Monthly Archives: octombrie 2016

Siguranța transportului aerian în UE

Sursa imaginii: http://www.paginaeuropeana.ro

Fişe tehnice UE – 2016 1 TRANSPORTUL AERIAN: SIGURANȚA

Anumite norme comune, care au fost extinse treptat la întregul lanț de transport aerian, garantează un nivel uniform și ridicat de siguranță[1] în cadrul pieței interne a transportului aerian.

TEMEI JURIDIC Articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

OBIECTIVE Realizarea pieței interne a transportului aerian pe la jumătatea anilor 1990[2] a impus punerea în aplicare în paralel a unei serii de norme comune obligatorii, menite să garanteze un nivel uniform și sporit de siguranță.

REZULTATE Aviația și siguranța sunt concepte ce nu pot fi separate. În lipsa unor norme stricte care să garanteze un nivel sporit de siguranță, transportul aerian nu s-ar fi putut dezvolta, deoarece nu ar fi existat pasageri (și, fără îndoială, nici echipaj de zbor). De asemenea, dat fiind că transportul aerian permite călătorii pe distanțe lungi într-un timp relativ scurt, siguranța aviației și cooperarea internațională (mai mult sau mai puțin intensă și eficace) sunt complementare.

Citește tot materialul mai jos:

Siguranța transportului aerian în UE

Internet în bandă largă prin RO-NET

RO-NET etapa I – sursa hotnews.ro

 

Internet în bandă largă în România, graţie fondurilor europene

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat a 2-a fază a proiectului major RO-NET, cu o alocare de 45,7 milioane de euro din Fondul european pentru dezvoltare regională (FEDR).

Început în perioada 2007–2013, proiectul are ca obiectiv extinderea accesului la reţeaua de internet în bandă largă în mediul rural din România, urmărind astfel reducerea decalajului digital din ţară.

„Acest proiect demonstrează încă o dată modul în care Fondurile structurale şi de investiţii europene contribuie la implementarea Pieţei unice digitale. Odată cu introducerea internetului în bandă largă în aceste comune, apar atât noi oportunităţi economice, dar putem vorbi și de îmbunătățirea calității vieții pentru cei care trăiesc în mediul rural”, a declarat comisarul europeanCorina Creţu.
Peste 400.000 de locuitori, precum și 8.500 de companii şi 2.800 de instituţii publice din toate regiunile ţării (cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov) vor avea acces la internet în bandă largă mulţumită RO-NET. În proiect sunt incluse peste 780 de comune.
Mai multe informaţii despre investiţiile Politicii de coeziune în România sunt disponibile în platforma de date deschise şi aici .
Persoane de contact pentru presă:

Jakub Adamowicz – Tel.: +32 229 50595;

Sophie Dupin de Saint-Cyr – Tel.: +32 229 56169

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Fișa de țară în limba engleză:

Fonduri structurale și de investiții în România (en).

 

Avem nevoie de Uniunea Europeană: sondaj de opinie la Botoșani

Din rezultatele chestionarului aplicat pentru 86 de respondenți din Botoșani de Centrul Europe Direct Botoșani, în luna octombrie 2016.
Deosebit de interesant este modul în care botoșănenii consultați au marcat motivele pentru care consideră că au nevoie de Uniunea Europeană (în ordinea opțiunilor): 1. pentru a garanta pacea si democratia; pentru a trăi mai bine; 2. pentru securitatea popoarelor europene; 3. pentru a studia; 4. pentru prospera liber pe continent; pentru a munci și a ne misca 5. pentru a beneficia de bogatul patrimoniu cultural bogat european. Ei au mai adăugat și numeroase alte motive. Un singur respondent a bifat răspunsul: nu, nu avem nevoie de Uniunea Europeană.

Portal online dedicat orașelor europene

Agenda Urbană: noi surse de informare la dispoziția orașelor europene

Comisia Europeană a lansat miercuri, 12 octombrie, un nou portal online dedicat orașelor pentru a promova schimbul de bune practici și dezvoltarea strategiilor urbane. Ca răspuns la nevoia exprimată de numeroase orașe în cadrul Agendei Urbane a UE, noul portaloferă informații actualizate despre politicile UE precum adaptarea la schimbările climatice, mobilitate sau economia circulară, politici cu impact direct asupra orașelor și zonelor urbane. Portalul oferă, de asemenea, informații clare despre oportunitățile de utilizare a instrumentelor financiare, precum și despre evenimente legate de dezvoltarea urbană.

Acest nou portal va ajuta orașele să facă față unor provocări precum nevoia asigurării de locuințe, eficiența energetică sau accesibilitate, prin utilizarea pe cât de mult posibil  a oportunităților oferite de finanțarea din fonduri europene.

Mai mult, noua Platformă urbană de informații, găzduită de Centrul de informare pentru politici teritoriale, ce este administrat de Centrul Comun de Cercetare, oferă un punct unic de acces către indicatorii comuni privind situația actuală și tendințele din peste 800 de zone urbane europene – în ceea ce privește aspectul demografic, dezvoltarea economică sau accesul la servicii, de exemplu. Această bază de date va permite autorităților urbane și părților interesate să compare informații, să fixeze puncte de referință și să monitorizeze, acesta fiind de altfel unul dintre obiectivele Agendei Urbane.

„Peste 70% din populația UE trăiește în zone urbane; aici este decisă tranziția către o economie verde. Orașele joacă un rol crucial în mobilizarea cetățenilor și consumatorilor și în promovarea schimbării prin investiții în reabilitarea clădirilor,elaborarea unui plan de transport sustenabil, creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor, folosirea noilor tehnologii, sprijinirea consumatorilor vulnerabili și multe altele. Astfel, lansăm instrumente ce vor permite orașelor să experimenteze noi idei și să vadă dacă sunt fezabile sau folositoare” a spus vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, cu ocazia prezentării celor două instrumente în cadrul Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor.
Comisarul pentru politică regională Corina Crețu a adăugat: „Aceste platforme reprezintă esența Agendei Urbane: să fim conectați și să învățăm unii de la alții. În curând voi avea plăcerea să merg la Quito pentru Conferința Naţiunilor Unite pentru locuinţe şi dezvoltare urbană durabilă (Habitat III) și să prezint Agenda Urbană a Uniunii Europene, care cred că poate fi un exemplu pentru alte regiuni din lume”.
În parteneriat cu Habitatul ONU, programul Națiunilor Unite ce are ca scop un viitor urban mai bun, Comisia a publicat astăzi Raportul privind starea orașelor din Europa. Acest raport sprijină Agenda Urbană prin evaluarea performanței orașelor europene în ceea ce privește temele prioritare: locuri de muncă și abilități, lupta contra sărăciei, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Această muncă analitică permite primarilor să evalueze performanța orașelor lor, încurajând în același timp schimbul de experiență.

Concluziile Agendei urbane a UE vor fi prezentate săptămâna viitoare în Quito în cadrul conferinţeiNaţiunilor Unite pentru locuinţe şi dezvoltare urbană durabilă care se va desfășura în perioada 17-20 octombrie. Aceasta va contribui la o „Nouă Agendă Urbană” globală adoptată acolo, care va reflecta viziunea globală comună şi angajamentul colectiv de a valorifica potenţialul de urbanizare rapidă pentru dezvoltare durabilă acoperind aspectele sale sociale, de mediu şi economice.

Context

Pactul de la Amsterdam (30 mai 2016) şi Concluziile Consiliului (24 iunie 2016) au lansat Agenda Urbană a UE şi au stabilit principalele obiective ale acesteia.

La baza Agendei Urbane stau 12 parteneriate ce permit oraşelor, statelor membre, instituţiilor UE, ONG-urilor şi partenerilor de afaceri să lucreze împreună în mod echitabil pentru a găsi soluţii comune de a îmbunătăţi calitatea vieţii în zonele urbane europene.

Patru parteneriate pilot au început deja: unul dedicat incluziunii imigranților, coordonat de oraşul Amsterdam; un altul, privind calitatea aerului, coordonat de Țările de Jos; un parteneriat pentrulocuințe, coordonat de Slovacia şi unul dedicat combaterii sărăciei urbane, coordonat de Belgia şi Franţa.

Alte patru noi parteneriate vor fi lansate până în ianuarie 2017: un parteneriat pentru economia circulară coordonat de Oslo (Norvegia); unul pentru tranziția digitală, coordonat de Estonia, Oulu (Finlanda) şi Sofia (Bulgaria); un altul pentru mobilitatea urbană, coordonat de Republica Cehă şi Karlsruhe (Germania), precum şi un parteneriat pentru locuri de muncă şi abilităţi coordonat deRomânia, Rotterdam (Țările de Jos) şi Jelgava (Letonia).

Comisia Europeană va transmite Consiliului un raport privind parteneriatele până la sfârșitul anului 2017.

Pagini Utile

Politica de coeziune dă rezultate în Europa și în România

35.000 de locuri noi de muncă create în România prin politica UE de coeziune

Un sfert (25,1%) din totalul investițiilor guvernamentale dinRomânia, din perioada 2007-2013, se datorează politicii de coeziune a Uniunii Europene, conform unei evaluări independente publicate de Comisia Europeană.  Investițiile, în valoare totală de15,4 miliarde de euro, finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională,  au fost realizate cu precădere în domenii precum: transporturi,  sprijinirea companiilor, cercetare și protectia mediului.

Comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: „Cifrele vorbesc de la sine – politica de coeziune dă rezultate. Consider că această politică este necesară și că trebuie să rămână puternică, chiar și după 2020.”

Astfel, în intervalul 2007 – 2013, Politica de coeziune, a ajutat la crearea a 35.000 de locuri de muncă, dintre care 13.000 în IMM-uri.  Au fost de asemenea create 101 start-up-uri, în timp ce 2900 de IMM-uri au beneficiat de sprijin material prin Fondul european de dezvoltare regională.

În domeniul transporturilor, investițiile prin politica de coeziune au ajutat la construcția a 368 km de drumuri noi și modernizarea a altor 1.900 de kilometri. De asemenea, în același interval, au fost construiți 122 kilometri de cale ferată și alți 22 au fost modernizați.

În ceea ce privește domeniul cercetării, fondurile europene disponibile prin Politica de coeziune au ajutat la dezvoltarea a 570 de proiecte de cercetare și inovare, care au generat un total de 1.200 de locuri de muncă pentru cercetătorii din România.

La nivel european, Principalele rezultate ale evaluării perioadei 2007-2013 sunt următoarele: un milion de locuri de muncă create, reprezentând o treime din crearea netă de locuri de muncă din întreaga UE în această perioadă, și un PIB suplimentar de 2,74 EUR pentru fiecare euro investit din pachetul politicii de coeziune, ceea ce înseamnă un PIB suplimentar estimat la o mie de miliarde EUR până în 2023.

Această politică a adus beneficii tuturor statelor membre ale UE și le-a sprijinit în perioade dificile din punct de vedere economic. Prin ea au fost realizate investiții în aproape 400 000 de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, politica de coeziune fiind un pilon al agendei UE pentru creștere economică și locuri de muncă.

Context

În perioada 2007-2013 au fost investite 346,5 miliarde în temeiul politicii de coeziune. Această evaluare asigură o mai mare transparență și responsabilitate, fiind în același timp un exercițiu de învățare și permițând tragerea unor concluzii în vederea îmbunătățirii politicii de coeziune, atât în perioada de programare actuală, cât și în cea viitoare.

Pentru a se asigura independența, evaluarea a fost realizată de experți externi.

Evaluarea a fost împărțită în 14 „pachete de lucru” tematice. În cursul evaluării au fost intervievați peste 3 000 de beneficiari și 1 000 de angajați ai autorităților de management, 530 de părți interesate au participat la 10 seminarii, 80 de organizații au răspuns la o consultare online, iar fiecare pachet de lucru a fost examinat de experți externi.

Persoane de contact pentru presă:

Jakub ADAMOWICZ (+32 2 29 50595)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini Utile

Botoșaniul meu în Europa noastră

Sursa imaginii: www.fonduri-structurale.ro

Un proiect valabil și pentru orașele Moldovei:

De asemenea, vom vorbi şi mă voi concentra asupra regiunii nord-est. Voi avea o reuniune de lucru cu primarii din Iaşi, Bacău, Suceava, Vaslui, Botoşani şi Piatra Neamţ (Corina Crețu, comisar European Interviu RRA )

 Ca urmare a evenimentului „Orasul meu in Europa noastra”, organizat de Comisia Eurpeana la Bucuresti,  Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Adminstratiei Publice a transmis calendarul orientativ privind Axa prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile – POR 2014 – 2020, dupa cum urmeaza:

Documente strategice:

  • Lansare de apel depunere Strategie Integrata de Dezvoltare Urbana (SIDU) si Plan de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) – Octombrie 2016;
  • Termen limita de depunere SIDU si PMUD – Iulie 2017;
  • Termen limita de depunere a Documentului Justificativ finantare din FESI – Decembrie 2017.

Proiecte:

  • Lansare in consultare publica a Ghidurilor specifice prioritatilor de investitie aferente –Noiembrie 2016;
  • Lansare apeluri de proiecte specifice prioritatilor de investitii – Ianuarie 2017;
  • Termen limita de depunere a proiectelor – Decembrie 2018.

Inceputul anului 2020 – evaluarea performantei utilizarii fondurilor pentru fiecare municipiu resedinta de judet, utilizand ca reper sfarsitul anului 2019;

In cursul anului 2020 – redeschidere apeluri de proiecte pe prioritatile de investitie aferente Axei prioritate 4, in functie de sumele ramase disponibile.

 Constantin Amarinei

 Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

Incubator de Proiecte si Afaceri Europene pentru coordonatorii, managerii si animatorii centrelor de transfer tehnologic

Incubator de Proiecte si Afaceri Europene – Bucuresti, 21 octombrie 2016

eli-np

Noua oportunitate importanta de finantare prin POR, Axa 1, pentru crearea si dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic / a Cunoasterii, inclusiv acceleratoarele de afaceri din cadrul lor, cu o valoare estimativa de peste de 200 de milioane de euro, da posibilitatea unui numar cat mai mare de centre universitare si economice din tara sa-si structureze asemenea institutii pe langa ele, cu scopul de a creste cooperarea dintre cercetare si mediul de afaceri, sa promoveze formarea intreprinderilor mici si mijlocii de tip start-up, bazate pe tehnologii inovative si cunoastere intensiva si sa intareasca latura antreprenoriala a universitatilor, precum si crearea propriilor acceleratoare si firme ale absolventilor ale caror idei si inovatii sa poata fi puse in practica si valorizate la nivelul zonei de incubare.

In scopul avizarii favorabile de catre ANCSI a acestor centre si pentru a asigura un nivel de competente performant pentru coordonatorii, managerii si animatorii centrelor de transfer, este necesara parcurgerea unor etape obligatorii si decisive spre a asigura succesul si profitabilitatea centrelor pe termen mediu si lung.
In acest scop, Departamentul de Training al Asociatiei ”Comunitatile Locale Riverane Dunarii” (CLDR), membra Danubius Academic Consortium (DAC) – in parteneriat cu Knowledge Management Institute Romania, Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE ) si Catedra Internationala Onorifica in sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii ”Jean Bart” (CIO-SUERD), reia, incepand cu aceasta toamna, ciclul de sesiuni din seria Incubatorul de Proiecte si Afaceri Europene, pentru formarea si perfectionarea coordonatorilor sau viitorilor specialisti dornici sa activeze in cadrul centrelor ce se vor infiinta sau continua sa se dezvolte in noua abordare UE si in Romania.

Sesiunea va avea loc la sediul Clusterului Regional Bucuresti-Ilfov pentru Mecatronica – MECHATREC (langa Piata Obor – Str. Pantelimon nr 6-8, sector 2), coordonat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii (INCDMTM), la Sala de Consiliu, in data de vineri, 21 octombrie 2016, orele 9.30-14.30.

Participantii la sesiune pot proveni din urmatoare domenii: directori de parcuri industriale si centre de cercetare-inovare; economisti si manageri specializati in dezvoltarea afacerilor si marketing; cadre universitare si cercetatori stiintifici; antreprenori si administratori de firme cu potential de dezvoltare bazat pe inovare; reprezentanti ai fondurilor de investitii si business angels; functionari si manageri din administratia publica si camere de comert; lideri ai asociatiilor profesionale si altor ONG-uri din domeniul dezvoltarii si inovarii etc.

Guest-speakers si traineri invitati:

  • Wienfried SENKER – Senior Consultant – East-West Management Munchen-Bukarest
  • Prof. univ. dr. Gheorghe GHEORGHE – Director General, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii INCDMTM
  • Dr. Octavian SERBAN, KMC – Presedinte – Knowledge Management Institute Romania / Consilierul Personal al Ministrului Fondurilor Europene
  • Aurora PATRICHE – Expert – ANCSI
  • Marian DOBRILA – Vicepresedinte – ACRAFE / Manager General – TDP Partners
  • Dr. Georgeta GHETE DANAU – Presedinte – Asociatia Profesionala a Formarii in Administratia Publica Locala “CINAQ”
  • Dr. Costica VOICU – Director – Parcul Industrial Galati
  • Conf. univ. dr. Gabriela DAVID – Coordonator Stiintific – CIO-SUERD / Universitatea de Vest ”Vasile Goldis”
  • Av. Dumitru BADRAGAN
  • Dr. Olivia COMSA – Magurele High Tech Cluster
  • Cornel PATRICHE – Consilier – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci – OSIM
  • Prof. Sever AVRAM – Presedinte Executiv – CLDR

Inscrierile se fac conform principiului „Primul venit-primul servit” pana in 17 octombrie 2016. Detalii suplimentare pot fi consultate pe siteul www.cldr.ro sau solicitate Secretariatului Tehnic prin e-mail:secretariat@cldr.ro ori telefonic la tel./fax: 021.230.49.97

Constantin Amarinei

 Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor – ediția a 14-a

A început cea de a 14-a ediţie a Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor

5000 de participanţi veniţi din toată Europa – reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, instituţii europene, parteneri economici, universităţi şi alte entităţi – se întâlnesc la Bruxelles de luni, 10 octombrie, până joi, 13 octombrie, pentru a participa la cea mai importantă adunare europeană din domeniul politicilor urbane şi regionale.

Participanţii au un interes comun pentru oportunităţile de creştere economică şi de creare de noi locuri de muncă oferite de Fondurile structurale şi de investiţii europene (Fonduri ESI).

Această ediţie va avea ca teme principale Agenda Urbană a UE, inserţia socială şi provocările trecute şi viitoare ale politicii de coeziune. „An de an, această săptămână reprezintă o oportunitate fantastică pentru a stabili contacte, a face schimburi de experienţă şi oportunităţi, a demara noi partenariate”, a explicat comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, în deschiderea sesiunii inaugurale. Ceremonia anuală a Premiilor RegioStars, care recompensează în fiecare an cele mai bune proiecte cofinanţate de UE, va avea loc marţi, 11 octombrie, seara, la Bozar. Programul complet al celor patru zile este disponibil aici, iar programul destinat presei aici.

Persoane de contact pentru presă:

Jakub ADAMOWICZ (+32 2 29 50595)

Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Politica de coeziune: principalele rezultate ale investițiilor UE în perioada 2007-2013

Politica de coeziune în practică: principalele rezultate ale investițiilor UE în perioada 2007-2013

Comisia Europeană a publicat rezultatele unei evaluări independente privind investițiile UE efectuate în perioada 2007-2013, prezentând un raport specific pentru fiecare stat membru.

Principalele rezultate ale evaluării perioadei 2007-2013 sunt următoarele: un milion de locuri de muncă create, reprezentând o treime din crearea netă de locuri de muncă din întreaga UE în această perioadă, și un PIB suplimentar de 2,74 EUR pentru fiecare euro investit din pachetul politicii de coeziune, ceea ce înseamnă un PIB suplimentar estimat la o mie de miliarde EUR până în 2023.

Această politică a adus beneficii economiilor tuturor statelor membre ale UE și le-a sprijinit în perioade dificile din punct de vedere economic. Prin ea au fost realizate investiții în aproape 400 000 de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, politica de coeziune fiind un pilon al agendei UE pentru creștere economică și locuri de muncă.

Printre alte exemple grăitoare în statele membre, această politică a contribuit la:

  • crearea a peste 100 000 de locuri de muncă în Germania
  • sprijinirea a 21 000 de întreprinderi nou înființate în Suedia
  • sprijinirea a aproximativ 3 900 de proiecte de cercetare în Ungaria
  • modernizarea a peste 630 km de drumuri în Letonia, în principal în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T)

Evaluarea rezultatelor politicii pentru perioada 2007-2013 a contribuit, de asemenea, la identificarea domeniilor în care aceasta poate fi îmbunătățită:

  • Orientarea către rezultate și performanță

În urma evaluării a rezultat că obiectivele pot fi consolidate și că se poate îmbunătăți concentrarea pe rezultate. Această chestiune a fost abordată în cadrul reformei 2014-2020, prin introducerea unor obiective specifice pentru fiecare program – de exemplu, locurile de muncă create sau reducerea emisiilor de CO2, precum și axarea pe câteva teme, cu potențial înalt de creștere. În procesul de reflecție privind cadrul pentru perioada de după 2020 este esențial să se pună un accent mai puternic pe performanță, prin intermediul simplificării și al sinergiilor sporite cu alte fonduri ale UE.

  • Utilizarea instrumentelor financiare

În perioada 2007-2013 fondurile au fost utilizate într-o măsură mai mare, prin intermediul unor instrumente financiare care au totalizat €11,5 miliarde, în creștere de la €1 miliard în perioada 2000-2006. Aceste instrumente au jucat un rol crucial în asigurarea finanțării pentru IMM-uri pe parcursul crizei creditelor, în contextul crizei financiare.

În urma evaluării, s-a constatat că dispozițiile legale nu au fost suficient de detaliate, iar acest lucru, împreună cu lipsa de experiență a multor organisme responsabile cu punerea în aplicare, a dus la întârzieri în punerea în aplicare. O provocare pentru programele din cadrul politicii de coeziune în perioada de programare actuală și în cea viitoare va fi extinderea domeniului de aplicare a acestor instrumente dincolo de sprijinul acordat întreprinderilor, precum și raționalizarea normelor care reglementează aceste instrumente.

  • Dezvoltarea urbană durabilă

Aproape 29 de miliarde EUR, reprezentând 11 % din pachetul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2007-2013, au fost cheltuite pentru dezvoltarea urbană și proiecte de infrastructură socială. În urma evaluării s-a constatat că impactul investițiilor UE în acest domeniu ar fi putut fi maximizat prin elaborarea de strategii integrate pentru regenerare urbană și proiecte sociale, cu o mai mare implicare a părților interesate de la nivel local și a beneficiarilor fondurilor.

În cadrul punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020, Comisia, care se confruntă cu noi provocări urbane, cum ar fi necesitatea de a integra migranții, caută tot mai mult să implice părțile interesate din mediul urban – autorități locale, ONG-uri sau parteneri de afaceri – în elaborarea politicilor urbane ale UE, fie prin intermediul unor parteneriate în cadrul Agendei urbane a UE, fie prin dialog direct cu primarii.

Informații suplimentare

Chestionar de opinie SOTEU 2016 Botoșani – răspunsuri

 

 

Potrivit praticii proprii, după Discursul Președintelui Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii   Centrul Europe Direct Botoşani a lansat și în anul 2016 un Chestionar de opinie 2016 în rândul botoşănenilor apoi   a organizat 4  dezbateri şi discuţii în focus-grupuri privind priorităţile Comisiei Europene pentru anul 2017 ( imediat după  viozionarea în direct a discursului, la Zilele  Educației și Limbilor străine, Consiliul Consumatorilor).

Importanța mesajelor – cheie din discursul Președintelui Jean Claude Juncker în viziunea participanților botoșăneni la sondajul de opinie organizat de Centrul Europe Direct Botoșani în luna septembrie 2016 se ierarhizează astfel:

Pentru Botoșani: 1. Investiții și locuri de muncă ; Dezvoltarea sectorului agricol ; Conectivitatea la Internet ; 2.Securitatea frontierelor ; Solidaritatea voluntară ; 3. Unitate și armonie în Europa ; 4. Libera circulație ; Detașarea lucrătorilor ; 5. Concurența ; Drepturile autorilor; 6. Protecția datelor; 7. Valoarea vieții umane; comerțul; O Europă care apără și se apără; 8. Toleranță și fermitate antiterorism; 9. Gestionarea migrației; Strategia europeană privind Siria; 10. O Uniune a apărării ; 11. Europa globală; O Europă responsabilă.

Pentru România: 1. ; Investiții și locuri de muncă;  Protecția datelor; Sectorul agricol; Drepturile autorilor; 2. Solidaritatea voluntară; Securitatea frontierelor; 3. O uniune a apărării; O Europă responsabilă; 4. Valoarea vieții umane; Concurența; 5. Comerțul; 6. Detașarea lucrătorilor. 7  Libera circulație: 8. Gestionarea migrației; O Europă care se apără; Toleranță și fermitate antiterorism; 9. Europa globală; Conectivitatea la Internet 10.  Strategia globală privind Siria; 11. Unitate și armonie în Europa.

Pentru Europa: 1. Europa Globală; 2. Investițiile și locurile de muncă; O Europă care apără și se apără 3. Gestionarea migrației; Unitate și armonie în Europa; 4. Toleranță și fermitate antiterorism; Securitate; Strategia privind Siria  5. O uniune a părării; Concurența; Valoarea vieții umane 6.O Europă responsabilă 7. Conectivitatea pe Internet;  Libera circulație 8. Comerțul 9. Protecția datelor; Solidaritate voluntară 10. Detașarea lucrătorilor 11. Sectorul agricol 12. Drepturile autorilor.

Total: 1. Investiții și locuri de muncă – 59;  2. Securitatea frontierelor –  55;  3.  Dezvoltarea sectorului agricol – 51; Solidaritatea voluntară – 51;  4. Protecția datelor – 49;  Concurența – 49;  5.  Valoarea vieții umane – 48;  6. O Europă care apără și se apără – 47; 7.  Conectivitatea la Internet – 46;  Unitate și armonie în Europa – 46;  Libera circulație – 46 ; O Uniune a apărării – 46; Drepturile autorilor – 46; 8. 8. Comerțul – 45; 9. Detașarea lucrătorilor – 44; Toleranță și fermitate antiterorism – 44; Gestionarea migrației – 44; Europă responsabilă – 44. 10. O Europă globală –43; 11. Strategia europeană privind Siria – 41;

Chestionarul de opinie SOTEU 2016 – ED Botoșani

%d blogeri au apreciat: