Suplimentele alimentare sub lupă

Suplimente de aditivi alimentari pentru sănătatea dumneavoastră

  • În anul 2015, consumatorii români au cheltuit 500 milioane euro pe suplimente alimentare!
  • Unele suplimente alimentare pot da tulburări de vedere, boli renale, hepatice, cardiace şi chiar cancer!
  • Unele suplimente alimentare conțin niveluri nesigure de arsenic, plumb și mercur!
  • 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt înșelătoare!
  • Suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși!
  • 67% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de titan!
  • 50% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de siliciu!

 

21.09.2016

 

Studiul privind compozitia suplimentelor alimentare face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor  astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse  cu o incarcatura chimica mare si care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 12 tipuri de suplimente alimentare în vederea realizării unui studiu privind compoziția acestora. Au fost analizate următoarele suplimente alimentare:


Printre temele care frământă consumatorii contemporani, tineri și vârstnici, în mare măsură și pentru care se cheltuie sume enorme, în pofida crizei economice și a reducerii standardului individual de viață, se numără suplimentele alimentare. Nu există familie care să nu aibă cel puțin o persoană interesată de această problemă. Suplimentele alimentare se regăsesc în emisiunile TV și radio, în presa scrisă, în discuțiile mai serioase ori mai frivole, în comentariile celor ce lucrează împreună, în schimbul de informații ale celor ce se cunosc de multă vreme ori care deabia s-au cunoscut.Oamenii normali, care nu ar avea motive să devină fanii modei suplimentelor alimentare sunt bombardați cu mesaje promoționale și ingenioase mesaje subliminale care îndeamnă la folosirea minunilor capabile să rezolve orice: greutatea ideală, potențialul biologic, rezistența fizică, îmbunătățirea memoriei, tenul proaspăt, părul mătăsos etc.

Cum orice supliment alimentar este de presupus că are anumite efecte asupra organismului, este firesc să fie urmărite și cunoscute aceste efecte, îndeosebi efectele adverse, nedorite; de aici enunțarea unui principiu care se impune respectat: dacă suntem în situația să folosim un supliment alimentar, să folosim unul care are mai multe beneficii decât efecte adverse, iar efectele adverse să fie acceptabile și nu critice. Așa, de exemplu, există mare diferență între considerarea suplimentelor alimentare în SUA și în Germania:americanii au acces la nenumărate suplimente nutritive, considerate acolo alimente,  și profită din plin de această situație, începându-și ziua cu cele mai recente suplimente la modă; în Germania, orice supliment cu acțiune terapeutică este considerat medicament, de unde și rigoarea mai pronunțată în privința procurării și consumului de suplimente nutritive. La modul general, suplimentele alimentare se referă la vitamine, minerale (dietary element), fibre, acizi grași, aminoacizi, alte substanțe necesare organismului. În lume, există zeci de mii de suplimente alimentare disponibile, iar noutățile în domeniu apar zilnic. Aceste produse nu sunt destinate să prevină sau să trateze orice boală, instituții respectabile (Institutul Național de Sănătate al SUA) rezumându-se să declare că  „anumite suplimente ar putea avea o valoare”; mai mult, se recunoaște că „în anumite circumstanțe sunt periculoase“.
O instituție americană prestigioasă, frecvent evocată ca referință în domeniu (Food and Drug Administration – FDA), precizează că suplimentele alimentare sunt produse care nu suntmedicamente farmaceutice, aditivi alimentari (cum ar fi condimentele sau conservanți) sau alimente convenționale, și care îndeplinesc oricare dintre criteriile următoare:

1. sunt destinate să completeze dieta unei persoane (fără să fie înlocuitori ai dietei);
2. sunt sau conțin o vitamină, element nutritiv, plante medicinale, aminoacizi, orice altă substanță comestibilă, sau concentrat, metabolit, ingredient, extract sau combinație a acestora.
3. sunt etichetate ca un supliment alimentar.

În categoria suplimentelor alimentare sunt incluse și:
-proteine pure sau sub forma de izolate proteice și hidrolizate proteice, aminoacizi și amestecuri ale acestora;
-lipide alimentare (inclusiv acizi grași polinesaturați esențiali);
-fosfolipide (lecitine, cefaline ș.a.) până la cantități ale conținutului de fosfor de 1 g/zi;
-fibre alimentare până la cantitatea de 24 g/zi;
-produse parabiotice: probiotice, prebiotice, simbiotice – alimente.
Spre deosebire de aditivii alimentari, suplimentele alimentare nu fac obiectul unei adăugări în alimente, ci se consumă așa cum sunt puse în vânzare.

Piața suplimentelor alimentare
La nivel global, piața suplimentelor alimentare se apropie repede de valoarea de 100 de miliarde de dolari SUA (în 2003 era de peste 50 miliarde USD, iar 10 ani mai târziu depășea 82 de miliarde USD). Aproape o treime din această piață revine Europei, iar pieței SUA îi revine peste o treime. Primele patru țări europene la acest capitol sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Franța.

Funcțiilor esențiale ale suplimentelor

În privința funcțiilor esențiale ale suplimentelor, se disting două categorii mari: suplimente de bază (gainere, proteine, aminoacizi, BCAA, glutamină, creatină, arginină, oxid nitric, pre-antrenament, anduranță, refacere) și suplimente extra (stimulatoare hormonale, afrodisiace, vitamine și minerale, batoane proteice, energizante, slăbire și ardere a grăsimilor, sănătate, articulații și ligamente).

 Prețurile suplimentelor alimentare

Analizând o listă de câteva zeci de produse, remarcăm o variație largă a prețurilor/porție, așa cum informează corect o parte dintre ofertanți: cele mai mici prețuri (0,29-0,55 lei) le prezintă vitaminele și mineralele; cele mai ridicate prețuri (3,60-7,80 lei) sunt ale proteinelor, îndeosebi cele din carne; când produsul este un Optimum Nutrition prețul ajunge la 15 lei. Este evident și caracterul cosmpolit al acestui domeniu (deopotrivă produse și utilizatori): 2,27 kg proteine din zer (tot Optimum Nutrition) se vând la prețul de 616 lei (chiar și 536 lei cu bonus), pe când un kg de urdă proaspătă (= proteină din zer), nu trece de 25 lei.

Beneficii, temeri și riscuri în consumul de suplimente alimentare

Denaturările și falsificările suplimentelor alimentare constituie o temă generatoare de temeri  îndreptățite. În SUA se constată că cele mai multe suplimente sunt de calitate slabă, circa o treime nu conțin substanțele active indicate, și tot o treime din aceste produse conțin substanțe nelistate. Se practică pe larg fraude de etichetare.
Un reputat specialist finlandez, profesor de siguranță alimentară, constată că „mai mult de 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt incorecte“ (Marina Heinonen, Suplimente alimentare, o mulțime de farsori, Yle.fi, 17/10/2012).
Materialele făcute publice de Consumer Report (purtătorul de voce al consumatorilor de pretudindeni, înființat în 1936; v. detalii la www.consumerreport.org) arată că în numeroase suplimente alimentare s-au găsit niveluri nesigure de arsenic, cadmiu, plumb și mercur.
Dintre numeroasele aspecte generatoare de teamă în legătură cu suplimentele alimentare, se prezintă în continuare câteva din cele mai importante.


În principiu, cercetătorii acceptă că suplimentele alimentare sunt sigure, dar:

-suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși, cărora le pot crea dezechilibre;
suplimentele de fier în timpul sarcinii sunt periculoase;
suplimentele alimentare nu sunt întotdeauna brevetate, deci nu li se cunosc efectele pe termen lung (chiar în SUA se raportează că doar un procent infim -circa 0,3%- dintre suplimente sunt cercetate în privința efectelor secundare);
-este foarte probabil ca versiunea de supliment pe care o cumpărați să nu fie cea cercetată de specialiști;
efectul vitaminei D asupra densității osoase este neînsemnat, în pofida practicii largi de folosire a acestei vitamine pentru prevenirea osteoporozei;
un conținut de 0,7-1,2 ppm (părți pe milion) fluor în apa de băut face inutilă și chiar periculoasă practica răspândită de a administra supliment de fluor copiilor;
-cu toate că ne dorim și credem în intimitatea noastră că există soluții-minune la nevoile noastre, acest deziderat rămâne un vis frumos pentru cei mai mulți dintre noi (deseori aflăm despre astfel de întâmplări extraordinare, dar suntem dezamăgiți când constatăm că minunea nu funcționează și la noi);
dozele exagerate determină reacții neplăcute ale organismului (între care și durerile de cap și greața); pe termen lung, se suprasolicită ficatul și se instalează osteoporoza; de asemenea, rinichii sunt deseori victime  ale supraconsumului de suplimente alimentare;
– utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare constituie prilej sigur de neplăceri;
-efectele nedorite nu se instalează în mod egal la toți consumatorii de suplimente: există diferențe majore de la un organism la altul;
-o serie de suplimente alimentare conțin substanțe psihoactive, indiferent dacă sunt naturale sau chimice;
nu tot ce este prezentat ca natural ori „naturist“ este și natural.

„Odată devenit consumator de suplimente alimentare, trebuie acordată multă grijă surselor de procurare. Cele mai autorizate opinii îndeamnă la cumpărarea suplimentelor de la magazine de specialitate.Cercetarea atentă a informațiilor de pe etichetă și ambalaj trebuie considerată cu toată seriozitatea, chiar dacă nu avem certitudinea că informațiile furnizate sunt adevărate. În principiu, trebuie verificate: denumirea produsului și a substanței/substanțelor active (atenție, chiar și mici modificări pot să indice faptul că este vorba de alt produs decât cel solicitat), avizul organului de specialitate (Ministerul Sănătății sau alta institutie notificata prin lege), compoziția, modul de administrare, condițiile de păstrare, termenul de valabilitate, specificarea că produsele aparțin categoriei suplimente nutritive.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Suplimentele de bună calitate trebuie să provină din surse naturale, organismul nostru nu poate metaboliza vitamine și minerale din surse sintetice. Este important să citim cu atenție eticheta suplimentului și să ne asigurăm că sursa de proveniență este una serioasă. Suplimentele trebuie să aibă în spate studii medicale și nu folclorul din fața blocului. Suplimentarea trebuie să completeze alimentarea corectă și să se bazeze pe nevoile individuale. Nu ne suplimentăm primăvara pentru creșterea imunității și nici nu luăm suplimente să creștem pofta de mâncare. Suplimentele nu îngrașă și nici nu ne feresc de orice boală de pe glob.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

„În ultimele decenii a apărut un nou trend, aportul de suplimente nutriționale, cu scopul de a preveni apariția unor afecțiuni, de la afecțiuni dermatologice, boli cardiovasculare, până la cancer, pentru a ameliora simptomele bolilor cronice sau chiar a vindeca boli, inclusiv ca terapie anti-ageing. Greșit ! Conform FDA (Food and Drug Administration) din SUA, suplimentele nutriționale sunt încadrate la categoria alimente, nefiind considerate medicamente. Prin urmare, suplimentele nu au rolul de a preveni, trata sau vindeca boli. Și atunci de ce le iau pacienții? Marketingul excesiv a indus consumatorilor ideea că aceste suplimente au efecte simliare medicamentelor, deoarece „reduc durerea” sau „tratează acneea”, și poate cel mai important criteriu în opinia pacienților, sunt „fără reacții adverse” Faptul că aceste suplimente pot fi cumpărate fără rețetă le face accesibile tuturor pacienților, care din păcate, ajung să se „trateze” singuri, combinând suplimente de diferite tipuri sau chiar cu același conținut nutrițional, adăugând suplimentele la tratamentul prescris de medic, sau cel mai grav, înlocuind complet medicația prescrisă cu suplimente. Deși suplimentele nutriționale sunt considerate sigure și la doze mai mari, depășirea acestor doze poate avea efecte nedorite, de la erupții cutanate, uscăciune excesivă a pielii, tulburări de vedere, renale sau hepatice, până la diaree sau constipație, tulburări cardiace sau chiar creșterea riscului de cancer, potrivit unor studii recente din SUA. Câteva sfaturi utile celor care consuma suplimente nutriționale ar fi să pună pe primul loc sănătatea și să ia suplimente doar la recomandarea medicului, să verifice cu atenție eticheta produselor, să le achiziționeze din farmacii sau plafar și nu de pe site-uri necunoscute și să nu uite că natural nu înseamnă întotdeauna și sigur.” Dr. Anca RĂDUCAN, Medic specialist dermatolog, Doctor în științe medicale.

„Asistăm în ultima perioadă de timp la o campanie agresivă, fără precedent, din partea unor producători de suplimente alimentare, dusă cu scopul de a crește numărul celor care consumă astfel de produse. Pentru orice formă de disconfort temporar creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, care se regăsesc, de exemplu,  în anumite greșeli făcute în alimentația de zi cu zi, care pot să însemne o asociere greșită a alimentelor sau alimente încărcate cu carbohidrați/grăsimi/sare, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor la necazul nostru și anume, pastila minune care îți ia durerea cu mâna, care te face mai optimist, mai productiv, adică îți aduce numai beneficii și asta la un cost insignifiant. Iar acei consumatori, în loc să identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme sau să se adreseze unui specialist și să acționeze asupra lor pentru a înlătura efectul acestora, aleargă repede la farmacie pentru a cumpăra acel produs minune despre care au auzit la radio sau la televizor că este un adevarat panaceu pentru problemele lor.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte .

 

Studiul complet poate fi citit aici.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: