Category Archives: Comisia Europeană

Încurajator pentru Botoșani: Noul raport privind coeziunea nu vrea să lase pe nimeni în urmă

Noul raport privind coeziunea alimentează dezbaterea asupra viitorului finanțelor UE

comisar european corina cretu

Comisia a publicat luni, 9 octombrie, cel de al 7-lea raport privind coeziunea, luând pulsul regiunilor din UE, trăgând concluzii legate de cheltuielile aferente politicii de coeziune în timpul anilor de criză și stabilind cadrul pentru politica de coeziune de după 2020.

09/10/2017

Analizând situația actuală a coeziunii economice, sociale și teritoriale din UE, raportul privind coeziunea examinează Uniunea în profunzime: economia Europei este pe cale de redresare, însă continuă să existe disparități între statele membre și în interiorul acestora.

Investițiile publice în UE se află încă la nivelurile anterioare crizei, însă regiunile și statele membre au nevoie de și mai mult sprijin pentru a aborda provocările identificate în documentul de reflecție cu privire la viitorul finanțelor UE: revoluția digitală, globalizarea, schimbările demografice și coeziunea socială, convergența economică și schimbările climatice.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Raportul arată clar că Uniunea noastră are nevoie de mai multă coeziune. Deși criza s-a încheiat, ea a lăsat evident cicatrici în multe regiuni. Acestea vor avea nevoie de politica de coeziune pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.”

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Raportul privind coeziunea din 2017 arată că sunt necesare investiții semnificative pentru ca redresarea economică actuală să fie durabilă. Acest lucru este esențial pentru a aduce o schimbare pentru economiile noastre, pentru forțele noastre de muncă și pentru cetățenii Europei.”

Raportul nu anticipează propunerea finală a Comisiei, ci alimentează dezbaterea privind politica de coeziune de după 2020. El sugerează o politică la nivelul UE care servește trei scopuri principale: să valorifice globalizarea, să nu lase pe nimeni în urmă și să sprijine reformele structurale.

O politică la nivelul UE: în ultimele două decenii, politica de coeziune a dat rezultate în toate regiunile UE și a constituit o sursă majoră de investiții. Ea a creat în mod direct 1,2 milioane de locuri de muncă în UE în ultimii 10 ani, în vreme ce investițiile publice favorabile creșterii economice au cunoscut scăderi drastice în multe state membre.

Disparitățile economice regionale sunt din nou în scădere lentă. Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE a inițiat dezbaterea: ar trebui ca politica de coeziune să se concentreze acum doar asupra regiunilor mai puțin dezvoltate?

Raportul privind coeziunea arată că regiunile se dezvoltă, însă nu toate în același ritm. Multe regiuni a căror bogăție se apropie de media UE par a fi blocate într-o „capcană a veniturilor medii”.

Unele au suportat costurile globalizării fără să se bucure încă de beneficiile acesteia, înregistrând, adesea, pierderi semnificative de locuri de muncă și manifestând incapacitate în a realiza transformarea industrială. Acestea vor avea nevoie de sprijin financiar suplimentar pentru a stimula crearea de locuri de muncă și schimbările structurale.

În plus, raportul evidențiază faptul că nivelul actual al investițiilor nu este suficient pentru a atinge obiectivele pentru 2030 privind cotele de energie din surse regenerabile și emisiile reduse de gaze cu efect de seră. Prin urmare, toate regiunile UE vor avea nevoie de mai multe fonduri pentru a realiza decarbonizarea.

Valorificarea globalizării: pentru a nu se da învinse în fața unei economii globalizate, regiunile trebuie să își modernizeze economiile și să creeze valoare. Întrucât doar câteva regiuni din UE pot fi astăzi deschizătoare de drumuri, sunt necesare investiții suplimentare în domeniul inovării, al digitizării și al decarbonizării. Dincolo de finanțare, ar trebui încurajate legături eficiente între centrele de cercetare, întreprinderi și servicii.

Refuzul de a lăsa pe cineva în urmă: unele regiuni se confruntă cu un exod masiv, în timp ce multe orașe se află sub presiune din cauza nou-veniților care își caută perspective mai bune, inclusiv migranții. Deși rata ocupării forței de muncă în UE a atins o nouă valoare record, rata șomajului, în special în rândul tinerilor, este încă mai mare decât nivelurile din perioada anterioară crizei.

Combaterea șomajului, sprijinirea cetățenilor pentru a-și dezvolta competențele și a înființa întreprinderi, combătând în același timp excluziunea și discriminarea, sunt acțiuni care vor avea nevoie de investiții suplimentare. Coeziunea socială a Uniunii noastre în viitorul apropiat depinde de acestea. (sublinierea noastră)

Sprijinirea reformelor structuraleîmbunătățirea administrației publice stimulează competitivitatea și creșterea economică și optimizează impactul investițiilor. Asemenea documentului de reflecție, raportul privind coeziunea confirmă faptul că legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a UE ar putea avea nevoie să fie consolidată pentru a sprijini reforme în vederea unui mediu favorabil creșterii economice.

Pașii următori: 

La începutul anului 2018, va fi lansată o consultare publică referitoare la viitoarea politică de coeziune. În mai 2018, va fi prezentată propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM), urmată de propuneri pentru politica de coeziune de după 2020.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorialăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Memo – Viitorul finanțelor UE: cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorialăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă – Coeziunea în Uniunea noastrăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișă informativă – Funcționarea politicii de coeziune în toate regiunile UECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Inforegio – hărți interactiveCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Urmăriți activitatea comisarului Crețu(link is external) și a DG REGIO(link is external) pe Twitter

Există sau nu există concurenţă efectivă, între furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice

Sursa imaginii: http://st.unimedia.info

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, publicat astăzi, cele referitoare la România includ:

–          o scrisoare de punere în întârziere privind analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante;

–          o scrisoare de punere în întârziere referitoare la adoptarea de hărți acustice și de planuri de acțiune pentru zgomotul ambiental;

–          un aviz motivat referitor la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi;

–          un aviz motivat privind transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subțiri utilizate pentru transport;

–          un aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină.

 

Mai multe detalii în anunțurile de presă din paginile menționate mai sus.

 Notă: În urma unei analize se poate constata dacă pe o piaţă relevantă există sau nu există concurenţă efectivă, între furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice care au putere semnificativă pe piaţa respectivă. Forurile în  în drept pot să impună acestor furnizori una sau mai multe obligaţii pentru a remedia situația.

Pași spre ”Coridorul energetic balcanic vertical” cu România pe traseu

Sursa imaginii: ec.europa.eu

Consolidarea cooperării regionale în domeniul energiei

La București, vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, comisarul european Miguel Arias Cañete și miniștrii energiei din 9 state membre UE și din 8 părți contractante la Comunitatea Energiei au convenit joi, 28 septembrie, să consolideze cooperarea regională prin semnarea unui memorandum de înțelegere (MoU) de completare a inițiativei CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity – Interconectarea în sectorul de gaze în Europa centrală și de sud-est) existente, agrearea de foi naționale de parcurs pentru îmbunătățirea acordurilor comerciale din regiune, reconfirmarea angajamentului de a realiza cu rapiditate proiectele prioritate în domeniul gazelor și, nu în ultimul rând, lansarea a două noi grupuri de operatori de sisteme de transport de gaze.

28/09/2017

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu Uniunea energiei, a declarat: „Cooperarea în cadrul CESEC a devenit povestea unei reușite exemplare, care dovedește că soluția constă în solidaritate. Mulțumită realizărilor rapide obținute în domeniul gazului, extindem domeniul de aplicare al cooperării la sectorul electricității, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. Prin urmare, el va acoperi toate dimensiunile acestui proiect de solidaritate europeană care este uniunea energetică. Doresc să îmi exprim recunoștința față de toți cei care au contribuit la realizarea acestei cooperări. Acesta este un mesaj pozitiv și puternic către cetățenii din regiune, însoțit de beneficii care depășesc sistemele energetice.

Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru politici climatice și energie, a adăugat: „Mulțumită angajamentului politic la nivel înalt la care am asistat aici și mobilizării inteligente a fondurilor UE, vom continua să realizăm infrastructura energetică necesară regiunii. Prin extinderea domeniului de aplicare al CESEC dincolo de gaz, vom asigura accesul efectiv la surse alternative de energie, vom promova competitivitatea și prețurile scăzute, realizând totodată decarbonizarea economiilor din regiune.

