Monthly Archives: iunie 2016

Concursul de reportaje video “Botoșani, orașul meu drag”

02. poza 03. poza 04. poza 05. poza 06. poza 07. poza 08. poza 10. poza

Concursul de reportaje video “Botoșani, orașul meu drag”, gata de start. Reportaje realizate de copii și adolescenți

A fost dat startul celei de-a III-a ediții a concursului de reportaje video “Botoșani, orașul meu drag”, organizat de Asociația Buzzmedia și finanțat de Primăria Botoșani. De la an la an, numărul copiilor și adolescenților participanți este tot mai mare, iar interesul și entuziasmul lor se pot observa de fiecare dată la fiecare întâlnire de constituire a echipelor când se aleg și subiectele pentru reportajele ce urmează a fi făcute.

Anul acesta, sunt 9 echipe, cu una mai mult față de anul trecut și 8 juniori, de asemenea, și numărul acestora în creștere, chiar cu jumătate mai mult față de anul trecut.

Concursul de reportaje video “Botoșani, orașul meu drag” este organizat pe două secțiuni, Buzz și respectiv Junior. Secțiunea Buzz se adresează adolescenților cu vârste între 12 și 16 ani, iar secțiunea Junior, copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani. Participanții se împart în echipe de câte trei, 2 adolescenți care participă la secțiunea Buzz și 1 copil care participă la secțiunea Junior. Fiecare echipă are de realizat un reportaj pe o temă dată, trasă la sorți. Adolescenții realizează reportajul efectiv fiind evaluați pentru modul în care au știut să pună în valoare subiectul, în timp ce cei mai mici, juniorii, au de realizat un standup tv și un interviu cu una din sursele pe care echipa sa le abordează în realizarea materialului.

Participanții lucrează atât la realizarea efectivă a reportajului, cât și la lucrările de montaj ale acestuia. Concursul se adresează în mod special copiilor înscriși la cercul de jurnalism „Micii reporteri” unde se realizează singurul ziar scris de copii și adolescenți din Botoșani.

Anul acesta, subiectele pe care copiii-reporteri le vor avea de realizat sunt diverse cum ar fi: „Ia, tradiție sau (și) modă?”, „Meserii uitate la Botoșani”, „Botoșani, județul geniilor”, „Potențialul turistic în Botoșani”, „Pericolul DEEE”, „Centrul Vechi, loc cu personalitate în Botoșani”, „Viață trăită în pasiune,” „Drepturile copilului în Europa, respectate la Botoșani?”, „Joburi estivale râvnite de adolescenți.

Participanții vor avea la dispoziție toată luna iulie pentru realizarea reportajelor, urmând ca spre finalul lunii august, cele mai bune reportaje să fie premiate. De menționat că la întâlnirea de lansare a celei de-a III-a ediții a concursului de reportaje „Botoșani, orașul meu drag”, a fost prezent și coordonatorul Centrului Europe Direct Botoșani, Radu Căjvăneanu, care în calitatea sa de jurnalist, le-a oferit indicații și sfaturi copiilor pentru abordarea subiectelor. Totodată, reprezentantul Europe Direct Botoșani a anunțat intenția de a acorda premii pentru trei dintre reportajele realizate. Valoarea acestora va fi în funcție de calitatea și abordarea subiectele abordate.

Premiile concursului finanțat de Primăria Botoșani sunt în valoare de 500 lei locul I, 300 lei – locul II, 200 lei- locul III și câte două mențiuni a 50 lei fiecare. Anul trecut, datorită implicării deosebite a participanților, au mai fost acordate două mențiuni, lucru care, cel mai probabil, se va întâmpla și la această ediție. La secțiunea Junior se vor acorda diplome, trofee și cărți.

Concursul de reportaje video “Botoșani, orașul meu drag” face parte din proiectul “Atelierele Buzz-Jurnalism pentru copii III”, derulat de Asociația Buzzmedia și finanțat de Municipiul și Consiliul Local Botoșani.

Euro-Botoșani, semestrul I 2016

 

Publicație tipărită editată de Centrul Europe Direct Botoșani în 8 pagini format A3, tiraj 1000 exemplare

Euro-Botoșani semestrul I 2016

Comitetul Regiunilor al UE-Buletin informativ – Iunie 2016

Buletin informativ
al Comitetului European al Regiunilor
Iunie 2016 – Urmăreşte-ne pe   bird.gif Facebook.png 
Focus
Declarația președintelui Comitetului European al Regiunilor, dl Markku Markkula, referitoare la referendumul din Regatul Unit privind apartenența la Uniunea Europeană
Poporul britanic a decis să își definească viitorul în afara Uniunii Europene. Comitetul European al Regiunilor – adunarea UE a reprezentanților locali și regionali – regretă, dar respectă această decizie. Aceasta survine într-un moment în care (nu numai în Europa, ci în întreaga lume) trebuie să ne concentrăm toate resursele pe rezolvarea actualelor și urgentelor provocări societale, economice și de mediu.
Principalele teme ale Adunării UE a reprezentanților locali și regionali
În sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor din 15 și 16 iunie, principalele teme de dezbatere au fost: efortul de a ajuta industria siderurgică din Europa, combaterea radicalizării și revizuirea bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali a adoptat, de asemenea, recomandări privind modul de gestionare a deșeurilor, reducerea risipei de alimente și răspunsul la provocările demografice din Europa, prezentând și o evaluare proprie a strategiei de extindere a UE. Au fost desemnați și premiați câștigătorii concursului „Regiune europeană întreprinzătoare”, ediția 2017.
CoR la lucru
Eforturile poliţiei nu îi vor împiedica pe teroriști, susţin orașele Europei
Liderii politici din orașele și regiunile Uniunii Europene au lansat un apel pentru sporirea investițiilor în politicile de prevenire a radicalizării și îndeamnă autoritățile locale, naționale și europene să îmbunătăţească controalele la frontieră și să se concentreze pe acele zone în care „diversele forme de criminalitate organizată sunt larg răspândite”.
Liderii locali și regionali solicită obiective mai ambițioase în materie de gestionare a deșeurilor
Comitetul European al Regiunilor dorește ca legislația viitoare să includă obiective mai exigente pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale și obiective pentru ambalajele din plastic, de îndeplinit până în 2030, precum și obiective separate obligatorii privind reutilizarea anumitor fluxuri de deșeuri. CoR solicită ca responsabilitatea extinsă a producătorului să fie consolidată în cadrul directivelor privind deșeurile, însă cu garantarea menținerii competitivității industriei. Impactul potențial al pachetului legislativ privind deșeurile este considerabil. Prin măsurile propuse, s-ar putea crea peste 180 000 de locuri de muncă directe, evitându-se totodată emiterea a 443 de milioane de tone de gaze cu efect de seră până în 2030.
Procesul de extindere trebuie să implice nivelurile locale și regionale
În prezent, liderii politici din orașele și regiunile Uniunii Europene recunosc progresele înregistrate în procesul de extindere în cursul anului trecut, dar afirmă că trebuie întreprinse mai multe acțiuni pentru a implica autoritățile locale și regionale în cele șapte țări care doresc să adere la UE.
Ştiri locale
Proiect european la Arad pentru modernizarea Centrului Şcolar pentru Educaṭie Incluzivă
​Finanṭat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenţie 3.2 „Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”, proiectul “„Extindere şi dotarea cu echipamente specifice a Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Arad” a beneficiat de un buget nerambursabil de 2.859.007 lei (3.921.113 lei buget total) pentru asigurarea infrastructurii şi logisticii necesare serviciilor de pregătire-educare şi asistenţă socială pe care le oferă copiilor cu nevoi speciale.
Drumul către fosta capitală a Daciei modernizat cu bani europeni
​Inaugurarea oficială a drumului județean care duce din localitatea Costești, judeṭul Hunedoara, până la cetatea Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, a avut loc în luna mai a.c., lucrările fiind posibile datorită implementării proiectului „Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetăților dacice din Munții Orăștiei”.
Consiliul Judeṭean Maramureṣ implicat în proiectul Erasmus+ „ABCD – Awareness Building of Cultural Diversity”
În luna mai a.c., s-a desfăṣurat prima activitate de mobilitate a proiectului „ABCD – Awareness Building of Cultural Diversity” (Dezvoltarea conştientizării diversităṭii culturale), iniṭiativă derulată de asociaţia The Wharton Trust din regiunea Greater Manchester, Marea Britanie, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Maramureş ṣi cofinanṭată prin programul european Erasmus+.
Parcuri balneare modernizate în staţiunea Călimăneşti – Căciulata din judeṭul Vâlcea
​Binecunoscuta staṭiune balneară Călimăneṣti-Căciulata, renumită pentru izvoarele cu ape minerale sulfuroase, beneficiază din această primăvară de finalizarea implementării unui proiect de modernizare a parcurilor balneare. Iniṭiativa aparṭine Unităṭii Administrativ-Teritoriale (UAT) Călimăneṣṭi-Căciulata ṣi Unităṭii Administrativ-Teritoriale Vâlcea, care au reuṣit să acceseze fonduri de cofinanṭare prin «Programul Operaţional Regional» 2007-2013, Axa prioritară 5 «Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului», Domeniul de intervenţie 5.2 «Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice».
Cluster de management al destinaṭiilor turistice în judeṭul Harghita
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, entitate înfiinţată la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita în 2009, a organizat în luna mai a.c. un forum destinat turismului, eveniment menit să aducă laolaltă asociațiile și firmele din judeṭ care activează în acest domeniu.
Harghita îṣi promovează specificul local la Bruxelles
​​Cu prilejul Zilei Europei, pe 28 mai a.c., instituṭiile europene de la Bruxelles ṣi-au deschis porṭile, invitându-i pe cei interesaṭi să afle mai multe despre rolul lor, activităṭile desfăsurate, provocările, dar ṣi beneficiile Uniunii Europene pentru cei 508 milioane de locuitori ai săi.
Agenda
06-bratislava-web-banner-RO.jpg


1 iulie
Comunicarea privind investițiile la nivelul UE și la nivel național, regional și local, Bruxelles


4 iulie
A 9-a ședință a Comisiei COTER, Bruxelles


8 și 9 iulie
Factorul [T]: destinația – Bratislava, Bratislava


13 iulie
Dejun de informare: sondaj privind rolul parlamentelor subnaționale în UE, Bruxelles


2955-webbanner-RO.png

 

Creme și uleiuri de plajă – studiu APC România

Laboratorul de chimie din cremele și uleiurile pentru plajă

27.06.2016

Studiul privind calitatea cremelor și uleiurilor pentru plajă face parte din Campania naţională de informare şi educare “Să învăţăm să gândim în termeni chimici”.
Alegerea unui produs cosmetic din grupa creme și uleiuri pentru plajă nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestora, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. La fel ca în toate acțiunile sale, APC își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării, în cunoștință de cauză, a cremelor și uleiurilor pentru plajă.

Sărutul soarelui – despre radiații
Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc cu o suprafață de 1,5 metri pătrați în cazul unui adult și îndeplinește următoarele roluri: producerea vitaminei D, reglarea temperaturii și protecția împotriva razelor ultraviolete. În piele se află glandele sudoripare cu rol de reglare a temperaturii corpului, glandele sebacee care mențin epidermul moale și îl protejează de agenții externi și receptorii nervoși. Stratul profund al pielii este responsabil pentru producerea de melanină, care absoarbe razele ultraviolete nocive și creează un pigment care îi oferă pielii aspectul de bronz după expunerea la soare.
Energia Soarelui ajunge pe Pământ sub formă de radiații electromagnetice și sub formă de fluxuri de materie. Radiația solară este definită ca radiație electromagnetică, cu lungimi de undă din întreg spectrul undelor electromagnetice. Se consideră că majoritatea acestora sunt în spectrul luminii ultraviolete (UV), al luminii vizibile și al radiațiilor infraroșii (căldura). Se mai consideră că o mare parte a radiațiilor solare nocive care vin către Pământ sunt blocate de straturi de protecție („filtre“) din atmosfera înaltă a Pământului: „stratul“ de ozon, de exemplu, blochează o mare parte din radiațiile ultraviolete, care ajunse integral pe Pământ ar nimici aproape toate formele de viață în mai puțin de o jumătate de oră.
Problematică specială este dezvoltată în legătură cu radiațiile UV, care au cele mai multe efecte asupra corpului omenesc.

Categoria de radiații Proprietăți și efecte Protejare
UV-A – sunt dificil de filtrat, penetrează pielea până la dermă, dar și sticla, chiar unele straturi vestimentare
– responsabile de îmbătrânirea celulară și de apariția cancerului de piele
– efecte în timp; considerate totuși relativ sigure
– sunt aplicate în saloanele de bronzare
sunt filtrate doar de unele produse de protecție solară
UV-B – la început au fost considerate cele mai periculoase
– efecte mai rapide
– sunt intense în sezonul cald și la mijlocul zilei;
– produc arsuri cutanate
– sunt filtrate de sticla din geamul ferestrelor, de ochelari etc.
– sunt filtrate de aproape toate produsele de protecție solară
UV-C – sunt absorbite de stratul de ozon

În acest context s-a dezvoltat conceptul de protecție solară, care reprezintă totalitatea metodelor, materialelor și substanțelor care protejează omul împotriva efectelor radiațiilor UV.

Protecția solară pe înțelesul tuturor
Ce este SPF? Factorul de protecție solară – SPF indică gradul de protecție împotriva arsurilor solare al fiecărui produs printr-un număr care arată de câte ori este mai mare timpul care trece de la aplicarea cremei până la înroșirea pielii, față de timpul de înroșire a pielii fără aplicarea cremei. Valorile acestui factor variază de la 6 la 50+. Explicația ar fi valabilă la produsele SPF 15, dar medicii de specialitate avertizează că nu trebuie să ne imaginăm că un produs cu SPF 50 ne protejează triplu față de altul cu SPF 15, deși ambele ecranează foarte bine radiațiile UV-B. Concret, produsele cu SPF 6 absorb 87,5% din radiații, cele cu SPF 12 absorb 91,7% din radiații, SPF 15 absoarbe 94%, … iar SPF 50 absoarbe 98% din radiații.

În termeni standardizați, pentru o înțelegere facilă, toate cremele de protecție solară se supun următoarei clasificări:

  • cu nivel scăzut de protecție: SPF 6
  • cu nivel mediu de protecție: SPF 12
  • cu nivel înalt de protecție: SPF 15-25
  • cu nivel foarte ridicat: SPF 30-50
  • cu nivel extrem de ridicat: SPF 50+

Chimie și etichete
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: alcool etilic, parabeni (conservanti), ftalați, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranți sintetici, alergeni, parfum, sulfați, alcali, Sodium Laureth Sulfate (SLES), Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan. Analizând informatiile de pe ambalajele a 46 de produse din portofoliul urmatoarelor branduri: A-Derma, Apivita, Bioderma, Clarins, Clinique, Collistar, Elmiplant, Fabulous, Garnier, Gerocossen, Gerovital, Jason, La Roche Posay, Alverde, Avene, L’erbolario, Sun Dance, Nivea, Plant Activ, Sensive, Skin Gard, Vichy, Lancaster si Biotherm, au reieșit următoarele:

  • 57% dintre produsele analizate au în compoziție parfum;
  • 39% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de dioxid de titan;
  • 36% dintre produsele analizate au în compoziție fenoxietanol;
  • 24% dintre produsele analizate au în compoziție polietilen glicol;
  • 21% dintre produsele analizate au în compoziție propilen glicol;
  • 20% dintre produsele analizate au în compoziție disodium EDTA;
  • 20% dintre produsele analizate au în compoziție parafina;
  • 15% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de tetramethylbutylphenol
  • 16% dintre produsele analizate au în compoziție coloranti sintetici;
  • 14% dintre produsele analizate au în compoziție alcool etilic;
  • 8% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de silica;
  • 7% dintre produsele analizate au în compoziție palmitat de retinol;
  • 7% dintre produsele analizate au în compoziție benzophenone-3;
  • 5% dintre produsele analizate au în compoziție ethylhexyglicerin;
  • 5% dintre produsele analizate au în compoziție parabeni/conservanti;
  • 1% dintre produsele analizate au în compoziție lilial;
  • 1% dintre produsele analizate au în compoziție BHT;

Parfumurile sintetice (flagrance) (există în 57% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice conțin ftalați care au rolul de a face persistent mirosul și care pătrund foarte rapid în piele crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2. De asemenea, parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.
Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 39% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în unele creme solare. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului  a clasificat Dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale absorbției de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, creșterea colesterolului etc.
Phenoxyetanolul (există în 36% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central și poate da stări de vomă.
PEG (Polyethylene Glycol) (există în 24% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Polyethylene Glycol-ul are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul de după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen.
Propylen glycol (există în 21% dintre produsele analizate) este un emulsificator și are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.
Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 20% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic care se regăsește în 20% dintre produsele analizate. Acest ingredient poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.
Coloranții sintetici (există în 16% dintre produsele analizate) sunt folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției. Aceștia conțin săruri ale metalelor grele care depozitează toxine în piele provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni.
Benzophenone -3 (există în 7% dintre produsele analizate) – protejează cosmeticele și produsele de îngrijire personală de la deteriorare, absorbind, reflectând și împrăștiind razele UV. Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca protecție solară (nu necesită prescripție medicală) în concentrații de până la 6%. În Suedia folosirea acestui ingredient în cosmetice este interzisă. Benzophenone – 3/ Oxibenzona este un compus organic derivat al benzofenonei (benzofenona-3) și este frecvent întâlnită în cremele destinate protecției solare, fiind un absorbant pentru razele UVB și UVA.  Face deci parte din categoria filtrelor solare. Totuși, odată intrată în piele, oxibenzona acționează ca fotosensibilizator, astfel că expunerea la lumina soarelui poate deveni periculoasă. Reacții fotoalergice, disfunctionalități endocrine, modificări la nivel celular și chiar cancer sunt riscuri asociate oxibenzonei, potrivit unui număr mare de studii luate în considerare de specialiștii de la SKIN DEEP la realizarea fișei de evaluare a ingredientului.
Palmitatul de retinol (există în 7% dintre produsele analizate) este un derivat de vitamina A, care este și el asimilat prin piele și pare să fie responsabil pentru formarea de tumori ale pielii și leziuni canceroase interne. Oficial, palmitatul de retininol este considerat un ingredient inactiv, dar o serie de studii au arătat că acest aditiv se modifică sub influența soarelui și produce mari cantități de radicali liberi care pot duce la deteriorarea ADN-ului.
Parabenii (există în 5% dintre produsele analizate) sunt conservanți ce apar în cremele solare sub formă de „methyl-”, „ethyl-” și „propyl-paraben” și se regăsesc în produsele analizate. Provoacă alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la distrugerea ADN-ului. Din păcate, funcția parabenilor, adică cea de conservare a produselor cosmetice a fost preluată de altă categorie de substanțe chimice, cunoscută sub denumirea de chelatori și anume Tetrasodium EDTA sau Disodium EDTA. Rolul acestor substanțe este de a păstra culoarea și parfumul cremelor pentru plajă, adică de a împedica râncezirea produselor. Deci, urmăriți pe eticheta cremelor și uleiurilor pentru plajă și aceste două substanțe!
Butylphenyl methylpropional (lilial) (există în 1% dintre produsele analizate)ingredient parfum, rol de mascare/acoperire a mirosului. Conform Directivei UE 1223/2009, acest ingredient este inclus pe lista cu substanțe alergene (Anexa 3 – Substanțe pe care produsele cosmetice nu trebuie să le conțină decât cu anumite restricții). Butylphenyl Methylpropional trebuie indicat pe etichetă atunci când este folosit în concentrații mai mari de 0.001% în produsele pentru îngrijirea pielii de tip leave-on, și 0.01% în produsele pentru îngrijirea pielii care se clătesc, de tip rinse-off.
Ethylhexyglicerin (există în 5% dintre produsele analizate) poate cauza reacții alergice și iritații. Multe produse cosmetice ce se pretind a fi „fără conservanți” conțin acest conservant.
BHT (Hidroxitoluen butilat) (există în 1% dintre produsele analizate) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen. Deja interzise în Uniunea Europeană, BHA și BHT sunt folosite ca stabilizatori și conservanți în produsele cosmetice. BHA este considerat un agent cancerigen. BHT este un ingredient pe bază de toluen, care este un iritant moderat și poate favoriza apariția tumorilor.

 „Din păcate, alegerea unei creme de protecție solară pentru copii, de către cei mai mulți părinți, se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele creme care conțin parabeni/conservanți, alcool etilic, ftalați, formaldehyde, silicon, nanoparticule de silică, nanoparticule de dioxid de titan, nanoparticule de tetramethylbutylphenol, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietanol, uleiuri minerale, benzophenone-3, nickel, alergeni cunoscuți, parafine, parfum sintetic. Având în vedere compoziția chimică a unor astfel de produse, ne exprimăm temerea în legătură cu potențialul cancerigen, mutagen sau toxic al unor ingrediente, care creează o lipsă de siguranță pentru consumatori.  Dacă luăm în calcul denumirea „parfum” acesta poate avea peste 200 de ingrediente în compoziția lui. Cele mai multe produse indică doar cuvântul parfum în lista ingredientelor. Câteva dintre problemele pe care le cauzează aceste parfumuri sunt: migrenele, amețeală, iritații ale pielii, hiperpigmentare, tuse violentă, vomă. Acesta este motivul pentru care sfătuim consumatorii să evite produsele destinate copiilor care conțin parfumuri și facem un apel către instituțiile statului să verifice modul în care producătorii respectă legislația în vigoare. Faptul că suntem atenționați de către unii producători asupra acestui lucru, dovedește că unele ingrediente din compoziția chimică a acestor produse pot provoca anumite afecțiuni medicale copiilor voștri. Având în vedere că în acest tip de produs predomină ingredientele de natură chimică, consumatorii trebuie să se informeze în prealabil la medicul pediatru/dermatolog. Totodată, vă recomand să nu cumpărați acele creme de protecție solară care nu au informații suficiente/clare referitoare la data de expirare și al căror tub nu prezintă un sigiliu, care, de fapt, oferă siguranță în privința necontaminării conținutului produsului respectiv. Termenul de valabilitate al produsului trebuie întotdeauna să fie un criteriu important în alegerea produsului. Nu vă lăsați păcăliți de anumite mențiuni, cum ar fi: cea mai bună cremă pentru copii, dezvoltată împreună cu medicii pediatri, recomandări ale asociațiilor profesionale etc, care apar pe ambalajul unor creme și uleiuri de protecție solară, acestea sunt folosite numai în scop de marketing pentru a vă convinge să cumpărați acele produse.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.

Studiul complet poate fi citit aici.

Share
+1
Forward
Conf. Univ. Dr.
Costel Stanciu
Președinte al APC
0723 004 407

Ziua Universală a Iei cu IHTIS la Memorialul Ipotești

Declarație comună privind referendumul din Regatul Unit

Declarația comună a președintelui Parlamentului European Martin SCHULZ, președintelui Consiliului European Donald TUSK, prim-ministrului Mark RUTTE, în numele Președinției rotative a Uniunii Europene, și președintelui Comisiei Europene Jean-Claude JUNCKER:

STATEMENT-16-2329_EN

STATEMENT-16-2329_FR

Varianta în limba română traducere Europe Direct Botoșani – text neoficial

declaratie comuna

Ghidurile solicitantului actualizate pentru Prioritatile de investitii Patrimoniu, Mediu urban, Drumuri județene, Infrastructură turism

Lactatele „fără lapte“, „brânza de cauciuc“ și alte „creații“ năstrușnice și nesănătoase

Comunicat de presă APC România

Clorura de calciu, soluţie pentru dezăpezirea străzilor, se regăsește în multe sortimente de brânzeturi!

Brânzeturi  cu amidon, clorură de calciu, acid citic, nitrat de sodiu și natamicină

22.06.2016
Studiul privind calitatea brânzeturilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 34 tipuri de brânzeturi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește denaturarea unor sortimente de brânzeturi cu impact asupra bugetului și sănătății consumatorilor.
Analizele realizate de experții APC au condus la descoperirea următoarelor substanțe în unele sortimente de brânzeturi:

  • Folosirea amidonului în rețeta unor sortimente de brânză mozzarella de către unii producători induce în eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obține numai din lapte, fără adaosuri de altă natură
  • Folosirea natamicinei (E 235) în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, acest aditiv alimentar este folosit ca și conservant artificial cu acțiune antibiotică, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor agenți microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greață, vomă, anorexie, diaree și iritarea pielii;
  • Folosirea în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme și care poate provoca reacții alergice;
  • Folosirea clorurii de calciu (E509) în unele sortimente de cașcaval, ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant.
  • Folosirea nitratului de sodiu în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

În același timp, alte produse care le-au atras atenția experților APC au fost cele grupate generic sub denumirea de ”topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialități pe bază de grăsimi vegetale și proteine din lapte, dar care mai au în compoziție  alte substanțe și aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfați de sodiu, citrați de sodiu, fosfați de sodiu și sorbat de sodiu. Din păcate, aceste produse induc în eroare consumatorii, atât prin prisma aspectului care imită foarte bine cașcavalul, dar și prin faptul că sunt așezate lângă sortimentele de cașcaval în cadrul marilor magazine.
Unii producători au găsit de cuviință să realizeze amestecuri formate din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale. Compoziția unor astfel de produse este formată din: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu-E450).
Având în vedere cererea existentă din partea consumatorilor români pentru un anumit sortiment de brânzeturi, și anume cașcavalul, în cele ce urmează vom face o prezentare mai amplă a adaosului clorură de calciu folosit de către unii producători de cașcaval.

CLORURA DE CALCIU ÎN CAȘCAVALUL DIN HIPERMARKET

Cașcavalul este o brânză opărită, cu consistență tare ori semitare, din lapte de vacă, de oaie, sau mixt, întâlnit larg din Cehia până în Turcia (deci în toate țările din Balcani), dar și mai departe, până în Siria și Liban, cu aceeași denumire: cașcaval, cașcavali, cacicavali, cașcavan.
În limba engleză se numește brânză galbenă („yellow cheese”), deosebit de brânza telemea, numită sir, ori sirene în limbile din Balcani, care este albă („white cheese” ori simplu „cheese”).
Cașcavalul adevărat se face după rețete care nu diferă prea mult de rețeta „de casă“: diferența fundamentală este aceea că matera primă o constituie cașul obținut prin coagularea laptelui cu cheag natural (enzime din stomac de animal erbivor foarte tânăr, care s-a hrănit doar cu lapte matern); cașul este, în multe rețete, maturat. Acest caș este tăiat în felii subțiri și lungi, care se opăresc la circa 95 grade Celsius, până la plastifiere și chiar topire, moment în care se frământă pentru a obține un produs care se desface în fâșii, ca un cozonac de bună calitate. La înmuiere se adaugă sare și, după rețete secrete, infuzii, decocții, extracte din plante, fructe și alte surse neștiute, care dau acele gusturi și arome atât de tipice cașcavalurilor celebre. Cât este încă în stare caldă, plastic, se pune în forme mai mari sau mai mici, după cum este specific produsului respectiv. Urmează sărarea în saramură de circa 24% cel puțin 24 de ore, se zvântă 2-3 zile și se pune la maturat câteva zile, săptămâni sau chiar luni, în mediu controlat. Unele sorturi se supun afumării (la rece), cerării suprafeței și altor tratamente originale. Produsul se păstrează bine până la un an sau chiar mai mult.
Acest produs are coaja netedă, textura semitare ori tare, elastică, onctuoasă, fără găuri, culoare galben pai în nuanțe care depind de calitatea laptelui și de ingrediente, conținut de grăsime care variază de la 28 la peste 45% din substanța uscată. Este unul din alimentele cu mare potențial nutritiv și valoare biologică înaltă ca urmare a conținutului de grăsimi, proteine, vitamine și săruri minerale foarte plăcute organismului.
Tradiția îl consacrase ca un produs pentru ocazii deosebite și ca aliment de rezervă, având capacitatea de a rezista foarte bine în condiții de păstrare la rece, umezeală potrivită și lipsă de lumină. Actual a devenit produs de consum curent, atât ca atare, cât și preparat în nenumărate rețete. Constituie, de asemenea, un excelent aperitiv, sau chiar desert.
În România sunt numeroase sorturi de cașcaval care au sau sunt pe cale să obțină statut de produs cu denumire de origine controlată: de Argeș, de Brădet, de Covasna, de Dobrogea, de Fetești, de Moeciu, de Penteleu, de Sibiu etc. Au avut și au o piață a lor cașcavalurile Dalia și Penteleu, de exemplu, încă de decenii, fiind standardizate și realizate în toată țara; mai nou, unele din aceste cașcavaluri românești se produc „în UE“ și se comercializează chiar în România, sfidând o morală de bază în afaceri și generând resentimente în rândul consumatorilor informați.

Cu totul grave sunt lactatele „fără lapte“, „brânza de cauciuc“ și alte „creații“ care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și la prețul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când aceste produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui pedepsiți aspru.

Este de la sine înțeles că pentru obținerea unui kg de brânză de cheag  este nevoie de 6-10 litri lapte; că manopera și întregul proces de pregătire pentru vânzare, transportul și prezentarea pentru comercializare sunt activități în care lucrează oameni și care costă. Chiar dacă laptele ar fi socotit la un leu /litru de către fermierul care nu are posibilitatea să-l vândă într-o rețea de producție, iar toate activitățile le-ar suporta el și familia sa, kilogramul de brânză ar costa cel puțin 12-15 lei. Dacă însă se adaugă marje de profit minim, nu s-ar putea obține brânză sub 15 lei/kg. Acest calcul simplificat arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la prețuri foarte modeste (7-12 lei/kg), nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigură precipitatului o consistență și proprietăți organoleptice specifice brânzei.
Cum cei mai mulți din consumatorii acestor produse nu știu cum este brânza adevărată, se obișnuiesc cu astfel de produse și le cumpără constant, constituind un segment important al pieței brânzeturilor, care asigură profituri însemnate celor ce produc și comercializează astfel de produse și care nu-și fac nicio problemă de conștiință în legătură cu efectele afacerilor lor asupra sănătății consumatorilor. Când nici legea nu este alcătuită corespunzător, iar aplicarea legii se face în spiritul pământului, rămâne puțin loc pentru păstrarea bunei tradiții.
Produsele lactate falsificate au avut un bun prilej de afirmare și dezvoltare în contextul în care tot mai mulți consumatori au trecut la diete de cruțare, în urma indicațiilor medicilor, sau la diete de prevenție (în cazul consumatoarelor care au format o tabără a vegetarienilor sau veganilor).

Ultimele două decenii în care societatea românească a fost împinsă spre un model de viață de tip capitalist, în care democrația a fost înțeleasă și aplicată în formule originale, a dat posibilitate experimentelor de tot felul. Indivizi fără scrupule au dat frâu liber oricăror porniri dacă astfel au obținut bani, mulți bani. Nici producția de lapte și de produse lactate nu a rămas în afara acestui cerc de manifestări. Principiul cantității a trecut în fața oricăror considerente. Pentru lapte mai mult s-au creat rase ultra productive, adevărate mașini de produs lapte: rareori se mișcă din spațiul lor, sunt supraalimentate (în furajele acestor animale se găsesc, pe lângă nutrienți, numeroase alte ingrediente – hormoni, antibiotice, agenți potențatori etc.) și mulse de trei ori pe zi. Când cunoști detalii despre aceste practici ești îndreptățit să te întrebi dacă în aparatele de muls se scurge lapte, sau un lichid nutritiv care conține și cantități însemnate din ingredientele dietei animalului, care ne disturbă organismul. Pentru precipitatele  din lapte – toată clasa de brânzeturi –  s-au creat tot felul de coagulanți chimici (unii au fost menționați mai sus) care asigură randamente superioare coagulării cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump).

Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentația înlocuirii cheagului este iminentă. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, și  6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se folosește foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu  vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop. Pentru variatele sale proprietăți se mai folosește: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanțe chimice, în construcții, industria de foraj și metalurgie, în medicină la tratarea intoxicației cu magneziu și foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluții de clorură de calciu.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Legislația americană nu permite folosirea clorurii de calciu în produsele ecologice. Mai este cunoscut că dă alergii, este bănuită de favorizarea cancerului mamar și este considerată un factor de scădere a fertilității masculine. Limita zilnică admisă în consumul unui adult este estimată la nivelul a 160-345 mg. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
Având în vedere proprietățile menționate, este de înțeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la prețuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeași cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă și iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat. La prepararea brânzei de vacă se adaugă 0,15 ml soluție de clorură de calciu 40%, o jumătate de lingură de maia (lapte bătut, sana etc.) și o picătură de cheag la un litru de lapte. La prepararea cașului pentru cașcaval, doza de clorură de calciu este de 0,20 ml / litru.
Folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor nu este un fapt singular. Firește, mulți consumatori nu mai cred că se mai fabrică și brânză fără acest ingredient. Alte și alte produse noi sunt promovate susținut către producători, anunțând încercări grele pentru consumatorii de produse lactate. Pentru consumatorii care doresc cașcaval de culoare albă, frumoasă, s-a găsit soluția decolorării laptelui cu peroxid de dibenzoil 15-25 g /100 litri lapte înainte de administrarea cheagului; produsul este mai scump decât cheagul, dar cumpărătorii produsului se pot bucura de puncte de fidelitate. Pentru cei ce vor să aibă în ofertă cașcaval afumat, se oferă produsul nou fum lichid 80% care se folosește diluat cu 20% apă. În amestecul respectiv, pus într-un vas adecvat dimensiunii bucății de cașcaval, se introduce cașcavalul scos din saramură și se ține câteva secunde (potrivit cu intensitatea aromei de fum care se dorește), apoi se pune la uscat. Fumul lichid nu este chiar o noutate, dar mereu a avut adversari în rândul consumatorilor și chiar între specialiști. Produsul conține numeroși aditivi care adaugă la potențialul de risc pe care îl prezintă fumul condensat și prelucrat, dacă produsul este realizat astfel.

„În ultimii ani asistăm la acțiuni de „denaturare legală” a procesului de fabricație a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din domeniu fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor onești, acțiune care a culminat, în unele situații, chiar cu dispariția lor, cât și la o prejudiciere a intereselor economice ale consumatorilor, fiindu-le afectată chiar sănătatea. În aceste condiții, până când legislația va interzice producția și comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea lor prin realizarea de studii care să demaște aceste practici. Consumatorii nu vor mai achiziționa produse de o calitate scăzută și cu încărcătură chimică ridicată, fapt ce va duce, în cel mai scurt timp, la dispariția atât a acestor produse, cât şi a producătorilor lor. Preocupările consumatorilor determinate de aceste realități în legătură cu mâncarea cotidiană sunt rezultatul unor politici și strategii care se realizează deasupra nivelului de informare al consumatorului. Decizia acestora de achiziționare ar putea veni din cunoașterea completă și corectă a principalelor lor nevoi, corelarea acestora cu posibilitățile materiale și din abordarea înțeleaptă a demersurilor la care se angajează. Școala și mijloacele de comunicare în masă ar trebui să aducă informare și educație adecvată consumatorilor.”  Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Studiul complet poate fi citit aici.

Statutul elevului (proiect în dezbatere publică)

Colectarea opiniilor şi sugestiilor în cadrul acestei dezbateri publice se va desfăşura în perioada 17 iunie – 4 iulie. Toţi factorii interesaţi să se implice în acest dialog public sunt invitaţi să transmită pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro propunerile şi observaţiile vizând structura şi conţinutul proiectului de statut al elevului.

“Seri melancolice eminesciene” 2016

folk parteneri folk

Festivalul Naţional de muzică folk pentru copii şi tineret “Seri melancolice eminesciene”, se va desfăşura în perioada, 01-03 iulie 2016, la Săveni, Ipoteşti, şi Botoşani.

ORGANIZATORI PRINCIPALI:
  • Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu
  • Asociaţia Judeţeană a Organizatorilor de Evenimente Botoşani

    Partener media: Centrul Europe Direct Botoșani

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE:

Festivalului Naţional de muzică folk pentru copii şi tineret Seri melancolice eminesciene, are ca principal scop sporirea numărului de activităţi destinate promovării tinerilor sau elevilor cu aptitudini în domeniul cultural-artistic şi a creaţiilor acestora, având ca specific muzica folk, respectiv atragerea unui număr cât mai mare de elevi şi tineri către acest gen muzical. Proiectul este justificat de ecesitatea de a oferi tinerilor şi elevilor un cadru adecvat de manifestare şi promovare.

PREMII:
  • Marele premiu este de 2500 lei,  pentru cea mai bună compoziţie de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu.
  • Două premii I     (solist şi grup), în valoare de  1000 lei fiecare.
  • Două premii II   (solist şi grup), în valoare de    800 lei fiecare.
  • Două premii III  (solist şi grup), în valoare de    600 lei fiecare.
  • Doua menţiuni    (solist şi grup), în valoare de    200 lei fiecare.

Alte informații pe

http://www.folkipotesti.ro/inscrieri-festival-2016

%d blogeri au apreciat: