APC Botosani

(2016/2030(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul(1),

–  având în vedere declarația adoptată la summitul de la Strasbourg/Kehl la 4 aprilie 2009 cu ocazia celei de a 60-a aniversări a NATO,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 9 februarie 2015 privind combaterea terorismului,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 martie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh din 16 martie 2015, reconfirmate de Consiliul Afaceri Externe la 23 mai 2016,

–  având în vedere raportul din 18 mai 2015 al Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Uniunea Europeană într-un mediu global în schimbare – o lume mai conectată, mai contestată și mai complexă” și activitățile în curs pentru o nouă Strategie de securitate globală a UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia(3),

–  având în vedere planul de acțiune al UE privind comunicarea strategică (Ref. Ares(2015)2608242 – 22.6.2015),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(4),

–  având în vedere declarația de la summitul NATO desfășurat în Țara Galilor din 5 septembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la prevenirea radicalizării și recrutării de cetățeni europeni de către organizații teroriste(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 28 aprilie 2015 cu privire la Agenda europeană privind securitatea (COM(2015)0185),

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6 aprilie 2016 intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride. Un răspuns al Uniunii Europene” (JOIN(2016)0018),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu din 20 aprilie 2016 cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică (COM(2016)0230),

–  având în vedere studiul de fezabilitate al Fondului European pentru Democrație privind inițiativele mediatice de limbă rusă în cadrul Parteneriatului estic și dincolo de acesta, intitulat „Aducerea pluralismului și echilibrului în spațiul mediatic de limbă rusă”,

–  având în vedere Raportul prezentat de Raportorul special privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului (A/HRC/31/65),

–  având în vedere observația generală nr. 34 a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului (CCPR/C/GC/34),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0290/2016),

A.  întrucât UE s-a angajat să își ghideze acțiunile pe scena internațională respectând principii cum ar fi democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și libertatea mass-mediei, accesul la informații, libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare în masă, dintre care ultima poate, cu toate acestea, să fie limitată într-o anumită măsură în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât actorii terți care vizează discreditarea Uniunii nu împărtășesc aceleași valori;

B.  întrucât UE, statele sale membre și cetățenii săi suportă o presiune crescândă, sistematică pentru a face față campaniilor de informare, de dezinformare, de intoxicare și de propagandă din partea unor țări și actori nestatali, cum ar fi organizații teroriste și criminale transnaționale din vecinătatea sa, care intenționează să submineze însăși noțiunea de informare obiectivă sau de jurnalism etic, difuzând toate informațiile sub o formă părtinitoare sau ca instrument de putere politică și care atacă, de asemenea, valori și interese democratice;

C.  întrucât libertatea mass-mediei, accesul la informație și libertatea de exprimare sunt pilonii de bază într-un sistem democratic, în care transparența proprietății asupra mass-mediei și a surselor de finanțare a mass-mediei sunt deosebit de importante; întrucât strategiile pentru a asigura un jurnalism de calitate, pluralismul mediatic și verificarea factuală pot fi eficiente doar atât timp cât furnizorii de informații se bucură de încredere și credibilitate; întrucât, în același timp, ar trebui să se realizeze o evaluare critică a modului în care ar trebui abordate sursele mass-media cu un trecut demonstrat de implicare repetată într-o strategie de înșelăciune sau de dezinformare intenționată, în special în noile mijloace de informare, rețelele sociale și sfera digitală;

D.  întrucât războiul informațional este un fenomen istoric la fel de vechi ca războiul în sine; întrucât războiul informațional îndreptat împotriva Occidentului a fost folosit pe scară largă de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece și a reprezentat de atunci o componentă intrinsecă a războiului hibrid modern, care este o combinație de măsuri militare și nemilitare de natură deschisă și mascată, desfășurate pentru a destabiliza situația politică, economică și socială a unei țări atacate, fără nicio declarație oficială de război, care este îndreptat nu doar împotriva partenerilor UE, ci și împotriva UE, a instituțiilor sale și a tuturor statelor membre și a cetățenilor, indiferent de naționalitatea sau religia lor;

E.  întrucât, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și războiul hibrid condus de Rusia în Donbas, Kremlinul a escaladat confruntarea cu UE; întrucât Kremlinul și-a intensificat războiul propagandistic, Rusia jucând un rol tot mai important în peisajul mediatic european și vizând crearea de sprijin politic în ochii opiniei publice europene cu privire la acțiunile Rusiei și subminarea coerenței politicii externe a UE;

F.  întrucât propaganda pentru război și orice îndemn la ură națională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență sunt interzise prin lege, în conformitate cu articolul 20 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

G.  întrucât criza financiară și dezvoltarea noilor forme de mass-media digitală au reprezentat provocări semnificative pentru jurnalismul de calitate, conducând la diminuarea spiritului critic în rândul publicului, acesta devenind astfel mai susceptibil la dezinformare și manipulare;

H.  întrucât războiul propagandistic și intervenția mass-mediei ruse sunt deosebit de puternice și, de cele mai multe ori, fără rival în țările din vecinătatea estică; întrucât mass-media națională din aceste țări este adesea slabă și nu poate să facă față solidității și puterii mass-mediei ruse;

I.  întrucât tehnologiile războiului informațional și comunicațional sunt folosite pentru a legitima acțiunile care amenință suveranitatea, independența politică, securitatea cetățenilor și integritatea teritorială a statelor membre ale UE;

J.  întrucât UE nu recunoaște ISIL/Daesh ca stat sau ca organizație de stat;

K.  întrucât ISIS/Daesh, Al-Qaida și multe alte grupări violente teroriste jihadiste folosesc în mod sistematic strategii de comunicare și propaganda directă, atât online, cât și offline, ca parte a justificării acțiunilor lor împotriva UE și a statelor sale membre și împotriva valorilor europene și pentru a stimula, de asemenea, recrutarea tinerilor europeni;

L.  întrucât, în urma declarației adoptate la summitul NATO de la Strasbourg/Kehl, prin care se subliniază importanța crescândă a faptului ca NATO să comunice într-un mod adecvat, rapid, exact și adaptat cu privire la evoluția rolurilor, obiectivelor și misiunilor sale, în 2014, în Letonia, a fost creat Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO (NATO StratCom COE), a cărui înființare a fost salutată în declarația adoptată cu ocazia summitului NATO din Țara Galilor,

Comunicarea strategică a UE de contracarare a propagandei părților terțe împotriva sa

1.  subliniază faptul că propaganda ostilă împotriva UE îmbracă numeroase forme diferite și se folosește de diverse instrumente care sunt adesea adaptate pentru a se potrivi profilurilor statelor membre ale UE, cu scopul de a denatura adevărul, de a da naștere îndoielii, de a diviza statele membre, de a promova decuplarea strategică dintre Uniunea Europeană și partenerii săi din America de Nord și de a paraliza procesul de luare a deciziilor, de a discredita instituțiile UE și parteneriatele transatlantice care au un rol recunoscut în arhitectura europeană economică și de securitate în ochii și în mințile cetățenilor UE și ale cetățenilor din țările învecinate și de a submina și eroda discursul european bazat pe valori democratice, drepturile omului și statul de drept; reamintește că unul dintre cele mai importante instrumente utilizate este insuflarea fricii și a nesiguranței în rândul cetățenilor UE, precum și prezentarea unor actori ostili statali și nestatali ca fiind mult mai puternici decât sunt în realitate; constată că alte regimuri autoritare din întreaga lume utilizează strategii similare celor dezvoltate de Kremlin;

2.  solicită instituțiilor UE să recunoască că comunicarea strategică și războiul informațional nu este doar o problemă externă a UE, ci și una internă și își exprimă îngrijorarea cu privire la releele de care dispune propaganda ostilă UE chiar în centrul acesteia; este preocupat de nivelul scăzut de conștientizare în rândul unor state membre, unde există un public și arene de propagandă și dezinformare; în acest sens, solicită actorilor UE să abordeze lipsa actuală de claritate și consens cu privire la ceea ce se consideră propagandă și dezinformare, să dezvolte, în colaborare cu reprezentanții și experții mass-media din statele membre ale UE, un set comun de definiții și să colecteze probe și date cu privire la consumul de propagandă;

3.  remarcă faptul că dezinformarea și propaganda sunt elemente componente ale războiului hibrid; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurat un grad mai mare de cunoaștere și trebuie dat dovadă de asertivitate prin comunicare instituțională și politică, grupuri de reflecție, cercetări academice, campanii pe platformele sociale, prin inițiative ale societății civile, prin alfabetizare mediatică și prin alte acțiuni utile;

4.  subliniază că strategia de propagandă și de dezinformare împotriva UE a țărilor terțe poate lua diverse forme, putând implica inclusiv mass-media tradițională, rețelele sociale, programele școlare și partidele politice, atât în Uniunea Europeană, cât și în afara ei;

5.  observă caracterul multistratificat al comunicărilor strategice actuale ale UE, la diferite niveluri, inclusiv la nivelul instituțiilor UE, al statelor membre, al ONG-urilor, al organizațiilor civice și al diferitelor organisme ale NATO și ONU și solicită ca între aceste părți să existe cea mai bună coordonare și să se desfășoare cele mai bune schimburi de informații cu putință; solicită ca între diferitele părți care și-au exprimat preocupările legate de aceste operațiuni de propagandă și care doresc să pună în aplicare strategii de combatere a dezinformării să existe o mai bună cooperare și să se desfășoare mai multe schimburi de informații; consideră că, în contextul UE, instituțiilor Uniunii ar trebui să le revină această coordonare;

6.  recunoaște că UE trebuie să acorde prioritate eforturilor sale de comunicare strategică, care ar trebui să implice resurse relevante; reiterează că UE este un model al integrării de succes, care continuă, în pofida crizei, să atragă țările care își doresc să reproducă același model și să se integreze în acesta; subliniază, prin urmare, că UE trebuie să promoveze un mesaj pozitiv cu privire la reușitele, valorile și principiile sale, cu hotărâre și curaj, și că, în discursurile sale, UE trebuie să fie ofensivă, nu defensivă;

Recunoașterea și demascarea războiului propagandistic și de dezinformare al Rusiei

7.  constată cu regret că Rusia utilizează contactele și reuniunile cu omologii din UE mai degrabă în scopuri de propagandă și pentru a slăbi în mod public poziția comună a UE decât pentru stabilirea unui dialog real;

8.  recunoaște că guvernul Rusiei folosește în mod agresiv o gamă largă de mijloace și instrumente, cum ar fi grupuri de reflecție și fundații speciale (cum ar fi Ruskiy Mir), autorități speciale (Rossotrudnichestvo), posturi de televiziune în mai multe limbi (cum ar fi Russia Today), false agenții de știri și servicii multimedia (Sputnik), grupuri sociale și religioase și structuri transfrontaliere, deoarece regimul vrea să se prezinte drept unic apărător al valorilor creștine tradiționale, media sociale și „troli” de pe internet pentru a contesta valorile democratice, a dezbina Europa, a dobândi sprijin pe plan intern și a da impresia că statele din vecinătatea estică a UE sunt state eșuate; subliniază că Rusia investește resurse financiare semnificative în instrumentele sale de dezinformare și de propagandă utilizate în mod direct de stat sau prin intermediul societăților și organizațiilor controlate de Kremlin; subliniază, pe de o parte, că Kremlinul finanțează partide politice și alte organizații din cadrul UE pentru a submina coeziunea politică și, pe de altă parte, că propaganda Kremlinului vizează în mod direct anumiți jurnaliști, politicieni și anumite persoane din UE;

9.  reamintește că serviciile de securitate și de informații au concluzionat că Rusia are capacitatea și intenția de a desfășura operațiuni vizând destabilizarea altor țări; subliniază că acest lucru ia adesea forma unui sprijin acordat extremiștilor politici și a unor campanii de mass-media și de dezinformare pe scară largă; constată, în plus, că astfel de societăți mass-media sunt prezente și active în UE;

10.  subliniază că strategia informațională a Kremlinului completează politica de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, pentru a slăbi coerența UE și a submina politicile UE;

11.  susține că comunicarea strategică a Rusiei face parte dintr-o campanie subversivă mai amplă pentru a reduce cooperarea, suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială ale Uniunii și ale statelor sale membre; îndeamnă guvernele statelor membre să fie atente la operațiunile informaționale ale Rusiei pe teren european, să sporească partajarea capacităților și eforturile de contraspionaj menite să contracareze astfel de operațiuni;

12.  critică puternic eforturile Rusiei de a perturba procesul de integrare în UE și regretă, în acest sens, sprijinul acordat de Rusia forțelor antieuropene din UE în această privință, în special, partidelor de extremă dreapta, forțelor populiste și mișcărilor care neagă valorile de bază ale democrațiilor liberale;

13.  este profund îngrijorat de extinderea rapidă a activităților inspirate de Kremlin în Europa, inclusiv dezinformarea și propaganda prin care urmărește să mențină sau să extindă influența Rusiei și să slăbească și să divizeze UE; subliniază că o mare parte a propagandei ostile a Kremlinului urmărește să descrie unele țări europene ca aparținând „sferei tradiționale de influență a Rusiei”, subminându-le astfel suveranitatea și identitatea europeană adânc înrădăcinată, care a fost subminată în trecut de regimurile comuniste; remarcă că una din principalele sale strategii este de a răspândi și de a impune un discurs alternativ, adesea bazat pe o interpretare manipulată a evenimentelor istorice, care vizează justificarea acțiunilor sale externe și a intereselor sale geopolitice; remarcă că mistificarea istoriei este una din principalele sale strategii; în acest sens, constată necesitatea de sensibilizare cu privire la crimele regimurilor comuniste prin intermediul unor campanii publice și al sistemelor educaționale, precum și de încurajare a activităților de cercetare și de documentare, în special în fostele state ale blocului sovietic, pentru a contracara discursul Kremlinului;

14.  subliniază că Rusia exploatează lipsa unui cadru juridic internațional în domenii precum securitatea cibernetică, lipsa de responsabilitate în ceea ce privește reglementarea mass-mediei și profită de pe urma oricărei ambiguități în aceste chestiuni; subliniază că activitățile agresive ale Rusiei în domeniul cibernetic facilitează războiul informațional; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să acorde atenție rolului pe care îl joacă punctele de schimb al traficului de internet ca infrastructură esențială în strategia de securitate a UE; subliniază necesitatea esențială de a se asigura reziliența sistemelor informaționale la nivelul UE și al statelor membre, în special împotriva negării și a perturbărilor care pot juca un rol esențial în conflictele hibride și contracararea propagandei și nevoia de o colaborare strânsă în acest sens cu NATO, în special cu Centrul de excelență cooperativ pentru apărarea cibernetică al NATO;

15.  invită statele membre să elaboreze mecanisme coordonate de comunicare strategică pentru a sprijini atribuțiile și a contracara dezinformarea și propaganda în vederea expunerii amenințărilor hibride;

Înțelegerea și combaterea războiului informațional purtat de ISIL/Daesh și a metodelor sale de dezinformare și radicalizare

16.  este conștient de gama strategiilor utilizate de ISIL/Daesh, atât la nivel regional, cât și la nivel global pentru a-și promova discursurile politice, religioase, sociale, de instigare la ură și violență; invită UE și statele sale membre să elaboreze un discurs care să contrazică discursurile ISIL/Daesh, implicând sistemul educațional, inclusiv prin capacitarea și creșterea vizibilității erudiților musulmani care dețin credibilitatea necesară pentru a delegitima propaganda ISIL/Daesh; salută eforturile depuse de coaliția internațională pentru a contracara ISIL/Daesh și sprijină în acest sens Strategia regională a UE pentru Siria și Irak; invită cu insistență UE și statele sale membre să elaboreze un discurs care să contrazică discursurile de propagandă jihadistă, punând un accent deosebit pe dimensiunea educațională care demonstrează că promovarea islamului radical nu are bază teologică;

17.  observă că organizațiile teroriste islamiste, în special ISIL/Daesh și Al-Qaida, desfășoară campanii active de informare în scopul subminării și creșterii nivelului de ură împotriva valorilor și intereselor europene; este îngrijorat de utilizarea răspândită de către ISIL/Daesh a instrumentelor media sociale și, în special, a platformelor Twitter și Facebook pentru a-și promova obiectivele de propagandă și de recrutare, în special în rândul tinerilor; subliniază, în acest sens, importanța de a include strategia de contra-propagandă împotriva ISIL/Daesh într-o strategie regională mai amplă și cuprinzătoare care să combine instrumentele diplomatice, socioeconomice, de dezvoltare și de prevenire a conflictelor; salută crearea grupului operativ Stratcom dedicat Sudului, care are potențialul de a contribui în mod eficace la dezintegrarea și combaterea propagandei și a influenței extremiste a ISIL/Daesh;

18.  subliniază faptul că cetățenii UE și europeni reprezintă un public-țintă principal al ISIL/Daesh și solicită UE și statelor sale membre să colaboreze mai strâns pentru a proteja societatea, mai ales tinerii, de recrutare, sporindu-le, astfel, rezistența împotriva radicalizării; subliniază necesitatea de a se acorda o atenție mai mare îmbunătățirii instrumentelor și metodelor UE, în principal în sectorul cibernetic; încurajează fiecare stat membru ca, în strânsă colaborare cu Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, înființat în octombrie 2015, să cerceteze și să abordeze în mod eficient motivele socio-demografice care stau la baza vulnerabilității în fața radicalizării și să instituie structuri multistratificate (care să conecteze cercetarea academică, serviciile penitenciarelor, poliția, justiția, serviciile sociale și sistemele educaționale) în scopul combaterii radicalizării; subliniază că Consiliul a solicitat promovarea măsurilor de răspuns penale pentru a combate radicalizarea care conduce la terorism și extremism violent;

19.  invită statele membre să depună eforturi pentru a tăia accesul ISIL/Daesh la finanțare și la fonduri și pentru a promova acest principiu în acțiunea externă a UE și subliniază necesitatea de a demasca adevăratul caracter al ISIL/Daesh, precum și de a repudia legitimarea sa ideologică;

20.  invită UE și statele sale membre să adopte măsuri consecvente la nivelul UE împotriva discursurilor de incitare la ură promovate sistematic de predicatorii intoleranți și radicali prin intermediul predicilor, al cărților, al emisiunilor televizate, al internetului și al altor mijloace de comunicare care creează un teren propice pentru dezvoltarea unor organizații teroriste precum ISIL/Daesh și Al-Qaida;

21.  subliniază că este important ca UE și statele membre să coopereze cu furnizorii de servicii de platforme sociale pentru a combate răspândirea propagandei ISIL/Daesh prin intermediul canalelor media sociale;

22.  subliniază că organizațiile teroriste islamiste, în special ISIL/Daesh și Al-Qaida, desfășoară campanii active de dezinformare în scopul subminării valorilor și intereselor europene; subliniază, în acest sens, importanța unei strategii specifice de contracarare a propagandei și dezinformării islamiste împotriva UE;

23.  subliniază că o comunicare imparțială, onestă și obiectivă și fluxuri de informații bazate pe fapte cu privire la evoluțiile din statele membre ale UE ar împiedica difuzarea propagandei alimentate de terți;

Strategia UE de contracarare a propagandei

24.  salută Planul de acțiune privind comunicarea strategică; salută Comunicarea comună intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride” și solicită ca recomandările formulate de aceasta să fie adoptate și aplicate fără întârziere; subliniază că măsurile propuse au nevoie de cooperarea și coordonarea tuturor actorilor relevanți la nivelul UE și la nivel național; consideră că doar o abordare cuprinzătoare poate să conducă la o reușită a eforturilor UE; invită statele membre care dețin președinția prin rotație a UE să includă întotdeauna comunicările strategice în programul lor, pentru a asigura continuitatea activității în această chestiune; salută, în acest sens, inițiativele și realizările Președinției letone; invită ÎR/VP să asigure o comunicare frecventă la nivel politic cu statele membre, pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor UE; subliniază faptul că cooperarea dintre UE și a NATO în domeniul comunicării strategice ar trebui să fie semnificativ consolidată; salută intenția Președinției slovace de a organiza o conferință pe tema totalitarismului cu ocazia Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare;

25.  solicită instituțiilor și autorităților UE competente să monitorizeze îndeaproape sursele de finanțare ale propagandei antieuropene;

26.  atrage atenția că este nevoie de fonduri mai mari pentru a sprijini libertatea mass-mediei în țările din cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) în sfera de aplicare a instrumentelor UE pentru promovarea democrației; în acest sens, invită Comisia să asigure folosirea integrală a instrumentelor existente, precum Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), PEV, proiectul Eastern Partnership Media Freedom Watch (Monitorizarea libertății mass-mediei în țările Parteneriatului Estic) și FED în ceea ce privește protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei;

27.  ia act de resursele enorme alocate de Rusia activităților de propagandă și de impactul posibil al propagandei ostile asupra proceselor decizionale din UE, precum și de subminarea încrederii publice, a deschiderii și a democrației; salută realizările semnificative ale Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE; solicită, prin urmare, să se consolideze Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, transformându-l într-o unitate de sine stătătoare în cadrul SEAE, responsabil pentru vecinătatea estică și cea sudică, și dotându-l cu personal potrivit și resurse bugetare adecvate, posibil prin intermediul unei linii bugetare dedicate în mod suplimentar; solicită consolidarea cooperării în rândul serviciilor de informații din statele membre, pentru a evalua influența țărilor terțe care încearcă să submineze fundamentele și valorile democratice ale UE; solicită o cooperare mai strânsă între Parlament și SEAE în ceea ce privește comunicarea strategică, inclusiv prin utilizarea capacităților analitice ale Parlamentului și ale Birourilor de informare din statele membre;

28.  subliniază că este esențial ca UE să promoveze în continuare în mod activ respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin acțiunile sale externe; consideră că sprijinirea libertății de exprimare, a libertății de întrunire, a independenței mass-mediei și a dreptului de acces la informație în țările din vecinătate ar trebui să stea la baza acțiunilor UE care vizează contracararea propagandei;

29.  subliniază că trebuie consolidate pluralismul mass-mediei și obiectivitatea, imparțialitatea și independența mass-mediei în UE și în vecinătatea sa, incluzând și actori nestatali, de exemplu susținând jurnaliștii și dezvoltarea programelor de consolidare a capacităților pentru actorii din domeniul media, promovând parteneriate și rețele pentru schimburi de informații, cum ar fi platformele de partajare de conținut, cercetarea în domeniul media, oportunități de mobilitate și formare pentru jurnaliști și stagii în mediile de comunicare cu sediul în UE pentru a facilita schimburile de bune practici;

30.  subliniază rolul important al educației și al formării de calitate în domeniul jurnalismului, în interiorul și în afara Europei, pentru a produce analize jurnalistice de calitate și standarde editoriale exigente; susține că promovarea valorilor UE, precum libertatea presei și libertatea de exprimare și pluralitatea mass-mediei, presupune și sprijinirea jurnaliștilor persecutați și închiși și a apărătorilor drepturilor omului din țările terțe;

31.  pledează pentru o cooperare mai strânsă între instituțiile UE, Fondul European pentru Democrație (FED), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei și statele membre pentru a evita suprapunerile și pentru a asigura sinergia în inițiative similare;

32.  își exprimă consternarea față de problemele grave legate de independența și libertatea mass-mediei în unele state membre, semnalate de organizații internaționale precum Reporteri fără frontiere; invită UE și statele membre să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți situația existentă în sectorul mass-mediei, pentru a garanta, de asemenea, că este asigurată credibilitatea acțiunii externe a UE în sprijinul libertății, imparțialității și independenței mass-mediei;

33.  invită Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, astfel consolidat conform propunerii ca, pe modelul contului de Twitter „@EUvsDisInfo”, să dezvolte un site accesibil publicului larg, în care să reunească diferite instrumente pentru detectarea dezinformării, să explice modul în care acestea funcționează și să facă cunoscute numeroasele inițiative ale societății civile în acest sens;

34.  susține că o strategie de comunicare eficientă trebuie să implice comunitățile locale în discuțiile despre acțiunile UE, să sprijine contactul interpersonal și să acorde atenția cuvenită schimburilor culturale și sociale ca platforme esențiale de combatere a prejudecăților populațiilor locale; reamintește că, în această privință, delegațiile UE trebuie să mențină contactul direct cu părțile interesate locale și cu reprezentanții societății civile;

35.  subliniază că incitarea la ură, violență sau război nu se poate „ascunde” sub pretextul libertății de exprimare; încurajează adoptarea unor inițiative legislative în acest sens pentru a promova o mai mare responsabilitate în modul în care este tratată dezinformarea;

36.  subliniază că este important ca politicile UE să fie comunicate într-un mod coerent și eficient, în plan intern, dar și extern, iar comunicările să fie adaptate regiunilor specifice, având grijă ca informațiile să fie accesibile în limbile locale; salută, în acest context, lansarea site-ului internet al SEAE în limba rusă ca un prim pas în direcția corectă și încurajează traducerea site-urilor SEAE în mai multe limbi, cum ar fi araba și turca;

37.  subliniază responsabilitatea statelor membre de a contracara în mod activ, preventiv și în cooperare operațiunile de informare ostile de pe teritoriile lor sau care vizează subminarea intereselor lor; îndeamnă guvernele statelor membre să își dezvolte propriile capabilități de comunicare strategică;

38.  invită fiecare stat membru să pună la dispoziția cetățenilor cele două buletine săptămânale elaborate de Grupul operativ pentru comunicarea strategică a UE, Compendiul privind dezinformarea și Evaluarea privind dezinformarea, pentru a spori gradul de conștientizare în rândul publicului larg cu privire la metodele propagandiste utilizate de terțele părți;

39.  insistă asupra diferenței dintre propagandă și critică;

40.  subliniază că, deși nu toate criticile aduse UE sau politicilor sale, în special în contextul exprimării ideilor politice, reprezintă în mod necesar propagandă sau dezinformare, cazurile de manipulare sau de sprijin din partea țărilor terțe, menite să alimenteze și să exacerbeze aceste critici oferă motive pentru a pune sub îndoială fiabilitatea acestor mesaje;

41.  subliniază că, deși trebuie combătute propaganda și dezinformarea împotriva Uniunii Europene ce provine din țări terțe, acest lucru nu ar trebui să pună în discuție importanța menținerii unor relații constructive cu țările terțe, care să devină parteneri strategici în rezolvarea provocărilor comune;

42.  salută adoptarea Planului de acțiune privind comunicarea strategică și înființarea echipei StratCom Est în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), cu scopul de a comunica politicile UE și de a contracara propaganda și dezinformarea împotriva UE; solicită intensificarea în continuare a comunicării strategice; crede că activitatea echipei StratCom Est trebuie să fie mai transparentă și mai eficientă; invită SEAE să elaboreze criterii de măsurare a eficienței activității sale; subliniază că este important să se asigure o finanțare suficientă și personalul necesar pentru echipa StratCom Est;

43.  observă că „Disinformation Review” (Revista dezinformărilor) publicată de grupul operativ East StratCom, trebuie să respecte standardele prevăzute în Declarația de principii privind conduita jurnaliștilor a Federației internaționale a jurnaliștilor; subliniază că această revistă trebuie redactată într-un mod adecvat, fără a folosi un limbaj ofensiv și judecăți de valoare; invită grupul operativ East StratCom să revadă criteriile folosite pentru redactarea acestei reviste;

44.  consideră că o strategie eficientă de combatere a propagandei împotriva UE ar putea fi adoptarea unor măsuri pentru a furniza publicului vizat informații adecvate și interesante cu privire la activitățile UE, la valorile europene și la alte aspecte de interes public și subliniază faptul că tehnologiile moderne și rețelele sociale ar putea fi folosite în acest scop;

45.  invită Comisia să promoveze anumite inițiative juridice, pentru o mai mare eficacitate și responsabilitate în abordarea dezinformării și a propagandei și să utilizeze evaluarea la jumătatea perioadei a Instrumentului european de vecinătate pentru a promova consolidarea rezilienței mass-mediei ca prioritate strategică; invită Comisia să examineze temeinic eficiența instrumentelor financiare actuale ale UE și să propună o soluție cuprinzătoare și flexibilă, prin care să poată fi sprijinite în mod direct organele de presă independente, laboratoarele de idei și ONG-urile, în special în limba maternă a grupului țintă, și care să facă posibilă direcționarea de resurse suplimentare către organizațiile în măsură să facă acest lucru, cum ar fi Fondul European pentru Democrație, limitând, în același timp, fluxurile financiare menite să finanțeze persoanele și entitățile implicate în activitățile de comunicare strategică, incitare la violență și la ură; invită Comisia să desfășoare un audit atent al eficienței anumitor proiecte media de amploare finanțate de UE, cum ar fi Euronews;

46.  subliniază importanța sensibilizării, educării, competenței mediatice și informaționale online în UE și în vecinătatea acesteia, pentru a le permite cetățenilor să analizeze în mod critic conținutul mediatic, în vederea identificării propagandei; subliniază, în acest sens, importanța consolidării cunoștințelor la toate nivelurile sistemului educațional; subliniază necesitatea de a încuraja persoanele să devină cetățeni activi și de a dezvolta conștientizarea lor în calitate de consumatori de mass-media; subliniază rolul central al instrumentelor online și în special al rețelelor de socializare în care răspândirea de informații false și lansarea de campanii de dezinformare sunt ușor de realizat și adesea nu întâmpină niciun obstacol; reamintește că contracararea propagandei prin propagandă este contraproductivă și, prin urmare, înțelege că UE, în ansamblul său, și statele membre, în mod individual, pot să combată propaganda desfășurată de către părțile terțe doar prin demontarea campaniilor de dezinformare și prin utilizarea mesajelor și a informațiilor pozitive și ar trebui să dezvolte o strategie cu adevărat eficace care ar trebui să fie diferențiată și adaptată în funcție de natura actorilor care diseminează propaganda; recunoaște faptul că criza financiară și dezvoltarea noilor forme de mass-media digitală au reprezentat provocări semnificative pentru jurnalismul de calitate;

47.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea mass-mediei sociale și a platformelor online pentru discursul care instigă la infracțiuni inspirate de ură și pentru incitarea la violență și încurajează statele membre să își adapteze și să își actualizeze legislația pentru a ține pasul cu evoluțiile în curs sau să aplice și să controleze aplicarea legislației în vigoare privind instigarea la ură în mediul offline, dar și în cel online; susține că este necesară o colaborare mai strânsă cu platformele online și cu principalele companii de internet și din domeniul mass-mediei;

48.  invită statele membre să ofere și să asigure cadrul necesar pentru un jurnalism de calitate și pentru varietatea informațiilor, combătând concentrările din sectorul mass-mediei, care au un impact negativ asupra pluralismului mediatic;

49.  observă că educația în domeniul mass-media oferă cunoștințe și aptitudini și capacitează cetățenii să-și exercite dreptul la libertatea de exprimare, de a analiza critic conținutul media și de a reacționa la dezinformări; subliniază, în consecință, că trebuie făcute cunoscute mai bine riscurile de dezinformare, prin acțiuni de alfabetizare media la toate nivelurile, inclusiv printr-o campanie europeană de informare despre etica mediatică, jurnalistică, editorială, precum și prin promovarea unei cooperări mai bune cu platformele sociale și prin promovarea inițiativelor comune de combatere a discursului ce incită la ură, a incitării la violență și a discriminării online;

50.  remarcă faptul că nicio strategie bazată pe puterea necoercitivă (soft power) nu are șanse de reușită dacă nu este însoțită de diplomație culturală și de promovarea dialogului intercultural între state și în interiorul lor, atât în UE, cât și în afara acesteia; încurajează, așadar, acțiunile și inițiativele diplomatice publice și culturale pe termen lung, cum ar fi bursele de studiu și programele de schimb pentru studenți și tineri profesioniști, inclusiv inițiativele de sprijinire a dialogului intercultural, de consolidare a legăturilor culturale cu UE și de promovare a patrimoniului și a legăturilor culturale comune, precum și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului delegațiilor UE și al SEAE pentru a le forma competențe interculturale adecvate;

51.  consideră că mass-media publică ar trebui să servească drept exemplu de cum se pot furniza informații imparțiale și obiective, în conformitate cu cele mai bune practici și cu etica jurnalismului;

52.  subliniază că ar trebui acordată o atenție deosebită noilor tehnologii (cum ar fi radiodifuziunea digitală, comunicațiile mobile, media online și rețelele de socializare, inclusiv cele cu caracter regional) care facilitează difuzarea de informații despre valorile UE consacrate în tratate, dar și cunoașterea lor mai bună; reamintește că astfel de comunicări trebuie să aibă un standard foarte ridicat, să conțină cele mai bune practici concrete și să evidențieze impactul UE în țările terțe, inclusiv asistența umanitară acordată de UE, dar și oportunitățile și avantajele pe care le oferă asocierea și colaborarea mai strânse cu UE pentru cetățenii țărilor terțe, în special pentru tineri, cum ar fi călătoriile fără vize, consolidarea capacităților, programe de mobilitate și de schimburi, dacă este cazul;

53.  evidențiază că trebuie avut grijă ca noul portal PEV (dezvoltat acum în programul OPEN Neighbourhood) nu numai să acumuleze conținut pentru comunitățile de experți, ci și să conțină o secțiune adaptată pentru un public mai larg; este de părere că portalul ar trebui să conțină o secțiune referitoare la Parteneriatul estic, care să reunească informațiile despre inițiative, în prezent fragmentate între numeroase site-uri de internet;

54.  subliniază potențialul culturii populare și al divertismentului educativ ca modalitate de articulare a valorilor umane comune și de comunicare a politicilor europene;

55.  reliefează sprijinul său față de inițiative cum ar fi Baltic Centre for Media Excellence (Centrul baltic pentru excelență în mass-media), din Riga, Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO (NATO StratCom COE) și Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare; subliniază necesitatea de a utiliza constatările și analizele acestora și de a consolida capacitățile analitice ale UE la toate nivelurile; solicită Comisiei și statelor membre să inițieze proiecte similare, să se implice în formarea jurnaliștilor, să sprijine centrele de presă independente și diversitatea mass-mediei, să încurajeze colaborarea în rețea și cooperarea între mass-media și laboratoarele de idei și să facă schimb de bune practici și de informații în aceste domenii;

56.  condamnă înăbușirea regulată a mass-mediei independente, a jurnaliștilor și a activiștilor aparținând societății civile din Rusia și din teritoriile ocupate, inclusiv din Crimeea de la anexarea sa ilegală; subliniază că, începând din 1999, zeci de jurnaliști au fost uciși, au dispărut fără urmă sau au fost închiși în Rusia; invită Comisia și statele membre să consolideze protecția jurnaliștilor din Rusia și din vecinătatea UE și să sprijine societatea civilă rusă și să investească în contactele între oameni; solicită eliberarea imediată a jurnaliștilor; constată că UE își consolidează relațiile cu partenerii săi estici și cu ceilalți vecini și, de asemenea, că păstrează deschise căile de comunicare cu Rusia; recunoaște că cel mai mare obstacol pentru campaniile de dezinformare ruse ar fi existența unei mass-media independente și libere în Rusia; consideră că acesta ar trebui să fie obiectivul UE; solicită să se acorde o atenție specială și resurse suficiente pluralismului mediatic, mass-mediei locale, jurnalismului de investigație și mass-mediei în limbi străine, în special în limbile rusă, arabă, farsi, turcă și urdu, precum și în celelalte limbi vorbite de populațiile vulnerabile la propagandă;

57.  susține campaniile de comunicare desfășurate de actorii relevanți în Siria, în Irak și în regiune (inclusiv în țările de origine ale luptătorilor străini) pentru a discredita ideologia ISIS/Daesh, pentru a denunța încălcările drepturilor omului de către aceasta și pentru a combate extremismul violent și discursurile de incitare la ură ale altor grupări din regiune; invită UE și statele membre ca, în dialogul lor cu țările MENA, să sublinieze că buna guvernanță, răspunderea, transparența, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt cerințe preliminare esențiale pentru a proteja aceste societăți împotriva răspândirii ideologiilor intolerante și violente care inspiră organizații teroriste precum ISIS/Daesh și Al-Qaida; în fața amenințării teroriste în creștere din partea ISIS/Daesh și a altor organizații teroriste internaționale, subliniază necesitatea de a consolida cooperarea pe probleme de securitate cu țările care au o experiență de durată în combaterea terorismului;

58.  invită ÎR/VP să confirme sprijinul deplin al UE pentru procesul de implementare în curs și să contribuie financiar la realizarea recomandărilor menționate în „Studiul de fezabilitate privind inițiativele mass-mediei de limbă rusă în cadrul Parteneriatului estic și dincolo de acesta”, realizat de Fondul European pentru Democrație în 2015;

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, SEAE și NATO.