Category Archives: Demografie
România a pierdut cei mai mulți muncitori din UE
O statistică europeană confirmă pierderea uriaşă de populaţie suferită de România în ultimele decenii. România are cel mai mare procent de cetăţeni apţi de muncă stabiliţi în străinătate.
Sursa: Digi 24
Statistica zilei: Unul din cinci români apți de muncă locuiește în alt stat UE
Aproape o cincime (19,7%) dintre cetățenii români cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani avea, în 2017, rezidența în alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit oficiului de statistică a UE, Eurostat.
Procentul românilor de vârstă activă ce locuiesc în altă țară UE este de departe cea mai ridicată în rândul statelor europene. Pe locul doi în topul Eurostat se află Lituania (15% dintre cetățenii acestei țări în vârstă de 20-64 de ani își au rezidența în alt stat UE), urmează apoi Croația (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) și Bulgaria (12,5%).
Integral pe Euractiv
Un dezastru pe care nu îl opreşte nimeni: Anual, România pierde 140.000 de oameni, care înseamnă aproape 2 miliarde euro numai din salarii
Economia României pierde anual câte aproximativ 2 miliarde de euro din cauză că 140.000 de locuitori „dispar“ din statistici, fie din cauza migraţiei în străinătate sau din cauza sporului natural negativ.
„Avem un deficit natural de aproape 70.000 de persoane şi un deficit din zona de migraţie tot de circa 70.000 de persoane – mai scăzut decât în anii trecuţi –, dar, per total avem o scădere a populaţiei cu 140.000 de persoane în ultimul an. Dacă ar fi să facem o proiecţie simplistă, vom vedea că în următorii 4- 5 ani populaţia va scădea sub 19 milioane de persoane“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.
Sursa: Ziarul Financiar
România, țara din UE cu cele mai multe mame minore. O fetiță din Sălaj a născut la 12 ani
Datele Eurostat plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de mame minore la categoriile de vârstă 10-14 ani şi 15-19 ani, conform statisticilor aferente anului 2016. Mai mult, circa o treime din totalul european al mamelor minore cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani erau din ţara noastră.
În acelaşi an, în Sălaj au devenit mame 131 de minore, pentru ca în 2017 numărul lor să ajungă la 92, potrivit datelor centralizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).
Sursa: Pro Tv
România reprezinta 4% din populația Uniunii Europene.
În anul 2017, România reprezinta 4% din populația Uniunii Europene.
Descoperă și tu datele publicate de Eurostat în pagina: . cc Institutul Național de Statistică
Vârsta medie de pensionare crește peste tot în UE. Unde e România
Costurile cu plata pensiilor cresc în fiecare an în toate țările membre UE. Motiv pentru care vârsta medie de pensionare va creşte cu aproximativ doi ani în următoarele patru decenii.
Țări precum Danemarca, Italia şi Olanda, unde vârsta de pensionare este acum legată de speranţa de viaţă, intenţionează să majoreze în continuare vârsta de pensionare. Franţa, în schimb, intenţionează să aibă vârste standard de pensionare sub 65 până în 2060.
Integral pe CAPITAL
Raport/ Pensii în UE: 17,3 milioane de pensionari europeni expuşi riscului sărăciei
Comisia Europeană – Comunicat de presă
Pensiile în UE: se recunosc eforturile statelor membre de a asigura pensii adecvate, dar mai sunt multe de făcut
Bruxelles, 30 aprilie 2018
Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018, publicat astăzi, analizează modul în care actualele și viitoarele pensii contribuie la prevenirea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă și la menținerea veniturilor bărbaților și femeilor pe toată durata pensionării.
Documentul subliniază că statele membre acordă, în reformele lor, tot mai multă atenție asigurării unor pensii adecvate și sustenabile, dar precizează că în viitor vor fi necesare măsuri suplimentare.
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Orice persoană aflată la pensie are dreptul la o viață demnă. Acesta este un principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale. Pensiile adecvate sunt esențiale în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul persoanelor în vârstă din Europa, în special în rândul femeilor. Totodată, trebuie să ne asigurăm că persoanele cu contracte atipice de muncă sau care desfășoară o activitate independentă nu sunt lăsate deoparte. Prioritatea noastră trebuie să fie continuarea reformelor care încurajează asigurarea unor pensii adecvate pentru toți cetățenii.”
În prezent, numărul europenilor în vârstă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială este cu 1,9 milioane mai mic decât cu un deceniu în urmă, iar numărul lucrătorilor vârstnici aflați încă în câmpul muncii a crescut cu 4,1 milioane, și aceasta doar în ultimii trei ani. În ciuda acestor îmbunătățiri ale situației pensionarilor din Europa, nu ne putem permite să ne mulțumim doar cu atât. Potrivit raportului, în prezent, aproximativ 17,3 milioane sau 18,2 % din persoanele în vârstă (cu vârste de și peste 65 de ani) din UE sunt, în continuare, expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Această cifră a rămas aproape neschimbată din 2013 încoace. În plus, rămân diferențe semnificative între țări și grupuri de populație. De exemplu, pensiile femeilor sunt în continuare cu 37 % mai mici decât cele ale bărbaților din cauza salariilor mai reduse și a vieții profesionale mai scurte ca urmare a responsabilităților de îngrijire. În mod similar, persoanele cu contracte de muncă atipice sau care desfășoară o activitate independentă se confruntă adesea cu condiții mai puțin favorabile pentru accesarea și acumularea drepturilor la pensie decât persoanele cu contracte de muncă standard. Riscul de sărăcie și de excluziune socială în rândul persoanelor în vârstă crește și odată cu vârsta. Mai mult de jumătate dintre persoanele în vârstă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE sunt în vârstă de 75 de ani sau mai mult. Acest lucru se datorează faptului că, deși nevoile cresc odată cu vârsta, valoarea pensiilor scade în timpul perioadei de pensionare.
Statele membre au acordat măsurilor menite să garanteze caracterul adecvat al pensiilor un loc mai proeminent în centrul eforturilor lor în materie de politici, în special în ceea ce privește persoanele cu pensii mici, dar mai sunt încă multe de făcut. Pentru a asigura pensii adecvate și sustenabile, atât în prezent, cât și în viitor, sistemele de pensii trebuie să ia măsuri pentru prelungirea vieții profesionale, ținând cont de creșterea continuă a speranței de viață. Acest lucru poate fi realizat prin încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos, adaptarea vârstei de pensionare; recompensarea pensionării la o vârstă mai înaintată și descurajarea pensionării anticipate. Opțiunile flexibile de lucru, inclusiv posibilitatea de a combina pensia cu venituri din muncă, precum și stimulentele fiscale în favoarea pensionării tardive devin din ce în ce mai răspândite și vor continua să fie importante.
De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a reduce diferențele dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor, punând în aplicare politici privind egalitatea de șanse care vizează femeile și bărbații de vârstă activă, de exemplu, prin promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a unei distribuții egale a responsabilităților de îngrijire, prin abordarea problemei participării pe piața forței de muncă, a intensității muncii și a întreruperii carierei. În special, politicile în materie de pensii ar trebui să protejeze în mod adecvat întreruperile carierei din motive de îngrijire. În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia își propune să sprijine statele membre în aceste eforturi, de exemplu prin propunerea sa de creare a unui echilibru mai bun între viața privată și cariera profesională pentru părinții care lucrează și pentru îngrijitori.
În cele din urmă, este, de asemenea, important să se extindă în continuare drepturile la pensie ale persoanelor cu contracte atipice sau care desfășoară o activitate independentă și să se promoveze intensificarea economisirii pentru pensie. În acest context și sub egida Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia a prezentat recent o propunere de recomandare privind accesul la protecție socială.
Context
Pilonul european al drepturilor sociale a fost prezentat de Comisie în aprilie 2017 și a fost proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017. Principiul 15 din Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște dreptul lucrătorilor și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă la o pensie care să le asigure un venit adecvat.
Raportul privind adecvarea pensiilor este elaborat o dată la trei ani de către Comisia Europeană și Comitetul pentru protecție socială. Ediția din 2018 analizează modul în care actualele și viitoarele pensii contribuie la prevenirea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă și la menținerea veniturilor bărbaților și femeilor pe toată durata pensionării.
Raportul este dedicat analizei comparative a caracterului adecvat al pensiilor în UE-28. Acesta examinează actualul nivel de trai al persoanelor vârstnice, precum și modul în care acesta este determinat de sistemele de pensii, face o prezentare a recentelor reforme ale pensiilor și se încheie prin analizarea principalelor provocări la adresa adecvării pensiilor viitoare și a mijloacelor de soluționare a acestora.
Totodată, raportul oferă o descriere mai detaliată a sistemelor de pensii și a adecvării pensiilor în fiecare dintre cele 28 de state membre.
Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018 și concluziile sale referitoare la politici au fost adoptate de Comitetul pentru protecție socială la 25 aprilie 2018. Concluziile raportului referitoare la politici urmează să fie aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori în iunie 2018 și vor fi integrate în procesul semestrului european.
Raportul privind adecvarea pensiilor este complementar Raportului din 2018 privind îmbătrânirea populației, care va fi elaborat în curând de Comitetul pentru politică economică și va evalua impactul viitoarelor cheltuieli cu pensiile asupra sustenabilității finanțelor publice.
Informații suplimentare
Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la o vârstă înaintată în UE, volumul I și volumul II.
Site web privind Pilonul european al drepturilor sociale
Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook și pe Twitter
Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene
IP/18/3507
Persoane de contact pentru presă:
Christian WIGAND (+32 2 296 22 53)
Sara SOUMILLION (+32 2 296 70 94)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
DOCUMENT EUROSTAT: Rata somajului in tarile UE
În peste 80% din regiunile UE, rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani a scăzut în 2017 comparativ cu 2016, iar în 60% din regiuni declinul a fost de cel puţin 0,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, ratele regionale ale șomajului au continuat să varieze foarte mult în regiunile UE, cu cele mai scăzute rate fiind înregistrate în Praga (1,7%) în Republica Cehă și Trier (2,0%) în Germania, urmată de regiunile din Cehia Střední Čechy și Jihozápad și regiunile germane Niederbayern și Mittelfranken (toate 2,1%). La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Dytiki Makedonia (29,1%) în 2009 Grecia, Ciudad Autónoma de Melilla (27,6%) în Spania, Dytiki Ellada în Grecia și Extremadura în Spania (ambele 26,3%), Mayotte (25,9%), regiunea de peste mări din Franța și Andalucía (25,5%) în Spania. RAPORT COMPLET
Eurobarometru: Doar 59% dintre români se consideră fericiţi, faţă de 83% media europeană!
Exodul românilor, confirmat: România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia
Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”.
În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinţei.
Sursa: Ziarul Financiar