APC Botosani

Potrivit La Croix, țările mediteraneene au reușit să impună menționarea problemelor sociale în text, în timp ce țările nordice și estice consideră de la sine înțeles că acest lucru se referă la politicile naționale. „În cele din urmă, textul stabilește o Uniune care luptă împotriva șomajului, discriminării, excluziunii sociale și sărăciei”. Dar acesta recunoaște «diversitatea sistemelor naționale”. Declarația reamintește, de asemenea,”principiul subsidiarității” potrivit căruia diferitele probleme trebuie tratate la nivelul cel mai eficient, scrie ziarul.

„Temerile legate de un sistem de blocare, în special din Polonia, nu s-au materializat,“ precizează Les Echos. „Textul semnat de cei 27 este rezultatul unui compromis inteligent cu privire la problema unei Europe cu mai multe viteze, (…) Liderii europeni au încercat să se ridice la până la nivelul momentului istoric.“

Presa europeană oscilează între optimism și incertitudine

Festivitățile oficiale au ocazionat o mobilizare majoră a cetățenilor, a subliniat în toată presa europeană. După cum a raportat, inclusiv La Libre (Belgia), în paralel cu discursurile șefilor de stat și de guvern, „zeci de mii de demonstranți au reușit să arate voință și ambiție.“ Ei au defilat „pe străzile din Roma, în timpul unei«Marș pentru Europa», organizat de mai multe organizații pro-europene (…) Marșul  a coincis prin ecou cu evenimente pro-europene din Berlin, Varșovia .. – asta în timp ce Polonia este condusă de un guvern eurosceptic – și chiar în Londra, unde aproape 80.000 de oameni au marsaluit pro Europa, și asta chiar  în timpul pregătirilor de negocieri pentru ieșirea din UE a Marii Britanii ” .

Brexit, care urmează să fie lansat oficial pe 29 martie a fost, de asemenea, puțin discutat, se declară  surprins The Guardian. Marea Britanie „a fost menționată doar o singură dată, și pe scurt, în timpul comemorărilor unui summit sobru la Roma, care a marcat a 60-a aniversare a Uniunii“, scrie ziarul britanic.

Potrivit săptămânalului german Die Zeit: „două mesaje trebuie să fie păstrate pentru summit-ul de la Roma, în ciuda Brexit și a tuturor fracturilor existente”: ”rămânem împreună și avem un plan.“ Ziarul italian Corriere della Sera descrie planul, prezentat în Declarație și  consideră că este „echilibrat“, dar, de asemenea, „aluziv și ambiguu.“ „Fructul unor dezbateri  îndelungi și complexe de mediere“, care s-ar putea prăbuși „în conformitate cu cerințele guvernelor.“ „Rezultatul final este un miracol de echilibru“, spune ziarul. Menționarea protecției sociale a apărut „la cererea Greciei.“ În ceea ce privește cea a statului de drept, ar fi un „mesaj ascuns adresat Poloniei și Ungariei”. Termenul  „Europa cu mai multe viteze“ nu este inclus în mod explicit, dar posibilitatea de a avansa „cu ritmuri diferite“ este menționată, amintește cotidianul. În plus, la cererea Franței și Italiei, „creșterea susținută și  durabilă“ și „investițiile“ sunt „compensate“ de „reforme structurale“.

În urma declarației, același spirit al neîmplinirii se traversează și alte publicații europene. Cotidianul german Welt subliniază: „Comunitatea dorește să se reformeze -, dar nu știe cum.“ Acest sentiment este însoțit, pentru unele ziare, o anumită neîncredere a viitorului UE: „Sărbătorim 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, într-un moment în care proiectul european este amenințat de pulsiuni suveraniste, populiste și xenofobe”  susține cotidianul catalan El Periódico. Înainte de a continua: „Dilema este aceasta: Europa este o construcție incompletă, care se poate rupe în jos, dacă nu vom impulsiona procesul de integrare.“ Pentru ziar, „din păcate, deoarece după eșecul constituțional din 2005, mulți cred că proiectul federalist a devenit o utopie.“

The Economist, saptamanal britanic, este mai optimist, reamintind viziunea fondatorului UE, Jean Monnet, care a conceput criza drept cel mai bun mod de a avansa spre obiectivul de „uniune tot mai strânsă “. Potrivit părintelui fondator, „Europa va fi făurită în crize și va fi suma dintre soluțiile la aceste crize.“ Ziarul, cu toate acestea, ajunge la concluzia clară: „Europa are nevoie într-adevăr să reconsidere proiectul european în ansamblu. Ideea cea mai evidentă este de a renunța la rigiditatea unui singur model pentru toți și să se adopte o mai mare flexibilitate. ”

Die Welt evidențiază deja la următoarele provocări pentru Europa „următorul test“ cu „inamicul UE”  Marine Le Pen care candidează pentru prezidențialele din Franța