de exporturile de bovine din unele state membre UE în China, Arabia Saudită și Taiwan;
  • eliminarea anumitor restricții privind exporturile de carne de pasăre din unele state membre ale UE către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Context

Raportul privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor se bazează în întregime pe plângerile concrete primite de Comisie de la companiile europene. Acesta este publicat anual de la începutul crizei economice din 2008.

 

Persoane de contact pentru presă:

Daniel ROSARIO (+ 32 2 295 61 85)

Kinga MALINOWSKA (+32 2 295 13 83)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Raport

Fișă informativă

Baza de date privind accesul la piețe – registrul cu plângeri

Studiu de caz

Raport privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală

Euro-anti-dumping

Instrumente de apărare mai rezistente împotriva importurilor necinstite pentru a proteja locurile de muncă și industria UE
Comunicate de presă
  • Tarife mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping sau subvenționate
  • Anchete mai scurte și mai transparente, biroul de asistență pentru IMM-uri, sindicatele implicate
  • Să se țină seama de dumpingul social și de mediu
 Țările UE, locurile de muncă și companiile vor fi mai bine protejate împotriva comerțului neloial după reforma regulilor de apărare comercială

UE ar putea să se protejeze mai bine împotriva importurilor inechitabile și să combată dumpingul ecologic sau social într-un mod mai eficient, în conformitate cu o lege susținută miercuri de deputații europeni.

protejarea lucrătorilor și a întreprinderilor împotriva concurenței neloiale – EuroparlTV 
   

 

 
Protejarea lucrătorilor și a întreprinderilor împotriva concurenței neloiale

Tarife mai mari pot fi impuse importurilor care fac obiectul unui dumping sau subvenționate pentru a proteja mai bine locurile de muncă și întreprinderile din UE, în temeiul unui acord informal din decembrie 2017, care a fost aprobat astăzi de Parlament.

Măsurile convenite abordează practicile comerciale neloiale din țările terțe și completeazănormele antidumping recent aprobate , concentrându-se asupra țărilor din afara UE care intervin în mod semnificativ în economie.

Ce mai e nou?

  • UE va putea să stabilească tarife mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping și subvenționate (a se vedea instrumentele din Background);
  • investigațiile privind cazurile antidumping vor fi semnificativ mai scurte;
  • costurile pentru industria UE rezultate din acordurile internaționale privind munca și mediul vor fi reflectate în calcularea taxelor;
  • un birou de asistență pentru IMM-uri se va ocupa de plângeri și proceduri de investigație; sindicatele vor fi implicate în anchete și vor evalua sarcinile ce vor fi impuse;
  • toate produsele care sosesc în UE vor fi strict monitorizate din momentul în care o anchetă este notificată până la începerea efectivă a acesteia și înregistrată pentru a evita stocarea;
  • zonele continentale și zonele economice exclusive (zone maritime, utilizate în principal pentru producția de energie) vor fi, de asemenea, acoperite de reglementări, pentru a închide lacunele.
  • Citate

„Această modernizare cu mult așteptată în viitor va dovedi sistemul nostru de apărare comercială. Trăim în vremuri tumultoase, iar muncitorii europeni și producătorii se confruntă cu practici comerciale neloiale care iau multe forme. Oferim industriei noastre instrumentele potrivite pentru protejarea locurilor de muncă în Europa și pentru a ne asigura că comerțul are loc pe o bază echitabilă „, a declarat Bernd Lange (S & D, DE) , președintele Comitetului pentru comerț internațional .

„Aceasta este cea mai mare reformă a instrumentelor UE de protecție comercială timp de 23 de ani. Acum ne putem asigura că instrumentele noastre sunt adaptate sistemului modern de tranzacționare din secolul 21. UE ar trebui să susțină comerțul liber și bazat pe reguli și acesta este un instrument important pentru a ne asigura că putem rămâne o economie deschisă „, a declarat raportorul EP, Christofer Fjellner (PPE, SE) .

Pasii urmatori

Noua lege intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al UE, așteptată în prima jumătate a lunii iunie 2018.

fundal

În prezent, UE actualizează legea privind apărarea comercială din 1995 pentru a combate practicile comerciale neloiale și pentru a reflecta nevoile în schimbare ale firmelor, lucrătorilor și consumatorilor europeni.

Potrivit noului text, UE ar putea să stabilească bariere tarifare mai mari pentru importurile care fac obiectul unui dumping și subvenționate printr-o interpretare mai strictă a așa-numitei reguli de taxare mai mică , care permite autorităților să impună tarife mai mici dacă acest lucru este considerat suficient pentru a elimina prejudiciul cauzate de importurile neloiale. O țintă minimă de profit pentru întreprinderile europene ar fi inclusă în calcularea taxelor. Deputații europeni s-au asigurat, de asemenea, că standardele internaționale de muncă și de mediu trebuie să fie îndeplinite în țara exportatoare înainte ca întreprinderile comune (o alternativă prin care tarifele să fie plătite prin oferte amiabile) să poată fi convenite cu întreprinderi din afara UE.

Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere deja în februarie 2014, dar discuțiile privind propunerea Comisiei din 2013 au fost suspendate de mai mult de trei ani în Consiliu.

Competiția fiscală se întețește: 8 state UE au redus cotele de impozit pe profit. România va putea miza tot mai puțin pe avantajul fiscalității scăzute

Opt state membre ale Uniunii Europene (UE) au redus cotele de impozit pe profiturile companiilor începând din 2017, cu scopul de a deveni mai competitive fiscal, arată o analiză Deloitte România, realizată pe baza datelor din rețeaua globală Deloitte. Chiar și în noul context, cota de impozit pe profit din România continuă să se afle printre cele mai mici din UE, clasându-se pe poziția a șasea. Totuși, vecinii României, Ungaria și Bulgaria au cote semnificativ mai mici decât ale României, respectiv 9% și 10%.

Sursa: Hotnews.ro

De ce avem creştere economică, dar salarii mici?

Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru?

,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiștii KeysFin.

 

Integral pe: DC NEWS

Conceptul „Coffee to go” se dezvoltă la Botoșani

Conceptul „Coffee to go” se dezvoltă la Botoșani. Marți se deschide „Aroma Caffe”, shop-ul cu o variată gamă de cafea italiană.

Doi tineri, un botoşănean și un sucevean, dezvoltă la Botoşani conceptul „Coffee to go”, deschizând, marţi, „ Aroma Caffe” , un shop prin care vor să ofere clienţilor săi gustul adevărat al cafelei italiene. Pentru a păstra gustul desăvârșit al cafelei italiene, dar şi pentru a satisface toate gusturile, aceștia au adus în Botoşani nu doar reţeta originală, ci și tot ce înseamnă materie primă din Italia.

Botosani News

Sprijin pentru micii producători și IMM-uri: măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia Europeană ia măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

Bruxelles, 12 aprilie 2018

Comisia vizează cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale, pentru a le oferi fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii mai multă certitudine și pentru a le degreva parțial de necesitatea de a gestiona riscuri pe care nu le pot controla deloc sau aproape deloc.

Comisia prezintă astăzi o propunere care interzice cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul agroalimentar. În plus, propunerea include dispoziții eficace privind punerea în aplicare: autoritățile naționale pot impune sancțiuni atunci când se constată încălcări.

Operatorii mai mici din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lanțului. Adesea, acești operatori nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori.

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Există dezechilibre în ceea ce privește puterea de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, iar prin această propunere Comisia combate ferm practicile comerciale neloiale. Luăm măsuri deoarece comportamentul neloial în afaceri subminează viabilitatea economică a operatorilor din cadrul lanțului. Stabilind standarde minime și consolidând aplicarea reglementărilor, propunerea ar trebui să garanteze că acești operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficiența lanțului în ansamblu. Propunerea reprezintă o declarație clară în favoarea unei conduite mai echitabile în afaceri.”

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: „Tăria unui lanț este dată de cea mai slabă verigă a sa. Un lanț de aprovizionare cu alimente eficient și eficace este un lanț echitabil. Propunerea prezentată astăzi se referă, în esență, la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții de negociere slabe. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. De asemenea, inițiativa vizează asigurarea unei aplicări ferme și eficace a reglementărilor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidențialitatea plângerilor, încercăm să eliminăm «factorul teamă» din lanțul de aprovizionare cu alimente.”

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Propunerea Comisiei impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competența de a impune o sancțiune proporționată și disuasivă. Această autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

Măsurile propuse completează măsurile existente în statele membre și codul de conduită al inițiativei voluntare privind lanțul de aprovizionare. Dacă doresc, statele membre pot lua măsuri suplimentare.

Propunerea Comisiei va lua forma unei legi europene (directive) și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, celor doi colegiuitori, adică Parlamentului European și Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor membre.

Context

Potrivit programului de lucru al Comisiei pentru 2018, „Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, pentru a-i ajuta pe agricultori să își consolideze poziția pe piață și să se protejeze împotriva șocurilor viitoare”.

Această inițiativă sosește în urma referirilor la lanțul de aprovizionare cu alimente din discursurile privind starea Uniunii ale președintelui Juncker din 2015 și 2016 și este un răspuns de politică la rezoluția adoptată de Parlamentul European în iunie 2016, care invita Comisia Europeană să prezinte o propunere pentru un cadru la nivelul UE privind practicile comerciale neloiale. Mai mult, în decembrie 2016, Consiliul a îndemnat Comisia să realizeze o evaluare a impactului în vederea propunerii unui cadru legislativ la nivelul UE sau a unor măsuri nelegislative pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale.

Încă de la începutul mandatului său, Comisia a depus eforturi pentru realizarea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil și mai echilibrat. În 2016, am instituit Grupul operativ pentru piețele agricole (Agricultural Markets Taskforce – AMTF), pentru a evalua rolul fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente în ansamblul său și pentru a face recomandări privind modul în care poate fi consolidat acest rol. Pe baza acestor recomandări, în 2017, Comisia a lansat o evaluare inițială a impactului și o consultare publică privind îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu alimente, inițiative care au contribuit la identificarea practicilor comerciale neloiale specifice vizate de directivă. Un sondaj de opinie realizat recent la nivelul întregii UE, publicat în februarie 2018, arată că marea majoritate a respondenților (88 %) consideră importantă consolidarea rolului fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. 96 % dintre respondenții care au participat la consultarea publică din 2017 privind modernizarea PAC au fost de acord cu afirmația că îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale, ar trebui să fie un obiectiv al politicii agricole comune a UE.

Propunerile se bazează pe un cod de bune practici voluntar care există deja în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, cunoscut sub numele de Inițiativa privind lanțul de aprovizionare (Supply Chain Initiative – SCI). SCI a fost lansată în 2013 de șapte asociații de la nivelul UE care cuprindeau industria produselor alimentare și a băuturilor, producători de bunuri de marcă, sectorul comerțului cu amănuntul, întreprinderi mici și mijlocii și traderi agricoli. SCI a apărut ca urmare a Forumului la nivel înalt privind mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente, condus de Comisie și lansat în 2010 pentru a ajuta la elaborarea politicilor în sectorul produselor alimentare și al băuturilor și pentru a contribui la mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente.

Informații suplimentare

Propunerea Comisiei privind combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

MEMO: Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

România, al treilea cel mai mare deficit de cont curent din UE, în ultimul trimestru din 2017 – Hotnews Mobile

Risultati immagini per deficitRomânia a înregistrat în ultimul trimestru din 2017 al treilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Marea Britanie și Grecia, arata datele Eurostat .

În ultimele trei luni ale anului trecut, cel mai mare deficit din UE a fost înregistrat de Marea Britanie (17,1 miliarde euro), urmată de Grecia (-2,8 miliarde) și România (-1,4 miliarde)

17 țări din UE au înregistrat excedente, 9 deficite și două o balanță echilibrată. Cele mai mari excedente au fost realizate de Germania (+75,4 miliarde), Olanda (+20,9 miliarde), Italia (+15,6 miliarde) și Irlanda (+14,9 miliarde).

UE28 a înregistrat excedente în relația cu Statele Unite (+52,5 miliarde), Elveția (+14,8 miliarde), centre financiare offshore (+13,6 miliarde), Brazilia (+7,9 miliarde), Canada (+7,3 miliarde), Hong Kong (+6,1 miliarde) și India (+0,9 miliarde).

Deficite au fost înregistrate pe relația cu China (-27,4 miliarde), Rusia (-6,5 miliarde) și Japonia (-0,9 miliarde).

Sursa: http://m.hotnews.ro/stire/22387231

NOTA ED BOTOSANI: Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta este cunoscut și sub denumirea de deficit comercial.

 

%d blogeri au apreciat: