Category Archives: IMM – afaceri comerciale

Competiția fiscală se întețește: 8 state UE au redus cotele de impozit pe profit. România va putea miza tot mai puțin pe avantajul fiscalității scăzute

Opt state membre ale Uniunii Europene (UE) au redus cotele de impozit pe profiturile companiilor începând din 2017, cu scopul de a deveni mai competitive fiscal, arată o analiză Deloitte România, realizată pe baza datelor din rețeaua globală Deloitte. Chiar și în noul context, cota de impozit pe profit din România continuă să se afle printre cele mai mici din UE, clasându-se pe poziția a șasea. Totuși, vecinii României, Ungaria și Bulgaria au cote semnificativ mai mici decât ale României, respectiv 9% și 10%.

Sursa: Hotnews.ro

De ce avem creştere economică, dar salarii mici?

Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru?

,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiștii KeysFin.

 

Integral pe: DC NEWS

Conceptul „Coffee to go” se dezvoltă la Botoșani

Conceptul „Coffee to go” se dezvoltă la Botoșani. Marți se deschide „Aroma Caffe”, shop-ul cu o variată gamă de cafea italiană.

Doi tineri, un botoşănean și un sucevean, dezvoltă la Botoşani conceptul „Coffee to go”, deschizând, marţi, „ Aroma Caffe” , un shop prin care vor să ofere clienţilor săi gustul adevărat al cafelei italiene. Pentru a păstra gustul desăvârșit al cafelei italiene, dar şi pentru a satisface toate gusturile, aceștia au adus în Botoşani nu doar reţeta originală, ci și tot ce înseamnă materie primă din Italia.

Botosani News

Sprijin pentru micii producători și IMM-uri: măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia Europeană ia măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

Bruxelles, 12 aprilie 2018

Comisia vizează cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale, pentru a le oferi fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii mai multă certitudine și pentru a le degreva parțial de necesitatea de a gestiona riscuri pe care nu le pot controla deloc sau aproape deloc.

Comisia prezintă astăzi o propunere care interzice cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul agroalimentar. În plus, propunerea include dispoziții eficace privind punerea în aplicare: autoritățile naționale pot impune sancțiuni atunci când se constată încălcări.

Operatorii mai mici din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lanțului. Adesea, acești operatori nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori.

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Există dezechilibre în ceea ce privește puterea de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, iar prin această propunere Comisia combate ferm practicile comerciale neloiale. Luăm măsuri deoarece comportamentul neloial în afaceri subminează viabilitatea economică a operatorilor din cadrul lanțului. Stabilind standarde minime și consolidând aplicarea reglementărilor, propunerea ar trebui să garanteze că acești operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficiența lanțului în ansamblu. Propunerea reprezintă o declarație clară în favoarea unei conduite mai echitabile în afaceri.”

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: „Tăria unui lanț este dată de cea mai slabă verigă a sa. Un lanț de aprovizionare cu alimente eficient și eficace este un lanț echitabil. Propunerea prezentată astăzi se referă, în esență, la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții de negociere slabe. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. De asemenea, inițiativa vizează asigurarea unei aplicări ferme și eficace a reglementărilor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidențialitatea plângerilor, încercăm să eliminăm «factorul teamă» din lanțul de aprovizionare cu alimente.”

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Propunerea Comisiei impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competența de a impune o sancțiune proporționată și disuasivă. Această autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

Măsurile propuse completează măsurile existente în statele membre și codul de conduită al inițiativei voluntare privind lanțul de aprovizionare. Dacă doresc, statele membre pot lua măsuri suplimentare.

Propunerea Comisiei va lua forma unei legi europene (directive) și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, celor doi colegiuitori, adică Parlamentului European și Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor membre.

Context

Potrivit programului de lucru al Comisiei pentru 2018, „Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, pentru a-i ajuta pe agricultori să își consolideze poziția pe piață și să se protejeze împotriva șocurilor viitoare”.

Această inițiativă sosește în urma referirilor la lanțul de aprovizionare cu alimente din discursurile privind starea Uniunii ale președintelui Juncker din 2015 și 2016 și este un răspuns de politică la rezoluția adoptată de Parlamentul European în iunie 2016, care invita Comisia Europeană să prezinte o propunere pentru un cadru la nivelul UE privind practicile comerciale neloiale. Mai mult, în decembrie 2016, Consiliul a îndemnat Comisia să realizeze o evaluare a impactului în vederea propunerii unui cadru legislativ la nivelul UE sau a unor măsuri nelegislative pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale.

Încă de la începutul mandatului său, Comisia a depus eforturi pentru realizarea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil și mai echilibrat. În 2016, am instituit Grupul operativ pentru piețele agricole (Agricultural Markets Taskforce – AMTF), pentru a evalua rolul fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente în ansamblul său și pentru a face recomandări privind modul în care poate fi consolidat acest rol. Pe baza acestor recomandări, în 2017, Comisia a lansat o evaluare inițială a impactului și o consultare publică privind îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu alimente, inițiative care au contribuit la identificarea practicilor comerciale neloiale specifice vizate de directivă. Un sondaj de opinie realizat recent la nivelul întregii UE, publicat în februarie 2018, arată că marea majoritate a respondenților (88 %) consideră importantă consolidarea rolului fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. 96 % dintre respondenții care au participat la consultarea publică din 2017 privind modernizarea PAC au fost de acord cu afirmația că îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale, ar trebui să fie un obiectiv al politicii agricole comune a UE.

Propunerile se bazează pe un cod de bune practici voluntar care există deja în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, cunoscut sub numele de Inițiativa privind lanțul de aprovizionare (Supply Chain Initiative – SCI). SCI a fost lansată în 2013 de șapte asociații de la nivelul UE care cuprindeau industria produselor alimentare și a băuturilor, producători de bunuri de marcă, sectorul comerțului cu amănuntul, întreprinderi mici și mijlocii și traderi agricoli. SCI a apărut ca urmare a Forumului la nivel înalt privind mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente, condus de Comisie și lansat în 2010 pentru a ajuta la elaborarea politicilor în sectorul produselor alimentare și al băuturilor și pentru a contribui la mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente.

Informații suplimentare

Propunerea Comisiei privind combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

MEMO: Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

România, al treilea cel mai mare deficit de cont curent din UE, în ultimul trimestru din 2017 – Hotnews Mobile

Risultati immagini per deficitRomânia a înregistrat în ultimul trimestru din 2017 al treilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Marea Britanie și Grecia, arata datele Eurostat .

În ultimele trei luni ale anului trecut, cel mai mare deficit din UE a fost înregistrat de Marea Britanie (17,1 miliarde euro), urmată de Grecia (-2,8 miliarde) și România (-1,4 miliarde)

17 țări din UE au înregistrat excedente, 9 deficite și două o balanță echilibrată. Cele mai mari excedente au fost realizate de Germania (+75,4 miliarde), Olanda (+20,9 miliarde), Italia (+15,6 miliarde) și Irlanda (+14,9 miliarde).

UE28 a înregistrat excedente în relația cu Statele Unite (+52,5 miliarde), Elveția (+14,8 miliarde), centre financiare offshore (+13,6 miliarde), Brazilia (+7,9 miliarde), Canada (+7,3 miliarde), Hong Kong (+6,1 miliarde) și India (+0,9 miliarde).

Deficite au fost înregistrate pe relația cu China (-27,4 miliarde), Rusia (-6,5 miliarde) și Japonia (-0,9 miliarde).

Sursa: http://m.hotnews.ro/stire/22387231

NOTA ED BOTOSANI: Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta este cunoscut și sub denumirea de deficit comercial.

 

Atelierul digital de la Google (video): Creșterea productivității la lucru

https://learndigital.withgoogle.com/atelieruldigital/bonus-material/topic/140/lesson/160

Un producător de carne cu afaceri şi la Botoşani a vândut preparate de 15 milioane de euro, fără să lucreze cu supermarketurile 

Producătorul de mezeluri  a vândut preparate din carne de circa 15 milioane de euro în 2017, sărind marile rețele comerciale.

Sursă: Un producător de carne cu afaceri şi la Botoşani a vândut preparate de 15 milioane de euro, fără să lucreze cu supermarketurile – FOTO

Video: Proiect de finanţare câteva zeci de antreprenori aflaţi la început de drum

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură derulează un proiect prin care va finanţa câteva zeci de antreprenori aflaţi la început de drum cu bani sută la sută nerambursabili. Mai mult decât atât, instituţia organizează şi cursuri, unde cei înscrişi pot învăţa cum să redacteze un plan de afaceri sau cum să-şi administreze cât mai bine firma.Cine obţine aceşti bani trebuie să creeze două locuri de muncă, dintre care unul poate fi ocupat chiar de fondator

“Let”s start afacerea ta!” la Camera de Comerț Botoșani (video)

Companiile din regiunea Nord Est cer sprijin pentru recrutarea personalului calificat

http://adrnordest.ro/user/file/news/17/studiu-cerere-oferta-stt-nord-est.jpg

Studiu pentru evaluarea cererii si ofertei de servicii de transfer tehnologic in Regiunea Nord-Est

 In perioada mai-iulie 2017, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord–Est, cu sprijinul Eastern Marketing Insights SRL, a realizat Studiul pentru evaluarea cererii si ofertei de servicii de transfer tehnologic in Regiunea Nord-Est.

 Studiul a avut ca scop colectarea de date, esantionarea societatilor comerciale, analiza si interpretare rezultatelor, cu obiectivul de a evidentia tipurile de servicii de transfer tehnologic ce ar trebui dezvoltate la nivel regional pentru a raspunde cererii si capacitatii companiilor de a achizitiona astfel de servicii, precum si capacitatii entitatilor de transfer tehnologic de a intermedia valorizarea rezultatelor cercetarii si furnizarea de servicii de transfer tehnologic performante.

Principalele servicii de inovare si transfer tehnologic de care au nevoie companiile din regiunea Nord-Est sunt: sprijin pentru a recruta personal calificat tehnologic (”chiar si necalificat”, precizeaza unii respondenti) – 51,1%, finantarea inovarii – 48,1% si sprijin in afaceri – 48%.

Se remarca nevoi diferite in functie de domeniul de activitate al companiei. In general companiile din domeniile Turism si Textile si imbracaminte sunt interesate intr-o mica masura de serviciile suport mentionate in instrumentul de cercetare. La celalalt pol, companiile din sectorul Agro-alimentar sunt interesate de toate serviciile propuse. Companiile din domeniile biotehnologii TIC si Mediu, si cele care au peste 50 de angajati sunt interesate de toate serviciile din gama propusa si doar ”finantarea inovarii” este un serviciu solicitat sub media esantionului. Se estimeaza ca serviciile suport mentionate vor fi utilizate cu o frecventa de pana la 5 ori pe parcursul unui an (70,3% din esantion).

Cele mai multe universitati si institute de cercetare colaboreaza cu IMM-uri si exista chiar cazuri de buna practica. Totusi, aceste interactiuni genereaza o pondere mica din profitul sau cifra de afaceri a entitatilor care ofera servicii de transfer tehnologic si reprezinta, mai degraba, cazuri sporadice.  Entitatile de cercetare apreciaza interesul IMM-urilor pentru serviciile de cercetare-dezvoltare la un nivel mediu, considerand insa ca acest interes va creste. Gradul de implicare intr-un parteneriat in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii depinde de domeniul de activitate al companiei si de cifra de afaceri. Cu cat creste marimea companiei, cu atat sansele ca aceasta sa fie implicate intr-un parteneriat in domeniul cercetarii este mai mare; companiile din sectoarele Agro-alimentar, Biotehnologii, IT&C si Mediu sunt cele care colaboreaza cel mai mult cu institutiile de cercetare.

Documentul complet poate fi descarcat de aici:
Studiu pentru evaluarea cererii si ofertei de servicii de transfer tehnologic in Regiunea Nord-Est

Cu stima,

Constantin Amarinei

************************************************

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

%d blogeri au apreciat: