1. Optimismul față de starea economiei și sprijinul pentru euro sunt în creștere

Pentru prima dată de la începutul crizei economice și financiare din anul 2007, mult mai mulți europeni au o opinie pozitivă cu privire la situația actuală a economiei europene (48%, + 6 puncte procentuale față de primăvara anului 2017) decât una negativă (39%, -7). Majoritatea respondenților din 23 de state membre afirmă că situația actuală a economiei europene este bună (față de 21 în primăvara anului 2017). Începând cu primăvara anului 2017, percepțiile pozitive au câștigat teren în 23 de state membre, cu o creștere cu două cifre în Spania (39%, + 12), Portugalia (58%, + 11 puncte) și Austria (63%, + 10).

48% dintre europeni consideră că situația actuală a economiei naționale este bună (+ 2). Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de încredere exprimat după toamna anului 2007. Din primăvara 2017, percepția pozitivă a situației economice naționale a crescut în 19 state membre, campionii fiind Finlanda (71%, +12), Slovenia (46%, +12), Austria (77%, +9) și Ungaria (50%, +9). Percepțiile variază însă între statele membre. De exemplu, în Țările de Jos și în Germania, 91% consideră că situația economică din țara lor este bună, în timp ce doar 2% din respondenții din Grecia sunt de aceeași părere.

În zona euro, trei sferturi dintre respondenți susțin moneda euro (74%, +1), cel mai mare procentaj înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent. Cel puțin 80% dintre respondenți sprijină moneda euro în șapte țări: Slovacia, Belgia, Germania, Spania, Estonia, Irlanda și Slovenia.

2. Încrederea în Uniunea Europeană rămâne ridicată

40% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE; 37% au o imagine neutră, iar numărul europenilor care au o imagine negativă despre UE rămâne la un nivel scăzut, la 21%. Aceste rezultate s-au menținut stabile față de primăvara 2017 și confirmă tendința crescătoare înregistrată începând cu 2016. Majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE în 14 țări, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Irlanda (59%), Bulgaria și Luxemburg (ambele cu 57%).

Încrederea în UE este de 41% (-1). Majoritatea respondenților din 18 state membre au încredere în UE(față de doar 15 în primăvară). Încrederea în UE este cea mai mare în Lituania (64%), Bulgaria (57%) și Luxemburg (56%). Începând cu primăvara 2017, încrederea în UE a câștigat teren în zece țări, mai ales în Belgia (53%, + 7), în Slovacia (48%, + 5) și în Republica Cehă (35%, + 5). Încrederea în UE a scăzut în 17 țări.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (57%, + 1). Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepția a două dintre ele (față de 24 în primăvara 2017): Grecia  (60% „pesimiști” față de 37% „optimiști”) și Regatul Unit (48% față de 44%). Optimismul cu privire la viitorul UE este cel mai mare în Irlanda (80%), Luxemburg (72%) și Malta (70%). Nivelul cel mai scăzut al optimismului se înregistrează în Franța (49%) și Italia (50%).

44% dintre europeni sunt de acord că „vocea lor contează în Europa”, atingând un nou record la acest indicator începând cu toamna anului 2004.

În final, 70% dintre europeni se simt cetățeni ai UE. „Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în UE” și „pacea între statele membre ale UE” sunt percepute ca fiind cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE, de 57% și, respectiv, 56% dintre europeni.

3. Migrația este principala temere a cetățenilor europeni, urmată de terorism

Imigrația este cea mai importantă problemă a UE la ora actuală (39%, + 1). Terorismul se situează pe locul doi (38%, -6 puncte), cu mult înaintea situației economice (17%, -1), a stării finanțelor publice ale statelor membre (16%, -1) și a șomajului (13%, -2). La nivel național, principalele preocupări rămân șomajul (25%, -4) și imigrația (22%, neschimbat).

4. Sondajul Viitorul Europei

75% dintre europeni au o percepție pozitivă asupra Uniunii Europene, cele mai bune rezultate înregistrându-se în Lituania (91%), în Danemarca (89%) și în Țările de Jos (87%). 71% dintre europeni sunt de acord că UE este „o oază de stabilitate într-o lume tulbure” (+5 față de 2016).

Context

Sondajul Eurobarometru standard din toamna anului 2017 (EB 88) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 5–19 noiembrie 2017. Au fost intervievate 33.193 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate.

Sondajul Eurobarometru special 467 „Viitorul Europei” a fost realizat prin intermediul unor interviuri telefonice desfășurate în perioada 23 septembrie – 2 octombrie 2017. Au fost intervievate 27.881 de persoane din toate statele membre ale UE.

Persoane de contact pentru presă:

Alexander WINTERSTEIN (+32 2 299 32 65)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Eurobarometru standard 88

Raportul privind sondajul Eurobarometru special 467 „Viitorul Europei”

Declarația prezintă 31 de propuneri legislative noi formulate de Comisie, care vor fi tratate cu prioritate de Parlamentul European și de Consiliu pentru a putea fi adoptate sau pentru a se realiza progrese substanțiale până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Președintele Juncker a declarat: „Am insistat, încă din campania mea electorală din 2014, asupra faptului că, în timpul președinției mele, Comisia Europeană se va angaja puternic în chestiuni de importanță majoră care contează în mod real pentru cetățenii noștri și va înregistra rezultatele pozitive pe care aceștia le așteaptă înainte de încheierea mandatului nostru în 2019. Îmi exprim bucuria că pot să contez în continuare pe Parlamentul European și pe Consiliu, care sunt partenerii noștri în acest demers. Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE reprezintă promisiunea noastră că nu vom face promisiuni deșarte. Acesta este angajamentul nostru de a lucra intens în următoarele 18 luni pentru a găsi soluții concrete la provocările cu care se confruntă Europa și de a rămâne uniți în interesul europenilor.”

Prin semnarea Declarației comune, președinții celor trei instituții ale UE au convenit să pună în aplicare o agendă pozitivă pentru o Uniune mai unită și mai favorabilă incluziunii și să pregătească un nou cadru financiar pentru perioada care va urma anului 2020, care să asigure un echilibru corect dintre politicile UE, în interesul cetățenilor.

Declarația comună stabilește șapte domenii prioritare:

1. Protejarea mai bună a securității cetățenilor noștri;
2. Reformarea și dezvoltarea politicii noastre în materie de migrație într-un spirit de responsabilitate și solidaritate;
3. Asigurarea unui nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;
4. Abordarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene;
5. Respectarea angajamentului nostru de a pune în aplicare o piață unică digitală conectată;
6. Realizarea obiectivului nostru privind o uniune energetică ambițioasă și o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; precum și
7. Dezvoltarea în continuare a legitimității democratice la nivelul UE.

În plus, cei trei președinți au convenit să urmărească respectarea angajamentului față de valorile europene comune, democrație și statul de drept, să urmărească aplicarea unei politici comerciale robuste, deschise și echitabile, să combată frauda fiscală, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale, să asigure protecția socială și drepturile sociale, astfel cum se prevede în Pilonul european al drepturilor sociale, să contribuie la stabilitate, securitate și pace, să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor, al drepturilor digitale și al standardelor etice din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.

În final, președinții celor trei instituții convin, de asemenea, să lucreze în continuare cu privire la toate propunerile pendinte menționate în Declarația comună din 2017 și, de asemenea, să abordeze propunerile legislative prevăzute în Programul de lucru al Comisiei pentru 2018.

Context

La 15 martie 2016, cele trei instituții europene au convenit cu privire la un Acord interinstituțional (AII) privind o mai bună legiferare, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, prezentată în luna mai 2015 în Agenda pentru o mai bună reglementare. Acest acord interinstituțional a adus schimbări în întregul ciclu de elaborare a politicilor, de la realizarea de consultări și studii ale impactului până la adoptarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației UE. Conform acordului interinstituțional, instituțiile trebuie să convină cu privire la principalele teme care ar trebui tratate cu prioritate de către legiuitori, între care se numără exercițiile de simplificare a legislației existente.

În fiecare an, Consiliul, Parlamentul și Comisia discută prioritățile legislative ale UE și stabilesc împreună prioritățile pentru anul următor, care sunt prezentate într-o declarație comună anuală. Acest lucru le permite să coopereze mai strâns pentru a face față provocărilor majore care ne așteaptă.

Prima declarație comună a fost semnată în decembrie 2016.

Persoane de contact pentru presă:

Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)

Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)

Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

Agenda pentru o mai bună reglementare