Category Archives: Comunicate de presa
Programul Youth4Regions premiaza tinerii jurnalisti
Studentii la jurnalism din intreaga UE au posibilitatea, pana in data de 29 iunie 2018, sa se inscrie in programul Youth4Regions, editia 2018. Tinerii sunt invitati sa participe la competitie cu cele mai bune materiale, scrise sau video, despre un proiect cofinantat prin Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) sau prin Fondul de coeziune. Premiul este o excursie la Bruxelles pentru a realiza materiale despre editia 2018 a Saptamanii europene a oraselor si regiunilor – principalul eveniment european pe tema politicii de coeziune, ce aduce laolalta numeroase personalitati politice de la nivel european, national si local si jurnalisti din intreaga Europa.
28 de studenti (cate unul din fiecare stat membru) vor fi selectati pentru participarea la Saptamana europeana. Castigatorii vor beneficia de cursuri de pregatire, la Bruxelles, pe tema jurnalismului, comunicarii si politicii de coeziune, iar cele mai bune articole pe tema Saptamanii europene vor fi publicate in pagina Directiei Generale pentru Politica Regionala si Urbana a Comisiei Europene (DG REGIO), precum si in publicatia sa periodica Panorama .
Studentii isi pot depune candidatura in toate cele 24 de limbi oficiale ale UE.
Sursa: Comisia Europeana
Regiunea Nord Est s-a înregistrat pe platforma de specializare inteligentă
Comisia a reînnoit marți, 19 iunie, inițiativa „Calea către excelență”, pentru a continua să ofere sprijin adaptat și expertiză regiunilor rămase în urmă în ceea ce privește inovarea.
Inițiativa va ajuta regiunile să-și conceapă, să-și actualizeze și să-și ajusteze strategiile de specializare inteligentăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• – altfel spus, strategiile lor regionale de inovare bazate pe domenii de nișă în care dețin atuuri concurențiale – înainte de începerea perioadei bugetare 2021-2027. Totodată, inițiativa va ajuta regiunile să identifice resursele UE adecvate pentru finanțarea proiectelor inovatoare și să se asocieze cu alte regiuni care dețin atuuri similare pentru a crea clustere de inovare.
Alături de propunerile Comisiei privind viitoarea politică de coeziune și de noul program „Orizont Europa” și în conformitate cu noua agendă pentru cercetare și inovare a Comisiei, inițiativa „Calea către excelență” este o altă modalitate prin care Comisia ajută regiunile Europei să se pregătească pentru viitor, cu strategii de inovare solide sprijinite de fondurile UE în următorul buget pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2021-2027.
Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Specializarea inteligentă va fi mai importantă decât oricând în perioada de după 2020. Pentru ca aceste strategii să își afirme întregul potențial în următorii ani, sunt necesare două lucruri: dezvoltarea parteneriatelor și un grad mai mare de asumare, în special în regiunile care trebuie să recupereze cele mai mari decalaje. Această inițiativă va contribui la pregătirea terenului pentru strategii de inovare solide în perioada de după 2020.”
Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a adăugat: „Tocmai am propus cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării în UE, de până acum, Orizont Europa, cu un buget de 100 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Aceasta înseamnă totodată că regiunile vor avea mai multe posibilități de a-și exploata la maximum potențialul în materie de cercetare și inovare. „Calea către excelență” le va ajuta să combine surse de finanțare din partea UE pentru a sprijini proiecte inovatoare.”
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În cadrul acestei inițiative, Centrul Comun de Cercetare – serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei – își va utiliza expertiza pentru a ajuta regiunile să-și valorifice punctele forte și să-și urmeze prioritățile, să învețe unele de la celelalte și să-și exploateze la maximum cele mai valoroase atuuri: talentul și creativitatea oamenilor.”
Inițiativa, coordonată de Centrul Comun de CercetareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, va oferi regiunilor patru forme de sprijin principale:
- Experții Comisiei și experții externi vor ajuta regiunile să identifice domeniile unde se pot aduce îmbunătățiri în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă, în cadrul sistemelor lor regionale de inovare (calitatea cercetării publice, legături eficiente între întreprinderi și centrele de cercetare și medii favorabile întreprinderilor) și în modul în care cooperează cu alte regiuni în domeniul cercetării și al inovării.
- Totodată, experții vor ajuta regiunile să profite de toate sursele potențiale de finanțare, cum ar fi Orizont Europa, Europa digitală și fondurile politicii de coeziune, și să le combine datorită noilor oportunități pentru crearea de sinergii oferite de propunerile Comisiei privind fondurile UE în perioada 2021-2027.
- Centrul Comun de Cercetare va contribui la identificarea și remedierea blocajelor regionale specifice care frânează inovarea, cum ar fi lipsa de interacțiune dintre mediile de afaceri locale și mediul academic sau participarea redusă în cadrul actualului program Orizont 2020.
- De asemenea, Centrul Comun de Cercetare va crea oportunități de colaborare în rețea și va organiza ateliere de lucru, oferindu-le reprezentanților regiunilor posibilitatea de a se întâlni și de a efectua schimburi de bune practici în domeniul dezvoltării strategiilor regionale de inovare.
Etapele următoare
Inițiativa reînnoită va începe în vara aceasta și va dura 2 ani. Regiunile își pot exprima interesul și pot participa prin intermediul platformei de specializare inteligentă.
Context
Inițiativa „Calea către excelență” a fost lansată în 2014, în parteneriat cu Parlamentul European, în momentul în care specializarea inteligentă a devenit o cerință în conformitate cu normele politicii de coeziune. Ea a fost reînnoită în fiecare an, prin diferite programe și priorități de lucru. Pentru perioada 2018-2019, inițiativa se concentrează asupra pregătirii următorului buget pe termen lung al UE, pe baza metodei acțiunilor-pilot în materie de specializare inteligentă din 2017. Inițiativa are un buget de 3 milioane euro pentru acești doi ani, pus la dispoziție de Parlamentul European.
Persoane de contact pentru presă:
Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)
Sophie DUPIN DE SAINT-CYR (+32 2 295 61 69)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
Pagini utile
29/05: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020
7/06: Cercetarea și inovarea după 2020 (Orizont Europa)
15/05: O nouă agendă pentru cercetare și inovare
Comisarul Corina Crețu a aprobat finanțarea secțiunii de autostradă Tîrgu Mureş – Câmpia Turzii
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat o finanţare de peste 246 milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcţia secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Tîrgu Mureş, Ogra și Câmpia Turzii, din România.
„Acest proiect de mare importanţă, situat pe un coridor european strategic, va contribui la crearea unei reţele de transport mai rapide şi mai sigure în România. De asemenea, va face regiunea mai atractivă atât pentru investitori, cât și pentru turism şi va înlesni dezvoltarea economică, permițând locuitorilor să reducă timpul necesar deplasării între Tîrgu Mureș și Câmpia Turzii la mai puțin de oră„, a declarat înaltul oficial european.
Proiectul are în vedere construcţia unei porțiuni de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de circulație, între oraşele sus-amintite, precum şi a unei secțiuni de 4,7 km în apropierea oraşului Tîrgu Mureş. Secțiunea de autostradă va face parte din coridorul 9 – Rin-Dunăre –, ce leagă Strasbourg de Constanța în cadrul rețelei de transport pan-european. Proiectul urmează a fi finalizat până în luna octombrie 2019.
Context
România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020. Proiectele de infrastructură mare din domeniul transportului urmează a beneficia de 5.1 miliarde de euro.
Persoane de contact pentru presă:
Johannes Bahrke – tel.: +32 229 58615
Sophie Dupin de Saint-Cyr – tel.: +32 229 56169
Pagini utile
Provocările societății civile din UE – Raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale
Reprezentanța Comisiei Europene în România și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) prezintă marți, 19 iunie 2018, ora 10:00, raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la începutul anului.
La eveniment vor participa dna Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, dna Waltraud Heller, director de program al FRA, Civil Society Cooperation și autor al raportului, dl Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr 31, București, și este deschisă reprezentanților media.
Dacă sunteți interesat să participați vă rugăm să confirmați participarea la adresa iulia.costea@ext.ec.europa.eu.
Pentru mai multe informații despre activitatea FRA cu societatea civilă, a se vedea aici.Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••
Pentru mai multe informații despre activitățile Comisiei Europene în domeniul justiției și drepturilor fundamentale, a se vedea aici
Evenimentul se va desfășura atât în limba română, cât și în limba engleză.
Va fi furnizată interpretare simultană.
Agenda evenimentului poate fi consultată online (pdf).
Românii, optimiști în legătură cu economia UE, pesimiști privind economia națională
Doar 54% dintre români consideră că situația financiară a gospodăriei este bună, iar 42% au o părere similară despre locul de muncă, față de o medie europeană de 71%, respectiv 61%. La nivel national, principala problemă o reprezintă inflația/creșterea prețurilor și a costului vieții.
Printre tendințele identificate la nivelul UE se numără:
- optimism în legătură cu economia și o susținere puternică a monedei euro: pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale (49 %, +1 față de 2017) au depășit numărul opiniilor negative (47 %, -2); nivelul de susținere pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, 74% dintre respondenții din zona euro exprimându-și sprijinul;
- încrederea în Uniunea Europeană este în creștere: cu 42% situându-se la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2010; majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (58%);
- migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor, cu 38%, respectiv 29%;
- europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii, cum ar fi: lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53%), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48%), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37%) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34%); libera circulațieeste susținută de 82% dintre respondenți, iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75%.
Context
„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33.130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate[1].
Persoane de contact pentru presă:
Margaritis SCHINAS (+ 32 2 296 05 24)
Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
Pagini utile
Fișă informativă despre România (pdf)
[1] Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), cinci țări candidate (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Muntenegru, Serbia și Albania), precum și comunitatea cipriotă turcă din acea parte a țării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru.
Desene pe asfalt – Competiţie creativă cu premii pentru copiii botoşăneni
Desene pe asfalt – Competiţie creativă cu premii pentru copiii botoşăneni
Sărbătorim Ziua Copilului cu premii, în Parcul “Mihai Eminescu” ! Europe Direct Botoşani invită copiii botoşăneni la a VI- a ediţie a Concursului de desene pe asfalt „Albastru European” / „Copilărie europeană”. Competiţia se va derula pe 1 iunie 2018, începând cu orele 13:30, lângă Foișorul mic din Parcul ”Mihai Eminescu” Botoșani.Coordonator principal va fi doamna profesoară Alina Gavril de la Școala nr. 11 Botoșani.
Şi-au anunţat prezenţa circa 100 de copii, elevi ai şcolilor gimnaziale nr. 11 și 13 din municipiu, de la Grădinița ”Licuricii” și de la Centrul de Studii ”Ștefan cel Mare și Sfânt”, însoţiţi de 15 învăţători, educatori şi profesori; dar la sărbătoare sunt invitaţi toţi copiii, de orice vârstă. Ca în fiecare an, organizatorii pun la dispoziţie cretă colorată şi premii. Micii participanți aduc, pe lângă creativitatea lor și jucării pe care le vor împărți copiilor din parc, cum spun ei: ”de la inimă la inimă”.
Tema ediţiei va fi „Idei pe porumbei” – participanţii vor fi invitaţi să realizeze desene pe teme europene: descrierea unor ţări europene vizitate, frumuseţile naturii în regiunea noastră, protecţia mediului, cum şi-ar dori să fie şcoala viitorului etc.
Cele mai interesante idei şi cele mai frumoase desene vor fi premiate de către organizatori cu cărţi şi materiale informative potrivit vârstei fiecărui participant.
„Concursul nostru de desene a devenit o tradiţie îndrăgită de familiile botoşănene: în ficare an, numărul participanţilor întrece aşteptările noastre. Copiii sunt foarte creativi, iar ideea că participă la o competiţie îi stimulează. Părinţii și chiar bunicii sunt şi ei entuziasmaţi, iar noi ne bucurăm că o activitate în aer liber, creativă, atrage tineri de toate vârstele, mai ales acum, când noile tehnologii, celularele, tabletele, ne izolează unii de alţii! Și pentru ca să-i dăm și Internetului ce e al Internetului, desenele vor fi fotografiate şi promovate pe paginile media ale Centrului Europe Direct Botoşani şi în presa locală” a declarat Radu Căjvăneanu, coordonator Europe Direct Botoşani.
Link foto 2017:
https://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2018-05-31/LOCAL%3A+Concurs+de+desene+pe+asfalt+in+Parcul+Eminescu.html
Bugetul UE: Comisia propune dublarea finanțării programului Erasmus
|
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune dublarea finanțării programului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR. Programul Erasmus permite deja unor milioane de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să învețe în străinătate, sporindu-le, în același timp, experiența și gradul de informare cu privire la Europa și îmbunătățindu-le șansele viitoare pe piața muncii Grație dublării finanțării sale, acest program va fi și mai eficace în sprijinirea obiectivelor politice cheie, cum ar fi crearea unui spațiu european al educației până în 2025, responsabilizarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii. Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Trebuie să consolidăm Erasmus. De peste 30 de ani, el a fost unul dintre cele mai importante programe, deoarece demonstrează adevăratul sens al integrării. Aceasta este esența însăși a unei Europe fără frontiere. Prin programul Erasmus, le oferim tinerilor noștri mai multe oportunități. Din acest motiv, propunem dublarea finanțării. Fiecare euro pe care îl investim în Erasmus este o investiție în viitorul nostru — în viitorul unui tânăr, al unui profesor sau stagiar și în viitorul Europei. Ca fost student Erasmus, vorbesc din proprie experiență.” Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sunt extrem de mândru de faptul că această Comisie a propus să dubleze bugetul pentru Erasmus — aceasta este de departe cea mai mare creștere pe care am propus-o pentru orice program în cadrul bugetului UE. Trebuie să dăm dovadă de îndrăzneală. Acest program va sprijini ambițiile mari pe care le avem pentru responsabilizarea tinerilor, crearea unui spațiu european al educației și consolidarea identității noastre europene. Fac apel la statele membre și la Parlamentul European să ne acorde sprijinul lor și să se asigure că putem construi cel mai bun viitor pentru cetățenii noștri.” Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde EUR pentru educație și formare, 3,1 miliarde EUR pentru tineret și 550 de milioane EUR pentru sport. Propunerea Comisiei vizează:
Etapele următoare Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării punerea în aplicare a primului an al programului Erasmus. Acest lucru ar însemna că aproape 1 milion de persoane nu ar putea merge în străinătate și că sute de mii de proiecte finanțate de UE în domeniul educației, formării tineretului și sportului nu ar putea începe la timp. Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor. Context Propunerea privind programul Erasmus face parte din capitolul „Investiții în capitalul uman” al propunerii de buget pe termen lung al UE, prezentate de Comisie la 2 mai 2018. Programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde EUR, se derulează în perioada 2014-2020. Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari. Informații suplimentare |
Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori
Bruxelles, 30 mai 2018
Comisia propune un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care simplifică programele existente în acest domeniu.
Fondul cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de o alocare bugetară propusă în valoare de 947 de milioane EUR pentru perioada prevăzută de șapte ani, din care 642 de milioane EUR sunt destinate programului „Drepturi și valori”, iar 305 milioane EUR programului „Justiție”. Alocarea globală este practic echivalentă cu alocarea bugetară din perioada anterioară.
Fondul va sprijini activitățile unei game variate de actori din domeniul drepturilor și al valorilor, precum ONG-urile, organismele de promovare a egalității, administrațiile publice, rețelele judiciare și universitățile.
Care sunt modificările aduse organizării actuale?
Crearea Fondului pentru justiție, drepturi și valori și a celor două programe aflate la baza acestuia reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală a celor trei programe.
Mai precis, domeniul cetățeniei, care este acoperit în prezent de două programe diferite, va fi inclus doar în noul program „Drepturi și valori”, ceea ce va permite dezvoltarea de sinergii.
Programul „Drepturi și valori”
Programul „Drepturi și valori” urmărește protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul are trei obiective specifice:
- promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”)
- promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”)
- combaterea violenței (componenta „Daphne”)
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Drepturi și valori”?
- activități de sensibilizare și de formare în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind politicile și drepturile în domeniile acoperite de program, inclusiv sensibilizare cu privire la cultura, istoria și memoria europeană;
- activități de învățare reciprocă în rândul părților interesate în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, a înțelegerii reciproce și a implicării civice și democratice, precum și activități de înfrățire a orașelor, pentru a reuni cetățeni europeni de diferite naționalități și culturi;
- activități analitice și de monitorizare în vederea îmbunătățirii gradului de înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE, precum și în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
- sprijinirea organizațiilor societății civile care încurajează și facilitează participarea activă la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile europene;
- dezvoltarea capacității rețelelor europene de a promova și a dezvolta și mai mult dreptul Uniunii, obiectivele de politică și strategiile, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Programul „Justiție”
Programul „Justiție” își propune să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă.
Mai precis, programul „Justiție”:
- va facilita și va sprijini cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova statul de drept, sprijinind de exemplu eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării hotărârilor;
- va sprijini și va promova formarea judiciară, cu scopul de a construi o cultură comună juridică, judiciară și a statului de drept;
- va facilita accesul efectiv la justiție și la căi de atac eficace pentru toți cetățenii; va promova proceduri civile și penale eficiente, va promova și va sprijini drepturile victimelor infracțiunilor, precum și drepturile procedurale ale suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.
Ce fel de activități vor fi finanțate în cadrul programului „Justiție”?
- activități de sensibilizare și de formare: acestea vor ajuta părțile interesate relevante să își îmbunătățească cunoștințele despre politicile și legislația Uniunii, de exemplu cu privire la dreptul material și procedural, la instrumentele de cooperare judiciară sau la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- activități de învățare reciprocă, prin schimbul de bune practici între părțile interesate în vederea îmbunătățirii înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept;
- activități analitice și de monitorizare, menite să conducă la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale din calea bunei funcționări a spațiului european de justiție;
- activități de dezvoltare și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea, precum și a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
- activități de dezvoltare a capacității principalelor rețele europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program.
Cum vor fi sprijinite ONG-urile?
Rolul organizațiilor societății civile este extrem de important pentru punerea în aplicare a Fondului pentru justiție, drepturi și valori. Mai precis, programul „Drepturi și valori” va urmări protejarea și promovarea drepturilor și a valorilor, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, în vederea susținerii societăților deschise, democratice și favorabile incluziunii.
Programul va furniza finanțare ONG-urilor în vederea promovării activităților prevăzute în contextul celor trei obiective specifice, asigurând continuitatea practicii actuale. Aceste activități includ, de exemplu, proiecte de combatere a violenței împotriva femeilor și de promovare a drepturilor copilului sau proiecte de comemorare.
Programul va finanța, de asemenea, activități vizând încurajarea și facilitarea participării active la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea cu privire la drepturi și valori, prin sprijinirea organizațiilor societății civile, inclusiv a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție.
În plus, programul „Justiție” va sprijini, de asemenea, organizațiile societății civile, pentru a facilita, de exemplu, accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii.
Care este legătura dintre fond și noul mecanism propus de Comisie privind statul de drept în cadrul financiar multianual?
Regulamentul propus îi va permite Uniunii să își protejeze mai bine bugetul atunci când deficiențele în ceea ce privește statul de drept afectează – sau riscă să afecteze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii.
Rolul fondului este diferit, și anume acela de a promova politici conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile europene. Acesta va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și va garanta faptul că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.
Bugetul UE: un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori
Bruxelles, 30 mai 2018
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).
Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde EUR, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde EUR. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane EUR pe o perioadă de 7 ani. De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale pe care le-am formulat în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție ulterioare: ce fel de Uniune Europeană ne dorim, cum o vom construi și cum vom plăti pentru această construcție? Ambițiile noastre de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: avem nevoie de finanțare din partea UE pentru a ne adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților noastre și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”
Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat:„Europa dorește să sporească autonomia persoanelor. Ne demonstrăm angajamentele prin fapte. Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.”
Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este o valoare fundamentală și, prin urmare, este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”. Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu celelalte componente ale Pilonului european al drepturilor sociale și va permite o mai bună coordonare a investițiilor în domeniul sănătății. De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Prin propunerea de astăzi pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, ne asigurăm că putem oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept.
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene. În același timp, trebuie să sprijinim statele membre în efortul nostru comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul nostru comun de justiție.”
1. Un Fond social european plus
Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.
Mai exact, Fondul social european plus va reuni:
- Fondul social european (FSE) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);
- Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);
- Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială;
- Programul UE în domeniul sănătății.
Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:
- Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;
- Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;
- Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;
- Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.
2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020
Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.
În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.
3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori
Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane EUR pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului. Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce. De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.
Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe. În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în prezent în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.
Etapele următoare
Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.
Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar fi în măsură să pună în aplicare noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.
Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.
Context
Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.
A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.
Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.
Propunerile de astăzi referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018. Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, adoptată la 29 mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.
Informații suplimentare
Notă de informare: Întrebări și răspunsuri referitoare la Fondul pentru justiție, drepturi și valori
Site-ul Fondului social european
Regulamentul privind dispozițiile comune
Urmăriți activitatea comisarului Valdis Dombrovskis pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Marianne Thyssen pe Facebook și pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Vera Jourovà pe Twitter
Urmăriți activitatea comisarului Vytenis Andriukaitis pe Twitter
Abonați-vă la buletinul de informare electronic gratuit privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea al Comisiei Europene
Politici de sănătate în viitorul buget al UE (2021-2027)
Sănătatea va avea o dimensiune puternică în următorul buget al UE. În urma adoptării noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 la 2 mai, Comisia a adoptat astăzi propunerea legislativă privind un nou program al Fondului Social European Plus (FSE +). Partea de sănătate a programului FSE + sprijină politicile de sănătate publică și accesul la produsele medicale. Acesta îndeplinește acest obiectiv prin asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății în Uniune, inclusiv prin reducerea inegalităților în capacitatea de sănătate publică din interiorul statelor membre și în interiorul statelor membre și, în completarea altor acțiuni FSE +, abordând provocările legate de sănătate identificate în semestrul european. Integrarea sănătății în FSE + va duce la sinergii noi și mai puternice cu celelalte componente ale pilonului european al drepturilor sociale. Bazându-se pe realizările și lecțiile învățate din programele anterioare de sănătate, noua componentă a programului FSE + ne va permite să consolidăm câteva inițiative recente și să lansăm altele noi. Accentul va fi pus pe domenii și priorități cheie în care Europa poate aduce valoare adăugată și poate aduce o reală diferență în viața cetățenilor. Prin acest program, UE va putea:
Alte mecanisme de finanțare pentru finanțarea proiectelor de sănătate, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională , Horizon Europe sau Digital Europe, vor fi adoptate săptămâna viitoare. Mai multe informatii: |