APC Botosani

De ce propune Comisia un regulament de creștere a corectitudinii și transparenței pentru platformele online?

Platformele online oferă acces la piețele de consum transfrontaliere și au devenit interfața goală pentru milioane de întreprinderi, mari și mici, în sectoare variind de la comerțul cu amănuntul online, servicii profesionale și dezvoltare de aplicații, până la transport și ospitalitate.

Motoarele de căutare online și platformele generează marea majoritate a traficului pe internet atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru IMM-uri. Cu toate acestea, poziția actuală a platformelor online ca intermediari ai relațiilor cu clienții din domeniul afacerilor le permite să se angajeze în practici comerciale neloiale care pot provoca daune economice semnificative întreprinderilor care le utilizează. 46% dintre utilizatorii de afaceri chestionați într-un studiu au observat probleme în relațiile lor cu astfel de platforme, dintre care 21% întâmpină deseori aceste probleme. În plus, 75% dintre utilizatorii grei (adică utilizatori care generează mai mult de 50% din cifra lor de afaceri prin intermediul intermediarilor de platforme on-line) au mult mai multe șanse de a avea probleme, iar 33% dintre aceștia întâmpină aceste probleme de multe ori.

În plus, vizibilitatea online a întreprinderilor mici poate depinde de poziția lor în rezultatele căutării, indiferent dacă se află pe intermediari platformă online sau în rezultatele căutărilor online generale. 66% dintre IMM-urile UE chestionate explică faptul că poziția lor în rezultatele căutării are un impact semnificativ asupra vânzărilor lor.

Ce intenționează să propună regulamentul propus?

Propunerea urmărește să creeze un ecosistem echitabil, de încredere și bazat pe inovare în economia de platforme online din UE și să contribuie la crearea unei piețe unice digitale consolidate și mai bine funcționale din punct de vedere al inovării, al competitivității, al creșterii economice și al locurilor de muncă.

Acordarea de mai multă previzibilitate întreprinderilor în relațiile lor cu platformele, precum și acordarea accesului la mijloace eficace pentru rezolvarea problemelor vor încuraja utilizarea platformelor online ca mijloc de a-și dezvolta afacerea. Normele mai clare la nivelul UE ar trebui să ofere platformelor un mediu de reglementare previzibil și să le permită să crească într-o piață unică mai puțin fragmentată.

Ce intermediari ai platformei on-line se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentului?

Regulamentul reglementează intermediarii de platforme online și motoarele de căutare online generale care oferă serviciile lor întreprinderilor stabilite în UE și care oferă bunuri sau servicii consumatorilor localizați în UE. Un consumator poate, de exemplu, să se aboneze direct la un serviciu online de pe o platformă (de exemplu, să descarce o aplicație), poate fi redirecționat pe site-ul unei companii aeriene sau poate utiliza o platformă pentru a localiza un restaurant fizic sau un magazin, (de exemplu, prin utilizarea companiei mele pe Google).

Asemenea intermediari de platforme on-line includ piețele de comerț terți terțe (de exemplu, Amazon Marketplace, eBay, Marketplace Fnac etc.), magazine de aplicații (de ex. Google Play, Apple App Store, Microsoft Store etc) pagini, Instagram folosite de producători / artiști etc.) și instrumente de comparare a prețurilor (de exemplu, Skyscanner, Cumpărături Google etc.). Întrucât intermediarii platformei on-line sunt acoperiți în măsura în care au o relație contractuală atât cu agenții economici care tranzacționează prin intermediul acestora, cât și cu consumatorii care le folosesc, motoarele de căutare online sunt acoperite indiferent dacă au o relație contractuală.

Propunerea exclude serviciile de publicitate online și de plată care nu intermediază tranzacțiile directe între întreprinderi și consumatori, precum și intermediarii care operează numai între întreprinderi.

Ce motoare de căutare online se află în domeniul de aplicare al regulamentului?

Motoarele de căutare online, care facilitează căutările web bazate pe o interogare pe un subiect și oferă link-uri corespunzătoare cererii de căutare (de ex., Google Search, Lista.cz, Yahoo !, DuckDuckGo, Bing etc.).

Ce aduce acest regulament întreprinderilor din UE?

Propunerea asigură faptul că întreprinderile care desfășoară activități de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online generale au o certitudine juridică și o claritate mai mare în ceea ce privește regulile care guvernează relațiile cu aceste platforme și modul de soluționare a eventualelor litigii.

În primul rând, întreprinderile vor fi conștiente de principiile care afectează poziția clasamentului în general în rezultatele căutării online sau în rezultatele căutării pe o anumită platformă de intermediere online. În cazul platformelor de intermediere online, aceasta include și circumstanțele în care întreprinderile își pot influența poziția de clasament, de exemplu, prin plățile comisioanelor suplimentare. În plus, aceste companii vor fi, de asemenea, informate cu privire la modul în care platformele de intermediere online tratează și clasifică bunurile sau serviciile oferite de ei înșiși în comparație cu alte întreprinderi „externe”, cu privire la tipul de date care le vor fi distribuite (adică datele pe care întreprinderile sau consumatorii le oferă atunci când utilizarea serviciilor de intermediere online);

În al doilea rând, întreprinderile vor avea acum, de asemenea, claritate cu privire la momentul în care utilizarea lor a unei platforme de intermediere online poate fi suspendată sau terminată, inclusiv prin eliminarea și eliminarea bunurilor și serviciilor din rezultatele căutării. Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la motivele în care o platformă decide să facă acest lucru.

În sfârșit, regulamentul oferă, de asemenea, mijloace eficiente și rapide pentru soluționarea litigiilor dintre întreprinderi și intermediarii platformei online. Aceasta include pentru intermediarii platformei online obligația de a stabili sisteme interne de soluționare a reclamațiilor de către platformele mai mari sau prin mediere în cazul întreprinderilor mai mici. În plus, în cazurile de litigii în litigiu, regulamentul permite acum întreprinderilor să fie reprezentate de asociații sau organizații în cazurile în care intermediarii platformei online sau motoarele de căutare on-line respectă cerințele regulamentului.

Ce trebuie să facă intermediarii platformelor online și motoarele de căutare online?

Comisia propune o abordare de coreglementare care să impună intermediarilor de platforme online și motoarelor de căutare on-line să respecte obligațiile legale și le încurajează să ia măsuri complementare voluntare.

Intermediarii platformei on-line sunt obligați să-și facă mai transparenți și mai ușor de utilizat termenii și condițiile standard. Termenii și condițiile vor trebui să precizeze motivele suspendării sau desființării contului de afaceri. În plus, acestea vor trebui să includă o descriere a oricărui tratament diferențiat acordat bunurilor sau serviciilor oferite de platforme, accesul pe care platforma îl oferă date personale sau de altă natură pe care întreprinderile sau consumatorii le furnizează prin intermediul acestora și modul în care acestea pot restrânge capacitatea pentru cei care folosesc platforma lor pentru a oferi condiții diferite prin alte mijloace (așa-numitele clauze „națiunii celei mai favorizate”). Orice modificare a termenilor și condițiilor va trebui anunțată, iar întreprinderilor li se va acorda un timp rezonabil de ajustat înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

În cazul în care un intermediar de platformă online decide să suspende sau să rezilieze un cont de afaceri, inclusiv retragerea anumitor bunuri sau servicii sau eliminarea efectivă a acestora din rezultatele căutării, este obligat să furnizeze o expunere de motive întreprinderii în cauză.

Atât intermediarii platformelor on-line, cât și motoarele de căutare online vor trebui să stabilească politica lor generală privind clasarea afacerilor în rezultatele căutării în termenii și condițiile lor sau într-o descriere disponibilă publicului.

Vor fi necesari intermediari de platforme on-line, cu excepția cazului în care sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici (adică mai puțin de 50 de angajați și care generează cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de euro), să aibă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor și să raporteze anual publicului larg despre funcționarea acestuia (de exemplu, numărul plângerilor, subiectul, timpul necesar procesării plângerilor și decizia luată). În plus, toți intermediarii platformei online trebuie să numească cel puțin un mediator cu care sunt dispuși să se angajeze în soluționarea litigiilor în afara instanței.

De ce întreprinderile mici cu mai puțin de 50 de angajați și care generează o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane EUR scutite de obligația de a institui mecanisme interne de soluționare a reclamațiilor?

Mecanismul intern de soluționare a plângerilor implică costuri mai ridicate ale conformității în raport cu celelalte măsuri propuse în regulament. Scutirea întreprinderilor care se califică drept o întreprindere mică în conformitate cu definiția UE pentru IMM-uri va garanta că nu se impune nicio sarcină reglementară disproporționată asupra întreprinderilor de pe platformă în timpul etapelor de lansare și extindere a dezvoltării acestora.

Activitatea desfășurată în cadrul Observatorului UE privind economia platformei on-line (a se vedea mai jos) va permite monitorizarea eficienței scutirii propuse. Având în vedere caracterul rapid al mediului platformei, este important să se adapteze această excepție, dacă este cazul. Activitățile de monitorizare vor asigura că scutirea propusă captează în mod corespunzător acele platforme care prezintă particularitățile care stau la baza problemelor de tip platformă-la-întreprindere identificate.

Care vor fi beneficiile pentru consumatori?

Deși propunerea se referă numai la consumatori în mod indirect, acestea ar putea beneficia de efectele pozitive generale ale noilor norme. Prin îmbunătățirea încrederii, a previzibilității și a certitudinii juridice în mediul de afaceri online, se preconizează că utilizarea platformelor de intermediere online va conduce la o creștere a numărului de întreprinderi active pe acestea. Este posibil ca aceasta să extindă opțiunile și serviciile consumatorilor, sporind competiția de afaceri online și ducând la o mai bună calitate și la prețuri mai scăzute ale bunurilor și serviciilor pentru consumatori.

Cum este legat prezentul regulament de legile naționale? Dacă nu există o armonizare a acestor reguli, cum poate ajuta această inițiativă?

Instrumentul ales este un regulament direct aplicabil, care împiedică statele membre să stabilească norme suplimentare în domeniile reglementate în mod explicit de regulament. Regulamentul reprezintă un instrument maxim de armonizare care se aplică exclusiv în ceea ce privește obligațiile de transparență și de recurs stabilite de acesta.

Regulamentul se aplică numai relațiilor contractuale dintre platforme și întreprinderi, excluzând legislația practicilor comerciale referitoare la relațiile generale între întreprinderi. Standardele de echitate ale statelor membre care sunt independente de relațiile contractuale ar continua, prin urmare, să se aplice. În acest mod, standardele de echitate ale statelor membre și ale prezentului regulament vor fi în mare măsură complementare. În plus, Comisia va coopera strâns cu statele membre pentru a se asigura că punerea în aplicare a regulamentului propus este proporțională și se limitează la platformele din domeniu. În cele din urmă, Observatorul UE privind economia platformelor online va evalua necesitatea unor norme sectoriale mai specifice.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să se bazeze pe legislația UE privind concurența?

Legislația UE privind concurența abordează comportamente anticoncurențiale și fuziuni. Practicile comerciale descrise în secțiunea 2.1.1 nu au neapărat un obiect sau un efect anticoncurențial în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Pentru a se aplica normele împotriva abuzului de poziție dominantă în temeiul articolului 102 din TFUE, platformele respective trebuie să fie dominante pe piața relevantă. Drept urmare, legislația privind concurența la nivelul UE sau la nivel național nu se referă neapărat la tipul și amploarea problemelor de tip platformă-întreprindere vizate de prezentul regulament, care, prin urmare, vor avea ca scop completarea aplicării legislației UE în domeniul concurenței.

De ce nu se lasă Comisia să respecte legile individuale de nedreptate ale statelor membre?

Măsurile existente sau avute în vedere de statele membre nu acoperă niciun set de practici comerciale potențial dăunătoare, nici gama de intermediari de platforme online care se pot angaja în acestea.

Apariția legislației naționale demonstrează că statele membre recunosc din ce în ce mai mult că normele existente nu abordează în mod suficient practicile dăunătoare utilizate de intermediarii platformei on-line. Cu toate acestea, legile naționale pot fi diverse sau chiar contradictorii. Lăsând reglementarea economiei online transfrontaliere on-line către riscurile statelor membre care duc la o foarte fragmentare a pieței interne pe care această propunere urmărește să o prevină.

De ce Comisia creează un nou regulament în loc să extindă instrumentele actuale în materie de protecție a consumatorilor la B2B?

Instrumentele legii privind protecția consumatorilor nu au fost considerate adecvate pentru a face față relațiilor dintre întreprinderi. Acest lucru se datorează faptului că extinderea legislației privind protecția consumatorilor la aspectele comerciale specifice întreprinderilor ar fi disproporționată, deoarece aceste instrumente ar depăși în mod inerent platformele online, tuturor comercianților. Legislația privind protecția consumatorilor abordează practicile cu care se confruntă consumatorii față de toate întreprinderile în relațiile lor comerciale, inclusiv intermediarii platformei online care acționează în calitate de comercianți.

În ceea ce privește protecția drepturilor consumatorilor pe platformele online, Comisia tocmai a adoptat o propunere pentru noua ofertă pentru consumatori de a actualiza legislația relevantă privind protecția consumatorilor, inclusiv Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și Directiva privind drepturile consumatorilor (CRD). Noua ofertă pentru consumatori propune introducerea unei obligații pentru locurile de pe piața online de a informa consumatorii cu privire la principalii parametri care determină clasarea ofertelor prezentate ca urmare a interogării lor de căutare. În acest sens, această obligație specifică de transparență completează obiectivele propunerii de regulament privind platformele online, dar este prea largă pentru a se extinde la afacerile online.

Care este baza de date utilizată pentru pregătirea regulamentului?

Regulamentul propus se bazează pe un exercițiu larg de constatare a faptelor. Printre acestea se numără o consultare publică , mai multe studii (inclusiv cele care au vizat peste 3.500 de companii), ateliere cu platforme online și utilizatori de afaceri, discuții bilaterale cu părțile interesate, discuții cu reprezentanții statelor membre și cercetare internă privind aspectele juridice și economice ale platformelor online și practicile lor business-to-business.

Cum va asigura Comisia că regulamentul propus rămâne adecvat scopului?

Comisia a adoptat astăzi o decizie de înființare a unui grup de experți care, împreună cu o echipă dedicată de funcționari ai Comisiei, va forma Observatorul UE al economiei platformei on-line. Grupul va fi alcătuit din experți independenți în domeniul economiei de platforme on-line, care vor fi selectați printr-o cerere publică de cereri. Grupul se va întâlni de cel puțin patru ori pe an și va oferi consultanță și expertiză Comisiei cu privire la evoluția platformei online.

Acesta va monitoriza tendințele pieței și oportunitățile și evoluția practicilor potențial dăunătoare, precum și dezvoltarea politicilor naționale și a abordărilor de reglementare. Activitatea sa se va axa pe aspecte cum ar fi luarea deciziilor și clasificarea algoritmică, accesul și utilizarea datelor, remunerarea materialului afișat online, relațiile comerciale între întreprinderi în publicitatea online, practicile discriminatorii ale furnizorilor de servicii către utilizatori și restricțiile pe care le oferă utilizatorilor condiții diferite pe alte canale de distribuție.

Acest exercițiu de monitorizare va informa factorii de decizie publică cu privire la oportunitățile și provocările generate de economia platformei on-line și va informa în mod specific revizuirea regulamentului propus la trei ani de la intrarea sa în vigoare.

Pentru mai multe informatii

Comunicat de presa

Comunicare și alte legături utile