Monthly Archives: mai 2016
Încă o șansă pentru Botoșani: Agenda urbană
Agenda urbană UE: 12 priorități
COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ
Bruxelles, 30 mai 2016
Agenda urbană a UE: Oraşele au un cuvânt important de spus în elaborarea politicilor Uniunii Europene
Astăzi, Comisia Europeană participă la Amsterdam la întâlnirea informală a celor 28 de miniştri responsabili de probleme urbane, împreună cu reprezentanţi ai altor instituţii UE şi ai oraşelor europene, pentru a discuta despre Agenda urbană a UE.
Scopul întâlnirii este de a sprijini Pactul de la Amsterdam, ce stabileşte această Agendă şi prezintă principalele sale principii.
Agenda urbană a UE se concentrează pe dezvoltarea a 12 parteneriate axate pe 12 provocări urbane1. Parteneriatele vor permite oraşelor, statelor membre, instituţiilor UE şi părţilor interesate, precum ONG-uri sau parteneri de afaceri, de a lucra împreună la acelaşi nivel pentru a găsi soluţii comune pentru îmbunătăţirea zonelor urbane ale Uniunii Europene.
În conformitate cu angajamentul Comisiei Europene pentru O mai bună legiferare, planurile de acţiune pregătite de parteneri se vor concentra pe implementarea mai eficientă şi coerentă a politicilor UE existente pentru oraşe în domenii precum mediu, transport sau ocuparea forţei de muncă. De asemenea, acestea vor viza facilitarea accesului la fondurile UE, promovarea combinării diferitelor tipuri de astfel de fonduri şi lărgirea sferei de cunoştinţe privind problemele urbane şi schimbul de bune practici.
Patru parteneriate-pilot au început deja: unul dedicat incluziunii migranţilor, coordonat de municipalitatea din Amsterdam; un altul privind calitatea aerului, coordonat de Olanda; un parteneriat dedicat locuinţelor, coordonat de Slovacia; și un parteneriat pe tema sărăciei urbane, coordonat de Belgia şi Franţa. Celelalte parteneriate vor fi lansate la sfârşitul lui 2016 şi la mijlocul anului 2017.
Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, a declarat: ,,Oraşele sunt laboratoarele vii ale tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia Europeană lucrează împreună cu primarii şi autorităţile regionale pentru a permite acestora să prezinte exemple pozitive şi de inspiraţie pentru alţii, din Europa sau din afara continentului„.
Comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, a adăugat: ,,Oraşele sunt noduri de creativitate şi motoare pentru dezvoltarea economică a Europei, dar se confruntă cu provocări majore, precum excluziunea socială, poluarea aerului sau lipsa locurilor de muncă. Trebuie să soluţionăm aceste probleme împreună. Angajamentul nostru pentru Agenda urbană demonstrează că noi acordăm atenţia cuvenită problemelor urbane şi că suntem pregătiţi să ascultăm ce au de spus oraşele noastre cu privire la soluţiile care funcţionează pentru ele şi ce anume trebuie îmbunătăţit„.
1 1) Incluziunea migranților și refugiaților; 2) Calitatea aerului; 3) Sărăcia urbană; 4) Locuințe; 5) Economia circulară; 6) Locuri de muncă și competențele forței de muncă în economia locală; 7) Adaptarea la schimbările climatice; 8) Tranziția energetică; 9) Utilizarea durabilă a terenurilor și a soluțiilor bazate pe natură; 10) Mobilitatea urbană; 11) Tranziția digitală; 12) Achiziții publice inovatoare și responsabile.
Sponsori serioși: Fundația pentru Comunitate oferă 350.000 lei tinerilor sportivi și artiști
Fundația pentru Comunitate
Un aplicant poate obține maxim 10.000 de lei pentru achiziționare de materiale, echipament sportiv, instrumente muzicale sau pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare.
Se pot înscrie tineri între 8-18 ani.
Termenul de înscriere 18 iunie 2016.
Detalii în comunicatul de presă, în anunțul programului și în formularele de la anunț.
András Imre
-- Fundația Pentru Comunitate / A Közösségért Alapítvány 0755-045699 office@pentrucomunitate.ro www.pentrucomunitate.ro https://www.facebook.com/FundatiaPentruComunitate
Bilete de avion pe net: strategii de abordare, trucuri și capcane
Un studiu comparativ efectuat de APC România
Ai ales destinația pentru vacanță, dar nu ai reușit să îți efectuezi încă rezervările necesare ajungerii la destinație? Iată câteva sfaturi care să te ajute să îți rezervi în siguranță biletele de avion folosind platformele online.
Asociaţia Pro Consumatori a realizat o analiză comparativă asupra ofertelor de bilet de avion oferite de următoarele platforme: AeroSky, Aerolines, Bravo Fly, Fly-Go, FlyHi, Momondo, ParAvion, SkyScanner, Veltrael, Vola, Whichairline, iar rezultatele sunt mai mult decât interesante, într-un cuvânt, consumatorul intră într-un hăţiş de informaţii greu de prelucrat.
Experții asociației au realizat un mistery shopping în perioada 16-22 mai care a avut drept scop rezervarea un bilet de avion pe ruta Bucureşti – Bruxelles, pentru data de miercuri 22 iunie 2016, pentru o persoană adultă, către orice aeroport care serveşte capitala Belgiei, utilizând serviciile existente pe internet.
Platformele online au la baza un motor de căutare și selecție a celor mai competitive oferte a peste 600 de companii aeriene low-cost și de linie și zeci de hoteluri din întreaga lume. Astfel, oricine familiarizat cu mediul online și având acces la orice dispozitiv mobil ca telefon, laptop sau tableta, poate să-și planifice călătoria rezervând bilete de avion catre Bruxelles sau spre orice destinație din lume, în cel mai comod și simplu mod.
Din analiza efectuată s-a constatat că în general, cea mai ieftină ofertă este a companiei Ryanair, urmată de Blue Air şi Wizzair, în sume de câteva zeci de euro. Zborul durează, în cele mai multe cazuri, până la 3 ore. Însă datele produse de aceste platforme includ şi oferte pe care doar un consumator excentric le-ar putea accepta, cu preţuri de câteva mii de euro şi durata călătoriei de câteva zile! Este cazul ca astfel de rezultate să fie eliminate din oferta finală, eventual fiind incluse într-o pagină specială. O bună practică am găsit în acest sens pe site-ul WhichAirline. Dar nu întotdeauna cea mai ieftină ofertă este a aceleiaşi companii aviatice.
În ce priveşte aeroportul de destinaţie, doar Zaventem este cel asociat în mod uzual cu oraşul Bruxelles, el beneficiind de o bună reţea de transport – trenuri, autobuze, microbuze şi taxiuri. Printre zborurile oferite există şi unele care aterizează în aeroportul denumit „Bruxelles Sud”, care este de fapt în oraşul Charleroi, la aproximativ o oră de mers cu autocarul până la Gara de Sud din Bruxelles, pentru care bineînţeles călătorul trebuie să plătească biletul respectiv. Se poate consola totuşi cu gândul că trece pe lângă localitatea Waterloo – făcută celebră de Napoleon şi… formaţia ABBA.
În ce priveşte preţul biletelor, platformele adaugă, la preţul perceput de compania aeriană, şi o sumă reprezentând contravaloarea serviciilor oferite, cu alte cuvinte, aceste platforme își câștigă existența prin aceste tarife. Spre exemplu, Aerolines, AeroSky: nespecificat, probabil 10 euro, eSky: 18 euro, Fly-Go: 15 euro. Recomandarea experților este ca atunci când căutăm un bilet de avion pe platformele online să comparăm prețul acestui bilet și direct pe site-ul companiei aeriene.
În afară de preţul biletului afişat, pe primul ecran cu rezultate, călătorul trebuie să se aştepte la alte costuri suplimentare, în special în cazul firmelor „low cost”: o taxă pentru plata prin internet (adesea singura modalitate posibilă), altă taxă pentru rezervarea locului în avion, o taxă pentru bagajul de cală (adesea mai mare decât preţul biletului) şi altele.
În cazul companiilor „low cost„, check-in-ul trebuie făcut cu maxim 24 de ore înainte de îmbarcare pentru că dacă se face în aeroport companiile aeriene percep o taxă pentru îndeplinirea acestor formalități direct la aeroport.În ce priveşte transportul bagajului, în general se admite un bagaj de cabină în greutate de până la 10 kg, cu dimensiuni care variază de la o companie la alta. În cazul companiilor „low cost” poşeta este considerată bagaj!
| Companie aeriană | Reguli pentru bagajul de mână | Reguli pentru bagajul de cală |
| Wizz Air | Pasageri fără prioritate la îmbarcare: Bagaj mic – 42x32x25cm – gratuitate Bagaj mare – 56x45x25cm – taxaPasageri cu prioritate la îmbarcare: aceleași tipuri de bagaje + un accesoriu 40x30x18cm (geantă, geantă de laptop, geantă pentru aparat foto) |
Lățime: 1.499 m Înălțime: 1.194 m Lungime: 1.715 mGreutate maximă 32 kg |
| Ryan Air | 1 bagaj, 10 kg, 55x40x20 cm + 1 geantă mică 35x20x20 cm | 2 bagaje 15/20 kg |
| Blue Air | 1 singur bagaj – nu poate depăși greutatea maximă de 10 kg – dimensiunile 55 cm x 40 cm x 20 cm. |
Maxim 4 piese care nu pot depăși 32 kg fiecare – dimensiunile maxime de 100 cm x 80 cm x 30 cm. – taxate în funcție de perioada de călătorie (High Season și Low Season) |
În urma analizelor s-a constatat că există diferenţe destul de mari între preţurile biletelor la aceeaşi companie aviatică, oferite de diversele site-uri de căutare, după cum se vede în tabelul de mai jos (am selectat doar trei oferte): prețurile sunt afișate în EURO.
După cum se vede, cel mai ieftin bilet la RyanAir este oferit de Fly-Go şi Vola, cu 17 euro, la Blue Air de Fly-Go, Momondo, Vola şi WhichAirline cu 45 euro, iar la WizzAir de Fly-Go cu 20 euro.
ATENȚIE! La acest preţ să se adauge taxa percepută de site-ul de comparaţie.Preţurile biletelor la RyanAir variază între 17 şi 83 euro (BravoFly), la Blue Air între 45 și 115 euro (SkyScanner), iar la WizzAir între 20 și 90 euro (BravoFly).
În ansamblu, cel mai mare preţ îl găsim propus de BravoFly pentru compania TAP, cu 4933 euro, iar cel mai mic propus de Vola şi Fly-Go, la compania RyanAir, cu 17 euro.
Preţurile pot varia în funcţie de data în care se efectuează căutarea, ele crescând pe măsură ce ne apropiem de data de plecare, iar cererea este mai mare la începutul şi sfârşitul săptămânii.
„Avertizăm consumatorii asupra unei practici denumite „preţuri dinamice”, care seamănă cu practica unui negustor care anunţă preţul după ce evaluează aspectul cumpărătorului. În cazul preţului anunţat pe internet, este posibil ca acesta să fie mai mare decât cel anunţat pentru alt utilizator, aceasta pentru că primul a făcut cumpărături pe internet de valori mari; aşadar, programul „spion” care urmăreşte achiziţiile, decide că primul utilizator este mai înstărit şi îşi va permite să plătească un preţ mai mare. Este însă dificil de demonstrat acest lucru, dacă nu se depune un efort constant de urmărire.” a precizat Dl. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.
“Mediul online este ofertant, accesibil oricând, astfel că rezervarea oricărui tip de servicii are avantajul de a-i scuti pe cei care își planifică călătoria de timp prețios și bani dar exista și unele riscuri la care ne supunem dacă nu suntem atenți. Înainte de a face o rezervare a unui zbor trebuie să citim cu atenție recomandările companiei aeriene și Termenii și Condițiile Generale de Transport ale companiei de transport aerian alese. Astfel vom fi informați despre situațiile în care compania își asumă răspunderea atunci când ne confruntăm cu o problemă, cu atât mai mult cu cât realizarea cu succes a rezervării conduce automat la încheierea contractului de transport, dar și la aderarea la Termenii și Condițiile Generale de Transport ale companiei. Aceleași recomandări sunt valabile și pentru situația în care alegem să facem rezervarea pentru avion printr-o platformă specializată, cunoscut fiind faptul că reprezentanții web site-ului intermediar nu își asumă răspunderea pentru eventualele probleme legate de rezervare” a precizat Dna. Irina Chirițoiu, directorul Centrului European al Consumatorilor din România.
40 milioane euro fonduri nerambursabile pentru microintreprinderi în regiunea Nord-Est
START competitivitate! Ghidul specific final pentru prioritatea 2.1A – microintreprinderi
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional a lansat, in data de 26 mai 2016, ghidul specific final pentru prioritatea 2.1A – microintreprinderi din cadrul POR 2014-2020.
In regiunea Nord-Est, peste 40 milioane euro fonduri nerambursabile vor fi disponibili in cadrul acestui apel de proiecte.
Valoarea minima eligibila a unui proiect este 25.000 de euro. Valoarea maxima a finantarii nerambursabile solicitate trebuie sa respecte normele de acordare a ajutorului de minimis: valoarea maxima a ajutorului de minimis ce poate fi acordat unei intreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali inainte de data depunerii cererii de finantare si anul curent depunerii cererii de finantare) este de 200.000 de euro, echivalent in lei.
Finantarea nerambursabila solicitata se poate situa la cel mult 90% din valoarea eligibila a proiectului.
Cererile de finantare se depun prin intermediul aplicatiei MySMIS.
Incepand cu data de 27 iulie 2016, ora 12.00, microintreprinderile din Regiunea Nord-Est cu mai mult de un an de activitate si cu profit din exploatare inregistrat in anul 2015, pot depune cereri de finantare pentru dezvoltare. Apelul de proiecte pe aceasta prioritate este de tip competitiv si va fi deschis depunerii timp de 6 luni, pana in 27.01.2017, ora 12.00.
Constantin Amarinei
************************************************
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Birou Regional de Informare
România a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri
26/05/2016 |
|
|
Comisia Europeană îndeamnă România să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a acestora în conformitate cu obiectivele legislației UE în domeniu (Directiva 2008/98/CE) și aleeconomiei circulare. Aceste planuri constituie o condiție prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE 2014-2020. |
|
| Planurile și programele au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.
România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. |
||
| De asemenea, România a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013 ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă, prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.
Prin urmare, Comisia a transmis un aviz motivat României. Dacă aceasta nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz. |
||
| Persoane de contact pentru presă:
Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65) Uldis ŠALAJEVS (+32 2 296 75 60) Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email |
Pagini Utile
Proiectul RO-NET se reeșalonează. 3 localități din Botoșani vor beneficia de Internet de mare viteză
|
Fonduri AFIR de 24,44 milioane de euro epuizate în 6 minute; s-au epuizat și fondurile pentru infrastructura rutieră
Fondurile pentru infrastructura de acces agricolă s-au epuizat în șase minute de la deschiderea sesiunii.
Cele mai multe proiecte au fost depuse în județele Bistrița Năsăud, Cluj, Dolj, Satu Mare și Timiș.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că alocarea financiară pentru Submăsura 4.3A – Infrastructura de acces agricolă, aferentă sesiunii anuale 2016, a fost epuizată.
Astfel, în primele șase minute de la deschiderea sesiunii din data de 25 mai, anunțate de ieri prin intermediul Europe Direct Botoșani Start pentru 453 milioane de euro proiecte infrastructură rurală, agricolă sau forestieră şi protejarea patrimoniului cultural 2016, după ora 09.00, au fost depuse 25 de proiecte în valoare de 24,44 milioane de euro.
Cele mai multe proiecte au fost depuse în județele Bistrița Năsăud, Cluj, Dolj, Satu Mare și Timiș.
”Suntem bucuroși de acest aflux de cereri pentru infrastructura rurală și este o dovadă că Programul a început să se deruleze la capacitate maximă. Nevoia de finanțare în mediul rural este uriașă și orice alocare pe care autoritățile ar face-o este insuficientă, dar fiecare ban care ajunge în satul românesc este important” a declarat Eugen POPESCU, directorul general al AFIR.
Reamintim că începând cu 25 mai 2016 au fost deschise sesiunile anuale de depunere pentru Submăsurile 4.3.A – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
Temenul maxim pentru depunere, în cazul în care fondurile nu se epuizează între timp, este 31 octombrie 2016, ora 16.00.
Update 25 mai 15,30:
Fondurile pentru infrastructura rutieră rurală s-au epuizat
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că alocările financiare pentru Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, componentele de infrastructură rutieră din zona montană și non-montană, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate.
Astfel, de la deschiderea sesiunii din data de 25 mai 2016, ora 09.00, au fost depuse 46 de proiecte în valoare de 45 milioane de euro pentru infrastructura rutieră din zona montană și 107 proiecte, cu valoarea de 105,8 milioane de euro în celelalte zone.
Cele mai multe proiecte au fost depuse în județele Cluj, Bistrița Năsăud și Neamț, pentru zona montană și în Cluj, Timiș și Bacău pentru restul teritoriului.
Reamintim că începând cu 25 mai 2016 au fost deschise sesiunile anuale de depunere pentru Submăsurile 4.3.A – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
Temenul maxim pentru depunere, în cazul în care fondurile nu se epuizează între timp, este 31 octombrie 2016, ora 16.00.
Start pentru 453 milioane de euro proiecte infrastructură rurală, agricolă sau forestieră şi protejarea patrimoniului cultural
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că miercuri, 25 mai, ora 900, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru Submăsurile 4.3.A – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
„Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privaţi, cât şi prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează şi se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privaţi, acum completăm investiţiile ce se pot finanța în acest an în spaţiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte aşteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât şi pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiţie pentru infrastructura din mediul rural a depăşit alocările” a declarat Eugen POPESCU, directorul general AFIR.
Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00.
Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au în 2016 la dispoziție peste 453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere şi protejarea patrimoniului cultural.
Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.
Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Scopul investițiilor sprijinite în cadrul submăsurii 4.3 A – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructura de acces AGRICOLĂ este de îmbunătățire a performanței economice a tuturor fermelor şi de facilitare a restructurării şi modernizării acestora, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piaţă, dar şi a diversificării agricole.
Investiţiile realizate vor duce la creşterea competitivităţii sectorului agricol prin îmbunătăţirea accesibilităţii exploataţiilor agricole, la modernizarea şi adaptarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare şi un acces mai facil către consumatori şi pieţele de desfacere.
Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora constituite conform legislației naționale în vigoare.
Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro/ proiect pentru drumurile agricole de acces.
Una din condiţiile de finanţare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Evident, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății/administrării terenului pe care se realizează investiția.
Printre cheltuielile eligibile se numără cele privind costurile generale ale proiectului sau cele legate de consultanţă şi pentru managementul proiectului.
Pentru sesiunea 25 mai – 31 octombrie 2016, submăsura 4.3 A beneficiază de o alocare de 20 milioane euro.
În ceea ce priveşte submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, scopul investițiilor sprijinite este de creare și modernizare a infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/apă uzată, care constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală. Totodată, beneficiarii submăsurii vor contribui la crearea și modernizarea infrastructurii educaționale ante și preșcolară și a infrastructurii de învățământ secundar superior, cu profil resurse naturale și protecția mediului dar și a școlilor profesionale în domeniul agricol.
Beneficiari pot fi comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare sau ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (infrastructură de tip after-school).
Valoarea sprijinului nerambursabil acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de venit. Beneficiarii submăsurii pot obține până la 4 milioane euro pentru proiectele depuse de asociațiile de dezvoltare intercomunitare.
Pentru proiectele privind infrastructura rutieră de interes local și infrastructura de apă/apă uzată sunt cheltuieli eligibile construcția, extinderea și/sau modernizarea rețelei publice de apă în localități rurale care fac parte din aglomerări umane între 2.000 ‐ 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.), construcția, extinderea și/sau modernizarea rețelei publice de apă uzată în localități rurale care fac parte din aglomerări umane între 2.000 ‐ 10.000 l.e. sau construcția, extinderea și/sau modernizarea rețelei de drumuri de interes local.
Pentru proiectele care vizează infrastructura de apă/apă uzată este necesar ca solicitanții să se informeze la Operatorul Regional dacă localitățile rurale fac parte din aglomerări umane cuprinse între 2.000 ‐ 10.000 locuitori echivalenţi, conform Master Planului aprobat şi dacă investiția propusă nu este finanțată/urmează a fi finanțată prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare).
Cheltuielile eligibile pentru proiectele de infrastructură educațională/socială sunt înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) grădinițelor, numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural, inclusiv demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă, extinderea și modernizarea (inclusiv dotarea) instituțiilor de învățământ secundar superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale și protecția mediului și a școlilor profesionale în domeniul agricol.
Submăsura 7.2 are pentru sesiunea din 2016 o alocare de 360 milioane euro.
Submăsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural, cu o alocare pentru această sesiune de 55 milioane euro, are ca scop protejarea patrimoniului cultural sau/ și realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. Obiectivele submăsurii sunt susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale.
De asemenea, fondurile alocate vor fi folosite pentru punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, conducând astfel la creșterea nivelului de trai în zonele rurale.
Beneficiari ai submăsurii sunt ONG-uri, Unități de cult, persoane fizice autorizate sau societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B şi comunele.
Sprijinul nerambursabil poate fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de venit, caz în care valoarea unui proiect nu poate depăşi 500.000 euro. Dintre cheltuielile eligibile amintim restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural imobil de interes local de clasă, modernizarea, renovarea și/sau dotarea căminelor culturale, achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.
Lista cheltuielilor eligibile, precum şi toate condiţiile de accesare ale celor trei submăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.
„Peer to Peer” cu funcționari publici europeni
 Corina Crețu și Anca Dragu
Peer to peerRecomandarea Comisarului European Corina Crețu pentru accelerarea implementării proiectelor cu fonduri europeneComisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a primit-o astăzi, 24 mai, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, pe Anca Dragu, ministrul român de Finanţe. Cei doi oficiali au discutat, în principal, despre întărirea capacității administrative în România și modul în care Comisia Europeană poate să sprijine autoritățile române în acest demers. Comisarul european a încurajat partea română să utilizeze instrumentul „Peer to Peer”, prin care funcționari publici din diferite state membre ale UE pot să ofere consiliere și pot să împărtășească din experiența lor, în ceea ce privește implementarea proiectelor cu fonduri europene, colegilor din alte țări. |
|
„Fondurile structurale și de investiții europene reprezintă o mare parte din bugetul total disponibil pentru investiţii publice, iar întărirea capacităţii administrative în ceea ce privește gestionarea acestor fonduri va genera investiţii mai eficiente şi cu impact mai mare. În 2014-2020, aproape 800 de milioane de euro din fonduri UE au fost alocate României pentru reforma şi modernizarea administraţiei publice”, a declarat în cadrul întâlnirii comisarul european pentru politică regională,Corina Creţu. |
||
| În urma întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au convenit că este nevoie de eforturi susținute din partea autorităților române pentru a îmbunătăți situația în privința utilizării fondurilor europene. Corina Crețu a reamintit că, dincolo de asigurarea co-finanţării naţionale pentru programele operaționale în cadrul exercițiului bugetar 2014-2020, România trebuie să pregătească proiecte noi și mature, care să aibă impact real asupra vieții oamenilor. | ||
| Totodată, înaltul oficial european a încurajat partea română să folosească și alte instrumente financiare, tocmai pentru ca investițiile publice să aibă efect de multiplicare în economie. În acest sens, comisarul european pentru politică regională a precizat că și România poate să apeleze cu încredere la expertiza DG REGIO pentru folosirea complementară a finanțărilor prin Fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european de investiții strategice, ca parte a Planului de investiții pentru Europa. | ||
| Mai multe detalii
Dana Berinde – Membru de cabinet |