MoU include o abordare comună privind piețele energiei electrice, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile de energie. Acesta cuprinde, de asemenea, o listă de proiecte prioritare pentru a crea o piață regională a energiei electrice interconectată, precum și măsuri specifice pentru a stimula sursele regenerabile de energie și investițiile în eficiența energetică într-o regiune cu un mare potențial de creștere în aceste domenii.

La reuniune, a fost parafat Acordul de grant din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru terminalul de GNL de la Krk, în Croația. Iar cele două noi grupuri de operatori au în vedere punerea în aplicare a fluxului invers în sistemul de gazoducte transbalcanic și, respectiv, pe așa-numitul „coridor vertical” dintre Bulgaria, Grecia, România și Ungaria, ambele urmând să fie facilitate de Comisia Europeană.

Context

Comisa a lansat în 2015 inițiativa CESECCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, în scopul garantării accesului la un mix energetic mai variat pentru țările din Europa  centrală și de sud-est și pentru interconectarea corespunzătoare a acestora la restul Europei. Inițiativa CESEC s-a dovedit a fi utilă în procesul de integrare a piețelor de gaze din regiune și a devenit, astfel, un canal central pentru continuarea consolidării în sectorul energetic.

Reuniunea CESEC de la București a găzduit miniștri din 9 state membre ale UE (Austria, Bulgaria, Grecia, Croația, Ungaria, Italia, România, Slovenia, Slovacia) și din partea a 8 părți contractante din cadrul Comunității Energiei (FYROM, Serbia, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Moldova).

 

Persoane de contact pentru presă:

Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)

Nicole BOCKSTALLER (+32 2 295 25 89)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

CESECCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Uniunea energieiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Crearea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică

comisia europeana mogherini ansip

©

Pentru a consolida securitatea cibernetică în UE, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au propus, în data de 19 septembrie, un set amplu de măsuri, printre care instituirea unei Agenții UE pentru Securitate Cibernetică, care să ofere sprijin statelor membre în cazul atacurilor cibernetice, și un nou sistem european de certificare, ce va asigura utilizarea în condiții de siguranță a produselor sau serviciilor din mediul online.

19/09/2017

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Comisiei, a afirmat pe această temă: „UE va avea o politică cibernetică internațională care va promova un spațiu cibernetic deschis, liber și sigur, va sprijini eforturile de elaborare a unor norme de comportament responsabil al statelor, va aplica normele de drept internațional și va lua măsuri de consolidare a încrederii în securitatea cibernetică.

Vicepreședintele Andrus Ansip, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat la rândul său: „Nicio țară nu poate face față singură provocărilor legate de securitatea cibernetică. Inițiativele noastre consolidează cooperarea, astfel încât țările UE să poată aborda aceste provocări împreună. Propunem, de asemenea, noi măsuri menite să stimuleze investițiile în inovare și să promoveze igiena cibernetică.

Pachetul legislativ propune:

(i) crearea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, pe bazele deja existente ale Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și având un mandat permanent de a oferi sprijin statelor membre pentru a preveni și a aborda în mod eficace atacurile cibernetice;

(ii) consolidarea capacității UE în domeniu prin: instituirea unui Centru european de cercetare și competență în materie de securitate cibernetică, urmând a fi înființat ca proiect-pilot în 2018; un plan de acțiune privind modul în care UE și statele membre pot răspunde rapid, operațional și la unison, în cazul unui atac cibernetic de mare amploare; mai multă solidaritate, prin posibilitatea de activare a unui nou Fond de intervenție de urgență în materie de securitate cibernetică; consolidarea capacităților de apărare cibernetică, prin posibila includere a acesteia în cadrul cooperării structurate permanente dintre statele membre și în Fondul european de apărare, pentru a sprijini proiectele în domeniu; sporirea cooperării internaționale, prin punerea în aplicare a Cadrului pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activități informatice răuvoitoare;

(iii) crearea unui răspuns eficace în materie de drept penal, prin noi măsuri de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată altele decât numerarul.

Context

Agenda europeană privind securitatea și evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală ghidează activitatea Comisiei în domeniul securității cibernetice, stabilind principalele acțiuni care trebuie întreprinse pentru consolidarea acesteia.

 

 

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Discursul despre Starea Uniunii 2017

Pagina web privind Starea Uniunii 2017

Întrebări și răspunsuri ­ Starea Uniunii 2017 ­ Securitatea cibernetică: Comisia consolidează răspunsul UE la atacurile ciberneticeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Fișe informative referitoare la propunerile privind securitatea cibernetică

Fișă informativă privind Agenția UE pentru Securitate Cibernetică

Fișă informativă referitoare la combaterea fraudei și a falsificării mijloacelor de plată altele decât numerarulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Documente adoptate la 13 septembrieCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Reducerea vârstei-limită de la care un cetățean european poate susține o inițiativă – de la 18 la 16 de ani

Sursa imaginii: http://ec.europa.eu/avservices

Propunerile de revizuire a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană și a celui privind partidele și fundațiile politice europene au fost adoptate vineri, 15 septembrie, de Comisia Europeană, având ca obiectiv sporirea legitimității democratice în UE prin consolidarea participării cetățenilor la procesul de decizie european.

15/09/2017

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Prin aceste propuneri, le oferim europenilor pârghiile de acțiune prin care pot participa la procesul democratic. Dorim ca inițiativa cetățenească europeană să fie mai accesibilă pentru toți cetățenii europeni, iar prin reducerea vârstei-limită de la care un cetățean european poate susține o inițiativă – de la 18 la 16 de ani – invităm peste 10 milioane de tineri europeni să își facă auzită vocea și să contribuie la modelarea agendei politice a UE. Totodată, prin reforma finanțării partidelor politice, vom veghea ca cetățenii europeni să fie mai bine informați cu privire la legătura dintre partidele naționale și cele europene și ca finanțarea acestor partide să reflecte mai fidel alegerile democratice făcute de cetățeni în cadrul scrutinului european.

Propunerile vizează:

  • transformarea inițiativei cetățenești europene într-un instrument mai ușor de utilizat – pentru a facilita organizarea unei inițiative cetățenești, Comisia va colabora mai strâns cu organizatorii, pentru a se asigura admisibilitatea cererilor lor de înregistrare; pentru a facilita susținerea unei inițiative, Comisia va reduce volumul de date cerute; iar, pentru a spori impactul inițiativelor reușite, se va îmbunătăți procesul de urmărire a felului în care se dă curs acestora, favorizându-se purtarea unor dezbateri utile înainte de formularea unui răspuns de către Comisie.
  • finanțarea partidelor politice europene – modificările se referă la: sporirea transparenței, astfel încât cetățenii să știe pentru cine votează, îmbunătățirea legitimității democratice, în scopul unei finanțări care să reflecte mai fidel electoratul european, și consolidarea respectării normelor, pentru ca abuzurile să poată fi pedepsite, iar fondurile, recuperate; propunerile vor asigura o legătură mai strânsă între reprezentarea reală și finanțare și o mai mare transparență cu privire la legăturile dintre partidele europene și cele naționale; totodată, ele vor acoperi lacunele legislative care permit partidelor să abuzeze de sistem, prin crearea mai multor entități europene care pot solicita finanțare suplimentară.

Etape următoare

Pentru a intra în vigoare, cele două propuneri legislative trebuie să fie adoptate de Parlamentul European și de Consiliul UE, în procedură legislativă ordinară.

Context

Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona, fiind lansată în aprilie 2012 ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru a Comisiei Europene.

Partidele politice europene sunt prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană, în care se precizează că „partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”. Regulamentul privind statutul și finanțarea acestora, adoptat în 2014, sporește vizibilitatea, recunoașterea, eficacitatea, transparența și răspunderea lor, precum și a fundațiilor politice europene afiliate acestora.

 

Persoane de contact pentru presă:

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Discursul privind starea Uniunii – 2017

Broșura privind starea Uniunii – 2017

Propunere de regulament: Site-ul internet consacrat revizuirii Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeanăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Propunere de regulament: Modificarea statutului și a finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europeneCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Întrebări și răspunsuri referitoare la inițiativa cetățenească europeană și la finanțarea partidelor politiceCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Cele zece priorități ale Comisiei Juncker

Discursul Președintelui Juncker privind starea Uniunii 2017 – miercuri, 13 septembrie

 

 

În cadrul sesiunii plenare din septembrie, deputații europeni revizuiesc prioritățile UE pentru anul următor cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Vizionați videoclipul pentru a afla mai  mai mult.

Juncker se adresează Parlamentului European în discursul său anual privind statutul Uniunii , miercuri, 13 septembrie. Dezbaterea cu deputații europeni oferă o ocazie de a reflecta asupra provocărilor cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând asupra Brexit , a preocupărilor legate de securitate și a perspectivelor unei uniuni economice mai strânse .

De asemenea, pe ordinea de zi se află și Coreea de Nord , relațiile UE-Turcia și măsurile de asigurare a aprovizionării cu gaze naturale în Europa. De asemenea, deputații europeni votează o schemă a UE de instalare a peste 5 000 de conexiuni gratuite de internet wireless în zonele publice din întreaga UE.

Sursa: Știri, Parlamentul European

 

Modificări ale Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 favorabile beneficiarilor din România

Comisia Europeană a adoptat joi, 31 august 2017, propunerea de modificare a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 pentru România.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: „Modificările programului operațional vizează o serie de ajustări tehnice, menite a clarifica aspecte de eligibilitate în cadrul  unor axe prioritare, pentru a răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor. Serviciile mele și eu, personal, am oferit și vom continua să oferim asistență autorităților române în cadrul unui exercițiu amplu de colaborare inter-instituțională, menit a simplifica procedurile și a accelera procesul de implementare pe teren.

31/08/2017

În baza modificărilor agreate, de acum înainte vor fi posibile, de exemplu:

  • parteneriate între autoritățile publice locale și alte instituții publice, pentru a se implica împreună în proiecte cu finanțare UE;
  • co-finanțarea din fonduri europene a unei game mai largi de proiecte care vizează  mobilitatea urbană, inclusiv în ceea ce privește introducerea sau reintroducerea mijloacelor de transport public electrice;
  • extinderea categoriilor de beneficiari eligibili pentru a accesa fonduri europene, astfel încât, în afara municipalităților, eligibile deja, și alte autorități locale, precum consiliile județene, vor putea gestiona proiecte cu finanțare europeană în domeniul transportului public urban;
  • extinderea categoriilor de unități de sănătate eligibile pentru finanțare, asigurând astfel un sistem de asistență medicală de urgență mai bine coordonat.

Programul Operațional Regional va sprijini și parteneriatele și cooperarea între IMM-uri și organizațiile de transfer tehnologic, permițându-se astfel o mai bună exploatare a rezultatelor cercetărilor științifice prin transformarea lor în produse și servicii care vor putea intra pe piață, generând totodată creștere economică„, a adăugat Corina Crețu.

Context

Având o alocare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) de 6.6 miliarde de euro, Programul Operațional Regional (POR) este cel mai vast program din România, acoperind o mare varietate de obiective tematice în domenii-cheie pentru dezvoltarea regională: accesibilitate (infrastructură), competitivitate și inovare, IMM-uri, dezvoltare urbană, eficiență energetică, mobilitate urbană, servicii sociale și de sănătate, educație, cadastru și administrare teritorială. Programul Operațional Regional (POR) fost aprobat de Comisie în data de 23 iunie 2015.

Cererea de modificare a POR a fost trimisă de autoritățile din România în data de 23 iunie 2017, având ca scop ajustarea lui și extinderea unor aspecte legate de eligibilitate.

Mai multe informaţii despre fondurile europene în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.

 

Persoane de contact pentru presă:

Johannes Bahrke – Tel.: + 32 229 58615

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel.: + 32 229 56169

Declarația d-nei Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România: propunerile de modificare a legislației, anunțate pe 23 august, ar putea afecta independența justiției

Vă transmitem mai jos declarația dnei Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România:

„Suntem surprinși de materialele de presă potrivit cărora propunerile de modificare a legilor justiției ar fi fost discutate sau chiar sprijinite de Comisia Europeană. În întâlnirea prim-vicepreședintelui Frans Timmmermans, din 26 iulie, cu ministrul român al justiției Tudorel Toader, s-au discutat la modul general planurile și prioritățile de acțiune în domeniul justitiei pentru lunile următoare, fără detalii despre propunerile de modificare a legislației relevante. Comisia a solicitat autorităților române să transmită aceste propuneri și explicații adiționale, care vor fi analizate în detaliu de îndată ce le vom primi.

Suntem îngrijorati de modul în care propunerile de modificare a legislației, anunțate pe 23 august, ar putea afecta independența justiției în cazul în care aceste modificări s-ar regăsi în textele de lege și ar intra în vigoare.

Cel mai recent raport MCV, publicat în 25 ianuarie, a recunoscut progresele realizate de procurorii și judecătorii din România în lupta împotriva corupției la nivel înalt, precum și faptul că acestea reprezintă o dovadă a independenței și profesionalismului instituțiilor din sistemul judiciar. În același timp, raportul a subliniat clar faptul că orice măsuri care subminează aceste progrese sau au ca efect diluarea sau minimizarea definiției corupției ca infracțiune vor avea impact asupra evaluărilor viitoare.

Sperăm ca orice măsură luată de România în domeniul justiției și al statului de drept să reprezinte un pas înainte către îndeplinirea celor 12 recomandări cuprinse în raportul MCV 2017 și să consolideze ireversibilitatea și durabilitatea progreselor deja realizate. Comisia Europeana va oferi României tot sprijinul necesar.”

”Agora – Viitorul Europei” – 1 septembrie, la Piatra Neamț

Lansarea seriei de dezbateri publice ”Agora – Viitorul Europei”

 

Cetățile Târgoviște, Piatra Neamț și Făgăraș

Târgoviște, Piatra Neamț, Făgăraș

Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro organizează în perioada următoare, cu sprijinul Centrelor Europe Direct și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Programul celor 3 evenimente, câte unul pentru fiecare regiune istorică, este:

– 28 august, la Târgoviște;

– 1 septembrie, la Piatra Neamț;

– 4 septembrie, la Făgăraș.

25/08/2017

La fiecare eveniment, discuția va fi inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, vor vota scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană.

Aștept cu interes rezultatul acestor dezbateri, pe o temă de maximă actualitate, pe care o voi aborda și eu în cadrul vizitelor oficiale pe care le voi avea în septembrie la București, precum și în județele Sălaj și Cluj. România are șansa de a fi implicată, ca partener activ, în procesul de reformare a Uniunii Europene cu 27 de state membre. Prioritatea noastră, a Comisiei Europene, este menținerea unității familiei UE-27, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile următoare”, a  declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

Cele trei dezbateri vor fi transmise, în direct, pe platforma Calea Europeană(link is external), precum și pe conturile de Facebook: Reprezentanța Comisiei Europene în România(link is external) și Calea Europeană(link is external).

Context

Cartea albă privind viitorul Europei (Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••) a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.

Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ,  nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.

 

Pentru detalii suplimentare, persoana de contact este:

Dna Ioana Marchiș, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel. +40-21-2035400, email: ioana.marchis@ec.europa.eu

Bani europeni pentru extinderea metroului bucureștean

Comisarul european Corina Crețu a aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

 34,2 milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada 2014-2020, vor fi alocate pentru finanţarea fazei a doua a proiectului ce vizează lucrările de extindere a liniei 4 de metrou, între Parcul Bazilescu şi cartierul Străuleşti, în sectorul 1 al Capitalei. Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti.

18/08/2017

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin„, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu.

Lucrările pentru faza a doua a proiectului urmează să fie finalizate până în luna martie 2018.

Faza întâi a proiectului ”Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (Ps Zarea) – Străulești” a fost aprobată în iunie 2016 iar suma alocată prin Fondul de coeziune a fost de 55.2 milioane de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.

Mai multe informaţii despre investiţiile prin politica de coeziune în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.

 

Persoane de contact pentru presă:

Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169

Johannes Bahrke – tel.: +32 229 58615

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

%d blogeri au apreciat: