Corina Crețu: Spitalele – cât mai repede posibil. La Iași există un litigiu privind spațiul pentru construcție

Masă rotundă la Bucureşti pe tema dezvoltării a trei spitale regionale la Cluj, Craiova și Iași, în prezența comisarului european Corina Crețu


23/05/2016

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a participat astăzi, 23 mai 2016, la Bucureşti, alături de viceprim-ministrul și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dl. Vasile Dîncu, ministrul Fondurilor Europene, dl. Cristian Ghinea, noul ministru al Sănătății, dl. Vlad Voiculescu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dl. Raed Arafat, și de reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții, la o masă rotundă  pe tema construirii, în România, a trei spitale regionale ce beneficiază de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Întâlnirea, desfăşurată la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a vizat în principal găsirea în comun a unor soluții și conturarea unui plan concret de acțiuni care să ducă la deblocarea situației privind construcția celor trei spitale regionale la Cluj, Craiova și Iași.

Înaltul oficial european a transmis la București preocuparea Comisiei Europene privind întârzierile pe care România le înregistrează în accesarea fondurilor europene în domeniul sănătății, care rămâne unul dintre sectoarele critice, asigurând încă o dată autoritățile de la București de sprijinul continuu al Comisiei.

Corina Crețu consideră că investițiile europene în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc sunt printre cele mai importante pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a României față de Europa de Vest:

“Întâlnirea de astăzi pe tema sănătății a fost una extrem de utilă. A fost important faptul că toate părțile implicate în această discuție au fost de acord în legătură cu urgența deblocării situației privind spitalele regionale. Salut angajamentul asumat de autoritățile naționale în privința următorilor pași atât de necesari pentru construcția spitalelor regionale cât mai curând posibil. Vom urmări evoluția lucrurilor și am convingerea că termenul anunțat de vicepremierul Vasile Dîncu, începutul lunii octombrie, pentru realizarea hărții serviciilor medicale și a studiilor de fezabilitate pentru cele 3 spitale va fi respectat.

Întâlnirea pe care comisarul european pentru politică regională a avut-o cu reprezentanți ai Guvernului României și cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și BEI a fost urmată de o sesiune de discuții tehnice între reprezentanți ai ministerelor implicate în proiectul spitalelor regionale, cei ai BM și BEI, precum și experții DG REGIO.

Împreună cu instituțiile financiare internaționale – Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială şi Banca Europenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Comisia Europeană a sprijinit România să elaboreze strategii de dezvoltare, să pregătească reformele, să identifice și să rezolve diferitele deficiențe și blocaje structurale, inclusiv în domeniul sănătății.  În sectorul sanitar, România trebuie să facă o serie de reforme care urmăresc în principal creșterea calității și accesibilității serviciilor medicale – în special pentru comunitățile dezavantajate – și reducerea utilizării ineficiente a serviciilor spitalicești, prin redefinirea rețelei medicale și construcția de noi instituții de îngrijire și intervenție.

Context

România va beneficia în perioada de programare 2014-2020 de Fonduri structurale şi de investiţii în valoare de peste 30 de miliarde de euro.  Pentru a putea utiliza fondurile europene puse la dispoziție, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante. Unele dintre acestea se referă tocmai la domeniul sănătăţii.

Prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, România are alocate peste 325 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de asistenţă medicală.  La aceasta sumă, se adaugă o finanțare de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), pentru proiectul „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate din România,” din care însă România nu a utilizat deocamdată bani.

Prin POR 2014-2020, sprijinul financiar european planificat pentru sectorul sănătăţii din România cuprinde 280 de investiţii în domeniul asistenţei ambulatorii şi alte 35 în unități de primiri urgențe din cadrul spitalelor județene. Totodată, aproape jumătate din suma alocată sănătăţii este destinată construirii şi dotării cu aparatura medicală necesară a celor trei spitale regionale, care urmează să furnizeze servicii medicale complexe.

În perioada 2007-2013, aproape 100 de proiecte au fost implementate și au fost investite circa 190 milioane de euro în România pentru modernizarea infrastructurii de sănătate.

Discursul d-nei Corina Crețu:

București, 23 mai 2016

[Doar discursul pronunțat este autentic]

Doamnelor şi domnilor,

Domnule Vice-Premier Dîncu,

Domnilor Miniştri,

Stimați reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții,

Dragi colegi,

Bună dimineața tuturor!

 

Declarații introductive

 

În primul rând, vreau să vă mulțumesc foarte mult tuturor celor prezenți pentru participarea la această masă rotundă! Este important ca toți actorii interesați de dezvoltarea domeniului sănătății să aibă un dialog constant, iar noi, la Comisie ne dorim sa avem aceasta oportunitate de comunicare directă.

După cum bine știți, împreună cu instituţiile financiare internaţionale (BEI, BM şi BERD), Comisia Europeană a sprijinit permanent România să elaboreze strategii de dezvoltare, să pregătească reforme, să identifice și să rezolve diverse deficienţe şi blocaje structurale. De data aceasta ne propunem să ne unim eforturile pentru a vedea cum putem îmbunătăți condițiile din sistemul de sănătate.

Importanța investițiilor europene și situația actuală

 

Investițiile europene în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc sunt, din punctul meu de vedere, printre cele mai importante pentru depășirea decalajului de dezvoltare al României față de Europa de Vest.

Aceste investiții au însemnat schimbări concrete, vizibile pentru spitale și pentru cei care lucrează în ele. Au fost reabilitate clădirile, au fost achiziționate echipamente medicale performante, a crescut semnificativ calitatea serviciilor medicale.

Dar Sănătatea rămâne unul dintre sectoarele critice ale României, care are nevoie urgentă de fondurile europene puse la dispoziție pentru exercițiul bugetar 2014-2020. Două vești legate de acest subiect:

Voi începe cu vestea rea: raportul de ţară al Comisiei Europene din 2016 a confirmat faptul că situația din prezent a sistemului de sănătate este una deficitară și există discrepanțe de dezvoltare între diversele regiuni ale țării.

 

Vestea bună este că modernizarea şi eficientizarea sistemului sanitar public din România reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană și administrația de la București și din țară se bucură de tot sprijinul necesar de la Bruxelles.

Astfel, trebuie să implementăm o serie de reforme care se bazează pe două elemente fundamentale: creșterea calității și a accesibilității serviciilor medicale, mai ales pentru comunitățile dezavantajate, și reducerea utilizării ineficiente a serviciilor spitalicești prin redefinirea rețelei medicale și construcția de noi instituții de îngrijire și intervenție.

Aici sunt importante – în egală măsură – doua dimensiuni:

  1. Mai întâi, să existe o viziune de dezvoltare a investițiilor in sănătate. Nu e suficient să ne gândim la betoane şi la construcția clădirii – trebuie să existe o viziune (şi acesta este rolul Guvernului) cu privire la rolul acestor spitale regionale, cu privire la funcția lor pentru regiunea pe care o deservesc, să fie definite clar serviciile pe care e necesar să le ofere fiecărei regiuni.
  2. Apoi, să vedem ce soluții se pot adopta pentru ca lucrările să demareze în cel mai scurt timp. Banii exista, sprijinul exista – este nevoie de voința politica a executivului și a autorităților locale.

Avem nevoie de un plan de acțiune, o cartografiere a nevoilor din sistemul sanitar, precum şi un sistem de monitorizare şi evaluare fiabil. Harta pe care o așteptăm ar trebui să includă o evaluare a serviciilor şi infrastructurii existente, evidențiind diferențele si disparitățile, precum şi recomandări privind utilizarea optimă a serviciilor de asistenţă medicală. Avem nevoie de această prioritizare a nevoilor de investiții – pe care doar autoritățile române o pot face. Ideal ar fi să avem acest Plan de Acțiune cât mai curând posibil, însă nu vă ascund faptul că opinia Comisiei este foarte sceptică din acest punct de vedere. Oricum, DG REGIO a angajat un expert extern pentru a ajuta România.

 

O acțiune concretă – despre vizita recentă la Bistrița

 

După cum probabil știți, am efectuat recent o vizită la Ambulatoriul integrat al Spitalului Județean de Urgență din Bistrița, unde s-au investit, prin fondurile europene, 8,2 milioane de euro, dar și la noua maternitate și la Secția de Chirurgie de la SJU Bistrița, unde lucrările la Blocul operator centralizat, în valoare totală de peste 4,4 milioane euro, sunt aproape de final.

Este un exemplu de proiect de succes, foarte util pentru oamenii care trăiesc în zonă, o investiție de anvergură nu doar la nivelul României, dar și la nivelul Europei Centrale și de Est. Dacă la Bistrița s-a putut, sunt sigură că se poate și la Cluj, Craiova și Iași.

 

Ce s-a făcut deja în România și ce urmează să se facă până în 2020

 

În perioada 2007-2013 aproape 100 de proiecte au fost implementate și au fost investite circa 190 milioane de euro în România pentru modernizarea infrastructurii de sănătate. România va beneficia în perioada de programare 2014-2020 de Fonduri structurale şi de investiţii în valoare de peste 30 de miliarde de euro.

Suma pusă la dispoziție prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru domeniul Sănătății este de 326 milioane euro. În plus, proiectul „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate din România” este finanțat cu un împrumut de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – din care România deocamdată nu a extras bani.

Prin POR 2014-2020, Sănătatea va beneficia în următorii patru ani de 280 de proiecte sprijinite și finanțate de Comisia Europeană, care vor avea impact direct asupra comunităților locale și a calității vieții oamenilor. Printre aceasta se numără:

  • investiții la 35 de unități de urgență în spitalele județene;
  • reabilitarea și modernizarea unităților de primiri urgență din spitalele județene – o noutate față de vechiul program regional, în condițiile în care în perioada 2007-2013 au fost avute în vedere doar spitale și ambulatorii;
  • și, subiectul principal pentru care ne-am întâlnit astăzi, construirea și echiparea a trei spitale regionale – la Cluj, Craiova și Iași.

 

Care sunt principalele probleme întâlnite

 

Pentru a putea utiliza toate fondurile comunitare puse la dispoziție, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante – unele dintre acestea se referă tocmai la domeniul sănătăţii.

Lipsa unei viziuni, a cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii pentru Sănătate previne începerea tuturor investițiilor din fondul regional. Nu e suficient să ştim să construim o clădire – trebuie să ştim şi ce servicii va oferi şi ce probleme va rezolva.

Din păcate, statul român nu poate construi spitale noi dacă Guvernul nu trimite la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România, aceasta fiind o condiție ex-ante impusă de Comisia Europeană, pe care autoritățile din România o cunosc încă din 2014. Din acest motiv există riscul suspendării unor plăți.

Niciun proiect în domeniul sănătăţii nu poate să înceapă până când această cartografiere nu va fi făcută.

Dar obiectivul României nu trebuie să fie doar acela al evitării sancțiunilor, ci al implementării acelor politici care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor.

Desigur, adoptarea Strategiei naționale pentru Sănătate a fost un pas important. Aceasta este o componentă foarte utilă și apreciată, dar nu este suficientă.

Prin strategia naţională de sănătate autorităţile române şi-au propus să facă sistemul mai accesibil persoanelor vulnerabile, să crească rolul îngrijirii primare, comunitare şi ambulatorii, revizuind în acelaşi timp reţeaua de spitale, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi eficienţa lor.

Dar din strategie lipsesc şi acum harta privind nevoile de servicii medicale şi a infrastructurii sanitare, precum şi un sistem fiabil de monitorizare şi evaluare.

 

Câteva detalii despre proiectele celor trei spitale regionale

 

Vreau să avem în vedere faptul că discuțiile despre spitalele regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi au început în urmă cu 9 ani, perioadă în care lucrurile s-au mișcat cu dificultăți majore.

Suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziție până în 2020 este de circa 50 de milioane de euro pentru fiecare spital – 150 de milioane de euro în total pentru aceste trei proiecte.

Dar finanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională poate fi accesată doar după ce cartografierea nevoilor de servicii medicale va fi realizată.

Totodată, există probleme punctuale – de exemplu există un litigiu în ceea ce priveşte spitalul regional de la Iaşi, deoarece a fost alocat un spaţiu nepotrivit pentru construcție. La Craiova, de asemenea, a fost o problemă cu un teren retrocedat.

Sper ca până în luna septembrie problemele acestea să fie rezolvate și studiile de fezabilitate pentru construirea celor trei unități de urgență să fie finalizate, în conformitate cu planul deja convenit cu Guvernul.

 

Ce sper să realizăm prin întâlnirea de astăzi

 

  1. După discuțiile noastre, sper să cădem de acord asupra unui plan de acțiune pentru a reuși demararea construcției spitalelor din 2017;
  2. Să obținem un angajament clar pentru predarea studiilor de fezabilitate și pentru finalizarea planului de îndeplinire a condițiilor ex-ante; Vă mulțumesc şi astept cu interes contribuțiile Dvs.

 

Mesaje de încheiere

 

Am în mod constant discuții cu autoritățile de la București (cu vicepremierul Vasile Dîncu și cu ministrul Fondurilor Europene, domnul Cristian Ghinea), despre stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate din Programul Operațional Regional. Cu toții suntem de acord asupra importanței acestor proiecte pentru România şi am mare încredere în cuvântul şi angajamentul asumat de Guvern în acest sens.

Oportunitatea pe care o avem astăzi este de a discuta direct despre ce putem face pentru a rezolva problemele existente și pentru a depăși impasul actual.

Vreau să asigur că singura mea preocupare şi a Comisie este să rezolvăm această problemă. Este opțiunea Guvernului cum dorește sau cu cine alege să finalizeze aceste studii de fezabilitate. Pe noi, Comisia Europeana, ne interesează doar să reușim să deblocam această situație.

Vreau să mai adaug faptul că sunt conștientă de contextul în care are loc vizita mea. Este un an electoral, dar acest lucru nu trebuie să afecteze munca administrației centrale și locale.

Lupta politică trebuie separată de proiectele dedicate sistemului de sănătate, pentru că vorbim în primul despre viețile românilor, nu despre eventuale câștiguri electorale sau oportunități de imagine.

Şi chiar doresc să fac un apel către primarii actuali şi cei care vor fi aleși să nu politizeze procesul privind demararea spitalelor regionale pentru a evita orice alte blocaje care ar putea să apară din cauza unor bătălii politice locale sau regionale.

În condițiile în care circa 75% dintre investițiile publice din România sunt realizate cu fonduri europene, cred cu tărie că dezvoltarea nu este posibilă fără accelerarea simultană a implementării proiectelor cu fonduri europene.

Guvernul României știe că are tot sprijinul din partea Comisiei Europene și din partea mea personal, pentru ca fiecare proiect european care se derulează să schimbe viața cetățenilor în bine.

Românii au nevoie de spitale moderne și de servicii medicale la standarde europene!

 

Vă mulțumesc!

Notă: sublinierile aparțin ED Botoșani

 

Mai multe detalii:

Dana BERINDE – Membru al cabinetului comisarului Corina Crețu

dana.berinde@ec.europa.eu +3 222 988 365

One Response to Corina Crețu: Spitalele – cât mai repede posibil. La Iași există un litigiu privind spațiul pentru construcție

  1. […] – See more at: Corina Crețu: Spitalele – cât mai repede posibil | Europedirect Botoșani […]

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: